ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1703/2010

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Tribunalul

Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, a admis în parte

acțiunea formulată de reclamanta

SC P. SA Brașov, a admis în parte cererea

reconvențională formulată de pârâta reclamantă reconvențională, a obligat-o pe

pârâta SC L.L.C. SA București să plătească reclamantei suma de 149.590,78 lei

contravaloare lucrări executate și neachitate, 155.861,95 lei penalități de

întârziere și 18.999,12 lei garanție de bună execuție, a obligat-o pe pârâta

reconvențională SC P. SA Brașov să plătească reclamantei reconvenționale suma

de 115.769,73 lei penalități de întârziere și 40.287,05 lei contravaloare

materiale achitate și nelivrate, respingând restul pretențiilor formulate de

părți și compensând cheltuielile de judecată efectuate în cauză.

Împotriva acestei sentințe atât

reclamanta cât și pârâta au declarat apel, care au fost soluționate de către

Curtea de Apel Brașov, secția comercială prin decizia nr. 112/AP din 30

octombrie 2009.

Judecând apelurile, instanța de apel a

respins apelul declarat de reclamanta SC P. SA Brașov, a admis apelul pârâtei SC

L.L.C. SA București și, în consecință, a schimbat în parte sentința civilă

atacată, în sensul că a redus cuantumul penalităților de întârziere la care a

fost obligată pârâta de la 155.861,95 lei la suma de 153.800 lei, păstrând

restul dispozițiilor hotărârii.

De asemenea, a dispus compensarea

obligațiilor reciproce dintre părți până la concurența sumei de 156.056,78 lei

și a dispus obligarea apelante - reclamantei SC P. SA Brașov la plata către

apelanta pârâtă SC L.L.C. SA București a sumei de 87,97 lei cu titlu de

cheltuieli de judecată în apel.

Împotriva hotărârii

instanței de apel pârâta

SC

L.L.C. SA București

a

declarat recurs susținând că instanța, interpretând greșit actul juridic dedus

judecății, a schimbat înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia,

instanța în mod greșit înlăturând susținerile sale cu privire la nedatorarea

garanției de bună execuție în condițiile în care procesul verbal de recepție la

terminarea lucrărilor nu s-a încheiat, iar expertul a concluzionat că nu

datorează garanția de bună execuție, neînțelegând unde este culpa societății

recurente, așa încât conform art. 304 pct. 8 C. proc. civ. a cerut admiterea

recursului.

De asemenea a invocat

faptul că decizia instanței de apel a fost dată cu aplicarea greșită a legii (art.

304 pct. 9 C. proc. civ.) deoarece fiind operată compensația legală între

datoriile existente între părți nu mai exista posibilitatea calculării unor

penalități de întârziere după această compensare și a solicitat reducerea

penalităților de întârziere de la suma de 153.800 lei la suma de 4.209,29

calculată conform suplimentului la expertiză.

La data de 12 mai

2010 reclamanta SC P. SA Brașov a formulat întâmpinare prin care a solicitat

respingerea recursului și cheltuieli de judecată.

Înalta Curte constată

nulitatea recursului pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Analizând motivele

invocate Curtea constată că niciunul dintre acestea nu îndeplinesc condițiile

cerute de art. 302

1

alin. (1)

lit. c) C. proc. civ. în sensul că, în

recursul declarat, reclamanta a prezentat doar situația de fapt, neinvocând

motive care să justifice nelegalitatea hotărârii atacate conform dispozițiilor art.

304 C. proc. civ. și că din dezvoltarea motivelor de recurs nu se poate face o

încadrare într-unul dintre motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 C.

proc. civ.

Conform art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ. cererea de recurs va cuprinde sub sancțiunea

nulității motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și

dezvoltarea lor.

Art. 306 alin. (2) și

(3) C. proc. civ. prevede că motivele de ordine publică pot fi invocate și din

oficiu de către instanța de judecată și că indicarea greșită a motivelor de

recurs nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă

încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304.

Așa fiind, cum

casarea sau modificarea deciziei atacate este posibilă numai în cazurile

prevăzute de art. 304 C. proc. civ., iar conform art. 302

1

alin. (1)

lit. c) același cod, cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancțiunea

nulității, motivele de nelegalitate și dezvoltarea lor și cum recurenta nu s-a

conformat acestor exigențe legale, având în vedere, deopotrivă, și inexistența

motivelor de ordine publică, care să inducă aplicarea art. 306 alin. (2) C.

proc. civ. și că motivele dezvoltate de recurentă nu pot fi încadrate în

niciunul din motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., Înalta Curte va

admite excepția invocată și va constata nul recursul dedus judecății.

Având în vedere că

intimata reclamantă SC P. SA Brașov a solicitat cheltuieli de judecată

reprezentând taxa judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariul de expert,

pe care însă nu le-a dovedit, cererea acesteia urmează a fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul

declarat de pârâta

SC

L.L.C. SA București

împotriva Deciziei nr. 112/AP din 30 octombrie 2009 a Curții de Apel Brașov, secția

comercială.

Respinge cererea

formulată de intimata reclamantă SC P. SA Brașov privind cheltuielile de

judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 13 mai 2010.