ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1703/2010
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1703/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Tribunalul Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta SC P. SA Brașov, a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâta reclamantă reconvențională, a obligat-o pe pârâta SC L.L.C. SA București să plătească reclamantei suma de 149.590,78 lei contravaloare lucrări executate și neachitate, 155.861,95 lei penalități de întârziere și 18.999,12 lei garanție de bună execuție, a obligat-o pe pârâta reconvențională SC P. SA Brașov să plătească reclamantei reconvenționale suma de 115.769,73 lei penalități de întârziere și 40.287,05 lei contravaloare materiale achitate și nelivrate, respingând restul pretențiilor formulate de părți și compensând cheltuielile de judecată efectuate în cauză.
Împotriva acestei sentințe atât reclamanta cât și pârâta au declarat apel, care au fost soluționate de către Curtea de Apel Brașov, secția comercială prin decizia nr. 112/AP din 30 octombrie 2009. Judecând apelurile, instanța de apel a respins apelul declarat de reclamanta SC P. SA Brașov, a admis apelul pârâtei SC L.L.C. SA București și, în consecință, a schimbat în parte sentința civilă atacată, în sensul că a redus cuantumul penalităților de întârziere la care a fost obligată pârâta de la 155.861,95 lei la suma de 153.800 lei, păstrând restul dispozițiilor hotărârii. De asemenea, a dispus compensarea obligațiilor reciproce dintre părți până la concurența sumei de 156.056,78 lei și a dispus obligarea apelante - reclamantei SC P. SA Brașov la plata către apelanta pârâtă SC L.L.C.
SA București a sumei de 87,97 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel. Împotriva hotărârii instanței de apel pârâta SC L.L.C. SA București a declarat recurs susținând că instanța, interpretând greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia, instanța în mod greșit înlăturând susținerile sale cu privire la nedatorarea garanției de bună execuție în condițiile în care procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor nu s-a încheiat, iar expertul a concluzionat că nu datorează garanția de bună execuție, neînțelegând unde este culpa societății recurente, așa încât conform art. 304 pct. 8 C. proc. civ. a cerut admiterea recursului. De asemenea a invocat faptul că decizia instanței de apel a fost dată cu aplicarea greșită a legii (art. 304 pct. 9 C. proc.
civ.) deoarece fiind operată compensația legală între datoriile existente între părți nu mai exista posibilitatea calculării unor penalități de întârziere după această compensare și a solicitat reducerea penalităților de întârziere de la suma de 153.800 lei la suma de 4.209,29 calculată conform suplimentului la expertiză. La data de 12 mai 2010 reclamanta SC P. SA Brașov a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului și cheltuieli de judecată. Înalta Curte constată nulitatea recursului pentru considerentele ce se vor arăta în continuare: Analizând motivele invocate Curtea constată că niciunul dintre acestea nu îndeplinesc condițiile cerute de art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc.
civ. în sensul că, în recursul declarat, reclamanta a prezentat doar situația de fapt, neinvocând motive care să justifice nelegalitatea hotărârii atacate conform dispozițiilor art. 304 C. proc. civ. și că din dezvoltarea motivelor de recurs nu se poate face o încadrare într-unul dintre motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ. Conform art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc. civ. cererea de recurs va cuprinde sub sancțiunea nulității motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor. Art. 306 alin. (2) și (3) C. proc. civ. prevede că motivele de ordine publică pot fi invocate și din oficiu de către instanța de judecată și că indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304. Așa fiind, cum casarea sau modificarea deciziei atacate este posibilă numai în cazurile prevăzute de art. 304 C. proc.
civ., iar conform art. 302 1 alin. (1) lit. c) același cod, cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate și dezvoltarea lor și cum recurenta nu s-a conformat acestor exigențe legale, având în vedere, deopotrivă, și inexistența motivelor de ordine publică, care să inducă aplicarea art. 306 alin. (2) C. proc. civ. și că motivele dezvoltate de recurentă nu pot fi încadrate în niciunul din motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția invocată și va constata nul recursul dedus judecății. Având în vedere că intimata reclamantă SC P. SA Brașov a solicitat cheltuieli de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariul de expert, pe care însă nu le-a dovedit, cererea acesteia urmează a fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Constată nul recursul declarat de pârâta SC L.L.C. SA București împotriva Deciziei nr. 112/AP din 30 octombrie 2009 a Curții de Apel Brașov, secția comercială. Respinge cererea formulată de intimata reclamantă SC P. SA Brașov privind cheltuielile de judecată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 mai 2010.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.