ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2346/2014
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2346/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra cererii de
revizuire de față:
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin decizia nr. 1837/R-COM din 22 mai 2013
Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și
fiscal, a fost respinsă cererea de revizuire formulată de pârâtul L.E., în nume
propriu și în numele pârâtei L.C.A., împotriva încheierii de ședință din 19
septembrie 2012, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, în
Dosarul nr. 1356/1259/2010 intimați fiind DGFP Sibiu, AVAS București, P.N. și S.A.M.
Împotriva acestei
decizii L.E. a formulat o nouă cerere de revizuire
înregistrată pe rolul
Curții de Apel Pitești la data de 19 iunie 2013 sub nr. 1467/46/2013,
solicitând, în baza art. 322-328 C. proc. civ., dar și în baza art. 4 C. proc.
civ., admiterea acestei cereri, casarea în totalitate și pentru toți pârâții a
deciziei nr. 1837/R-Com pronunțată în Dosarul nr. 1010/46/2011 de Curtea de
Apel Pitești la data de
22 mai 2013,
a deciziei nr. 2054/R-Com din 28 septembrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel
Pitești în Dosarul nr. 1356/1259/2010 și a încheierii din 19 septembrie 2012
emisă de Curtea de Apel Pitești în Dosarul nr. 1356/1259/2010, ca netemeinice
și nelegale și menținerea sentinței nr. 450/F din 14 martie 2012, pronunțată de
Tribunalul Specializat Argeș în Dosarul nr. 1356/1259/2010 ca temeinică și
legală.
De asemenea, a solicitat,
în baza art. 4 C. proc. civ., judecarea cererii de către Înalta Curte de Casație
și Justiție.
Curtea de Apel Pitești,
secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 1235/R-com
din 10 martie 2014 a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Pitești
în soluționarea cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7
C. proc. civ. și în consecință a declinat competența de soluționare a cererii în
favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Cererea a fost înregistrată
pe rolul secției a II-a civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În susținerea cererii
de revizuire, revizuentul L.E. a arătat, în esență, că prin decizia nr. 1837/R-Com
din 22 mai 2013 pronunțată de Curtea de Apel Pitești în Dosarul nr. 1010/46/2012,
având ca obiect cerere de revizuire a încheierii din 19 septembrie 2012, emisă de
Curtea de Apel Pitești în Dosarul nr. 1356/1259/2010 și a deciziei nr. 2054/R-Com
din 28 septembrie 2012, pronunțată de Curtea de Apel Pitești în Dosarul nr. 1356/1259/2010,
instanța a respins cererea, astfel că este nevoit să formuleze o nouă cerere de
revizuire, întemeiată pe dispozițiile art. 322-328 C. proc. civ., solicitând admiterea
acesteia, casarea în tot a deciziei atacate, în sensul admiterii acțiunii, pronunțând
o nouă hotărâre legală și temeinică, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor
de judecată.
Revizuentul susține că
în decizia pronunțată, instanța nu a menționat și motivele care au stat la baza
emiterii deciziei nr. 1837/R-Com din 22 mai 2013, pronunțată de Curtea de Apel Pitești,
din motivarea căreia se trage concluzia că cererea nu a fost analizată pe fond,
iar prin respingerea cererilor, instanța s-a pronunțat pe unele excepții, și anume
pe lipsa unei împuterniciri exprese depusă la dosar de L.C.A. și pe nerespectarea
termenelor de depunere a acestei cereri de revizuire.
Decizia nr. 1837/R-Com
din 22 mai 2013, pronunțată de Curtea de Apel Pitești în Dosarul nr. 1010/46/2012,
susține revizuentul, este netemeinică și nelegală și s-a emis cu încălcarea dreptului
la apărare al revizuenților, al accesului la justiție și la un proces echitabil,
din considerente rezultând că:
- instanța deși recunoaște
că L.E. a fost învestit cu o împuternicire în dosarul de fond, nu a acordat termen
pentru îndeplinirea acestei formalități și în Dosarul nr. 1010/46/2012, prin acest
fapt revizuenta L.C.A. fiind lipsită de apărare, instanța trebuind să acorde un
termen de judecată pentru a se putea face precizările necesare.
- chiar și în cazul în
care nu erau recunoscute ca fiind legal formulate cererile revizuentei L.C.A., instanța
trebuia să se pronunțe pe fond, pe cererile formulate de L.E., să disjungă cauza
sau să aplice proceduri conform C. proc. civ., însă instanța a dat dovadă de rea-credință
și a încălcat și drepturile procesuale ale lui L.E.
- instanța interpretează
incorect, cu rea-credință și cu totul eronat termenele de revizuire.
- L.E. are calitatea de
curator special al A.T. SA în Dosarul nr. 1083/1259/2009 al Tribunalului Specializat
Argeș, având mandat total din partea tuturor acționarilor de a le reprezenta interesele
și în mod special din partea administratorului și acționarului L.C.A., de a o reprezenta
și de a-i proteja interesele în fața instanțelor și a autorităților.
Revizuentul susține că
încheierea din 19 septembrie 2012 pronunțată în Dosarul nr. 1356/1259/2010 de Curtea
de Apel Pitești este netemeinică și nelegală și a fost emisă fără respectarea drepturilor
înscrise în Convenția Europeană a Drepturilor Omului, prin aceea că s-a emis cu
încălcarea procedurilor din C. proc. civ.
Totodată, susține că,
decizia nr. 2054/R-Com din 28 septembrie 2012 pronunțată în Dosarul nr. 1356/1259/2010
a Curții de Apel Pitești este nelegală și trebuie casată pentru următoarele motive:
a) nulitatea încheierii
din 19 septembrie 2012 atrage și nulitatea deciziei nr. 2054/R-com din 28
septembrie 2012 din Dosarul 1356/1259/2010;
b) instanța nu a analizat
dacă pârâții au calitate procesuală activă;
c) Curtea de apel Pitești
și-a depășit competența și s-a transformat în avocatul reclamanților, în acest context,
a contrazis întreaga judecată a instanței de fond din Dosarul nr. 1083/1259/2009;
d) Curtea de Apel Pitești
a încălcat autoritatea de lucru judecat a decizei nr. 373/2005 din Dosarul nr. 892/2005
și decizia comercială nr. 367/2008 din Dosarul nr. 54/85/2004 al Curții de Apel
Pitești;
e) nu s-a ținut cont că
în dosarul de fond nu s-au lămurit toate aspectele, instanța pronunțându-se pe acte
întocmite de Tribunalul Sibiu, acte anulate în totalitate de Curtea de Apel Alba
Iulia;
f) instanța interpretează
în mod greșit legea și nu ține cont de ultimele acte noi din Dosarul nr. 1083/1259/2009;
g) nu este dovedită eventuala
vinovăție a reprezentanților legali ai debitoarei A.T. SA;
h) potrivit rapoartelor
lichidatorului, administratorii au ținut contabilitatea în conformitate cu legea
și nu se fac vinovați de niciuna dintre faptele prevăzute de art. 138 din Legea
nr. 85/2006;
i) se mai arată că s-au
formulat acțiuni de atragere a răspunderii administratorilor și lichidatorilor judiciari;
j) autoritățile statului
nu au adus probe în dovedirea susținerilor lor;
k) decizia nr. 2054/R-Com
din 28 septembrie 2012 a fost emisă împotriva pârâților în solidar, prin urmare
judecarea cererilor în anulare trebuia făcută tot în solidar.
Revizuentul susține că
sentința nr. 4507F din 14 martie 2012 pronunțată de Tribunalul Argeș este legală
și temeinică și ar trebui menținută în raport de toți pârâții.
Revizuentul solicită ca
această cerere să fie soluționată de Înalta Curte de Casație și Justiție și se întemeiază
pe art. 4 C. proc. civ., aceasta fiind singura instanță competentă, deoarece Tribunalul
Specializat Argeș și Curtea de Apel Pitești au dat soluții contradictorii, au emis
soluții diferite pentru fiecare dintre persoanele judecate în solidar: L.E., L.C.A.,
P.N. și S.M.A. și în dosare diferite privind cererile de revizuire și recurs în
anulare.
Cererea s-a formulat și
depus în interiorul termenelor legale. Astfel, decizia nr. 1837/R-Com a fost pronunțată
în Dosarul nr. 1009/46/2012 de Curtea de Apel Pitești la data de 22 mai 2013 și
a fost primită în urma cererii formulate la registratura acestei instanțe la data
de 07 iunie 2013, după cum s-a probat, iar cererile formulate în Dosarul nr. 1009/46/2012
au fost formulate și depuse, de asemenea, în interiorul termenului legal, în modalitățile
specifice conform art. 322 și art. 324 C. proc. civ.
Se mai arată că cererea
îndeplinește condițiile impuse de art. 322 C. proc. civ., prin aceea că deciziile
și încheierea atacate au rămas definitive, a fost evocat fondul, prin aceea că cererea
îndeplinește condițiile impuse de pct. 1 - dispozitivul deciziei cuprinzând dispoziții
potrivnice referitoare la împuternicirile date de L.C.A. pentru L.E., iar instanța
deși constată că au existat aceste împuterniciri în dosarul de fond nu a acordat
un termen de clarificare a acestui aspect procedural; pct. 2 - Instanțele s-au pronunțat
mai mult decât s-a cerut, au pășit peste lege și s-au pronunțat pe aspecte ce țineau
de Dosarul nr. 1083/1259/2009 al Tribunalului Specializat Argeș, așa cum s-a susținut
și probat; pct. 3 - pârâtul S.M. a decedat; pct. 5 - După darea hotărârilor au apărut
acte și încheieri în Dosarul nr. 1083/1259/2009 al Tribunalului Specializat Argeș,
ce se constituie în înscrisuri doveditoare noi, care au fost atașate; pct. 6 – L.C.A.
nu a putut fi apărată; pct. 7 - există hotărâri definitive, potrivnice date de instanțe
de același grad în aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate,
hotărâri date de instanța de recurs; pct. 8 – L.C. a fost împiedicată să se înfățișeze
sau să fie reprezentată de L.E.
Revizuentul a precizat
că, în ceea ce privește cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322
pct. 7, în speță există contrarietate între decizia 367 din 02 iulie 2008 pronunțată
de Curtea de Apel Alba Iulia în Dosarul nr. 54/85/2004 și decizia nr. 2054/R-Com
din 28 septembrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Pitești. Cea de-a doua contrarietate
este între decizia nr. 2054/R-Com din 28 septembrie 2012 pronunțată de Curtea de
Apel Pitești și două încheieri din data de 22 ianuarie 2014 și 29 ianuarie 2014
pronunțate de Tribunalul Specializat Argeș în Dosarul nr. 1083/1259/2009.
Prin întâmpinările depuse
la dosar intimata AVAS București a solicitat respingerea cererii de revizuire ca
inadmisibilă, iar intimatul P.N. a arătat că lasă la latitudinea instanței analizarea
și admiterea cererii revizuentului.
Cererea de
revizuire este inadmisibilă.
Înalta Curte
examinând decizia a cărei revizuire se solicită, constată că prin această decizie
s-a respins cererea de revizuire formulată de revizuentul
L.E.
împotriva încheierii de ședință din 19 septembrie 2012.
Potrivit
art. 322 alin. (1) C. proc. civ. pot fi atacate cu revizuire numai hotărârile rămase
definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată
de o instanță de recurs atunci când evocă fondul pentru cazurile prevăzute de la
1-9, or decizia ce se solicită a fi revizuită în cauza de față este o hotărâre pronunțată
asupra unei alte cereri de revizuire nu a unei decizii pronunțată în recurs.
Cum și din
interpretarea coroborată a prevederilor art. 322 și art. 328 alin. (1) C. proc.
civ. rezultă că obiect al unei cereri de revizuire îl poate forma hotărârile rămase
definitive în instanța de apel sau prin neapelare și a unei hotărâri dată de o instanță
de recurs atunci când evocă fondul, prezenta cerere de revizuire nu poate fi primită,
ea fiind deci inadmisibilă.
Așa fiind, față de cele
ce preced, Înalta Curte va respinge cererea de revizuire de față, nefiind întrunite
condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 322 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire
formulată de revizuentul L.E. împotriva deciziei nr. 1837/R-com din 22 mai 2013
a Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi
19 iunie
2014.