ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6654/2012

Asupra conflictului de competență constată următoarele: Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Zalău la data de 8 septembrie 2011, S.C. D.A.C.M. S.R.L. a solicitat anularea parțială a procesului-verbal din 25 august 2011 încheiat de către Inspectoratul Teritorial de Muncă Sălaj, precum și a sancțiunii aplicată prin acesta privind amenda contravențională, conform art. 260 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003, republicată. Judecătoria Zalău, prin Sentința civilă nr. 3749 din 25 noiembrie 2011 a admis excepția necompetenței teritoriale exclusive, ridicată din oficiu de către instanță. A declinat în favoarea Judecătoriei sectorului 3 București competența de soluționare a plângerii contravenționale.

Pornind de la prevederile art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, s-a observat, din analiza procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, că fapta a fost săvârșită la sediul societății - din dosar nereieșind proba contrară privind personalitatea juridică a punctului de lucru - prin neîndeplinirea obligației acesteia de a încheia contract individual de muncă și de a înregistra în registrul salariaților, cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activității, contractele individuale de muncă. S-a reținut că îndeplinirea sau neîndeplinirea respectivelor obligații reflectă poziția societății, care își are sediul în circumscripția Judecătoriei sectorului 3 București și că potrivit art. 35 alin. (3) din Decretul nr. 31/1954, faptele licite sau ilicite săvârșite de organele persoanei juridice obligă însăși persoana juridică, dacă au fost săvârșite cu prilejul exercitării funcțiilor lor.

S-a mai constatat că respectivele fapte contravenționale nu au fost săvârșite la sediul Inspectoratului Teritorial de Muncă Sălaj ci doar constatate pe baza documentelor prezentate de societate inspectorilor de muncă. Judecătoria sectorului 3 București, secția civilă, prin Sentința nr. 7978 din 4 mai 2012 a admis excepția necompetenței teritoriale. A declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Zalău. A constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării acestuia.

S-a constatat că prin procesul-verbal contestat, inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Sălaj au identificat persoane care prestau activitate în punctele de lucru ale societății, situate pe raza comunei Halmășd și ale orașului Șimleu Silvaniei, județul Sălaj, fapte care întrunesc elementele constitutive ale contravenției prevăzută de art. 260 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003, republicată și art. 9 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 500/2011. Având în vedere prevederile art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001 care consacră o competență teritorială exclusivă pe care părțile nu o pot înlătura, s-a constatat competența soluționării cauzei de către Judecătoria Zalău în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.

Regulatorul de competență urmează a fi pronunțat în favoarea Judecătoriei Zalău, în considerarea argumentelor ce succed. În stabilirea instanței competentă teritorial să soluționeze prezenta cauză, trebuie corect interpretate dispozițiile legale ce vizează "locul săvârșirii contravenției" reglementat de art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, ceea ce presupune a statua asupra conținutului contravenției cu consecința identificării locului săvârșirii acesteia. Contravenția contestată și în raport de care se dispută competența teritorială este cea prevăzută de art. 260 alin. (1) lit. e) C. muncii și constă în primirea la muncă a persoanelor fără încheierea unui contract de muncă, potrivit art. 16 alin. (1) din același cod.

Prin urmare, contravenția are ca element material primirea la muncă, folosirea muncii, fără existența unui astfel de contract. Cum folosirea muncii fără forme legale (în absența contractului de muncă ale cărui elemente sunt prevăzute în art. 16 C. muncii) constă în acțiunea imputată angajatorului, care folosește munca neangajată în condițiile legii, locul săvârșirii contravenției este locul unde au fost depistate persoanele prestând munca în afara condițiilor impuse de lege. Reținând contrariul ar însemna că toate contravențiile s-ar putea săvârși doar la sediul angajatorului, lucru exclus având în vedere obiectul contravenției în litigiu, situație care nu se poate devoala decât prin surprinderea acelor persoane ca prestând munca fără forme legale indiferent unde este locul de prestare.

În consecință, dat fiind faptul că persoana a fost surprinsă la punctul de lucru DN1H de pe raza comunei Halmășd și a orașului Șimleu Silvaniei al angajatorului S.C. D.A.C.M. S.R.L., ca desfășurând activități fără a avea contract de muncă, acesta este locul săvârșirii contravenției, respectiv cel unde persoana a fost primită la muncă, adică locul desfășurării muncii fără forme legale, așa cum dispune art. 260 alin. (1) lit. e) C. muncii. În considerarea celor ce preced, având în vedere că locul săvârșirii contravenției este pe raza județului Sălaj, competența soluționării plângerii contravenționale revine Judecătoriei Zalău.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Zalău. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 31 octombrie 2012. Procesat de GGC - CL