ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1000/2013

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1000/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra cauzei civile

de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată

înregistrată la data de 04 iunie 2007, reclamantul B.P. a chemat în judecată pe

pârâții SC A. SA Lugoj, SC A.L. Lugoj și Autoritatea pentru Valorificarea

Activelor Statului, solicitând instanței, ca prin hotărârea ce o va pronunța,

să dispună obligarea pârâților la emiterea unei decizii referitoare la

notificarea având drept obiect restituirea imobilului situat în Lugoj, str. Z.

(fosta D.).

În motivarea cererii,

reclamantul a arătat că în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive și

irevocabile care s-a comunicat pârâților de către Primarul Municipiului Lugoj,

în vederea soluționării, pârâții au fost obligați la emiterea deciziei în

discuție, dar în mod regretabil nu s-au conformat nici până în prezent

dispozițiilor instanței.

În drept, reclamantul

a invocat dispozițiile Legii nr. 10/2001 republicată prin Legea nr. 247/2005.

Prin Sentința civilă

nr. 1333/PI din 12 mai 2009, pronunțată în Dosar nr. 4465/30/2007, Tribunalul

Timiș a respins contestația formulată de reclamantul B.P., în contradictoriu cu

pârâții SC A. SA Lugoj, SC A.L. Lugoj și Autoritatea pentru Valorificarea

Activelor Statului București și a obligat contestatorul la plata sumei de 800

RON cheltuieli de judecată către intimata SC A.L. Lugoj S.A., constând în

onorariu de avocat.

Pentru a hotărî

astfel, Tribunalul Timiș a reținut următoarele:

Pârâta SC A. SA Lugoj

a emis Dispoziția nr. 146 din 13 octombrie 2006 privindu-l pe contestatorul

B.P., prin care a respins solicitarea de restituire în natură a imobilului

situat în Lugoj, str. Z.

În motivarea dispoziției

s-a arătat că SC A. SA Lugoj este o societate cu capital integral privat ca

urmare a cumpărării de acțiuni de la stat cu contractul nr. 844 din 30 mai 1997

de către Asociația PAS/A. Lugoj și, ulterior, de către B.Ș. cu contractul nr.

TM/61 din 07 iunie 1999.

În aceste contracte,

statul român prin reprezentantul său Fondul Proprietății de Stat au vândut

liber de sarcini acțiunile sale, privatizarea societății având loc înainte de

apariția Legii nr. 10/2001, cumpărătorii fiind de bună-credință și s-a apreciat

în dispoziția arătată că eventualele măsuri reparatorii pot fi asigurate de

statul român prin Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului

București.

Conform art. 29 din

Legea nr. 10/2001, republicată "pentru imobilele evidențiate în patrimoniul

unor societăți comerciale privatizate, altele decât cele prevăzute la art. 21

alin. (1) și (2), persoanele îndreptățite au dreptul la despăgubiri în

condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a

despăgubirilor aferente imobilului preluat în mod abuziv corespunzătoare

valorii de piață a imobilelor solicitate".

Astfel că, în aceste

condiții, titular legal de a emite decizia de acordare a despăgubirilor este

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului București, conform art. 29 alin.

(3) din Legea nr. 10/2001, aceasta putând emite o decizie de acordare de măsuri

reparatorii prin echivalent, întrucât ea reprezintă instituția publică care a

efectuat privatizarea.

S-a reținut astfel că

cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul B.P. împotriva

pârâților SC A. SA Lugoj, constând în obligarea acestor pârâți la emiterea unei

dispoziții, privind imobilul în litigiu, apare ca fiind rămasă fără obiect,

prin emiterea Dispoziției nr. 146 din 13 octombrie 2006, SC A. SA Lugoj dezînvestindu-se

de soluționarea Dosarului administrativ nr. 378/2001 privindu-l pe reclamant.

În ceea ce privește

cererea de arătare a titularului dreptului formulată de reclamant împotriva

pârâtei Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului București, instanța

a apreciat că, prin raportare la prevederile art. 64 C. proc. civ., această

cerere este inadmisibilă.

Conform textului de

lege mai sus invocat, pârâtul "care deține un lucru pentru altul sau care

exercită în numele altuia un drept asupra unui lucru va putea arăta pe acela în

numele căruia deține lucrul sau exercită dreptul dacă a fost chemat în judecată

de o persoană care pretinde un drept real asupra lucrului".

Or, pârâta

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului nu este în măsură să dispună

restituirea imobilului situat în Lugoj, str. Z., întrucât nu este titulara

dreptului de proprietate asupra acestui imobil, acesta regăsindu-se în

patrimoniul societăților comerciale, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor

Statului având doar calitatea de a acorda despăgubiri, în condițiile Legii nr.

10/2001, conform art. 29 din această lege.

Prin urmare, calea

procedurală ce trebuia urmată de reclamant era aceea de a solicita pârâtei SC

A. SA Lugoj să înainteze dosarul administrativ nr. 378/2001 privindu-l pe

contestator către pârâta Agenția de Valorificare a Activelor Statului București

pentru soluționarea notificării formulate de contestator, pentru acordarea

măsurilor reparatorii aferente imobilului situat în Lugoj, str. Z.

Doar în cazul unui refuz

al pârâtei SC A. SA Lugoj de înaintare a acestei notificări către Autoritatea

pentru Valorificarea Activelor Statului București, reclamantul avea la

dispoziție calea procedurală a unei acțiuni în obligație de a face, prin care

să solicite obligarea acestui pârât la înaintarea Dosarului administrativ nr.

378/2001 către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului București

pentru soluționarea notificării.

Soluționând apelul

declarat de B.M., continuatoarea recurentului decedat, B.P., curtea de apel a

reținut următoarele: Probatoriul administrat de către prima instanță, ca de

altfel și considerentele deciziei acesteia, arată că pârâtele SC A. SA Lugoj și

SC A.L. Lugoj sunt societăți comerciale privatizate integral, anterior intrării

în vigoare a Legii nr. 10/2001, ipoteză în care titular legal de emitere a

deciziei de acordarea despăgubirilor este Autoritatea pentru Valorificarea

Activelor Statului București, conform art. 29 alin. (3) din Legea nr. 10/2001,

aceasta putând emite o decizie de acordare de măsuri reparatorii prin

echivalent, întrucât Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului

București reprezintă instituția publică care a efectuat privatizarea.

Ca urmare, prin

Decizia nr. 129A din 28 iunie 2012, Curtea de Apel Timișoara, secția civilă a

admis apelul declarat de către B.M., continuatoarea reclamantului decedat B.P.,

în calitate de soție supraviețuitoare, împotriva Sentinței civile nr. 1333/PI

din 12 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Timiș.

A fost schimbată în

tot sentința atacată, în sensul că a fost admisă în parte acțiunea civilă

introdusă de reclamant și continuată de soția sa B.M. în contradictoriu cu

pârâții SC A. SA Lugoj, SC A.L. Lugoj și Autoritatea pentru Valorificarea

Activelor Statului București.

Au fost obligate

pârâtele de ordinul I și II să înainteze pârâtei de ordinul III A.V.A.S.

București notificarea formulată de către reclamant pentru acordarea măsurilor

reparatorii aferente imobilului revendicat situat în Lugoj, str. Z. (fostă D.),

jud.Timiș

A fost obligată pârâta

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului București la emiterea

deciziei motivate pentru soluționarea cererii de acordare a măsurilor

reparatorii în echivalent, formulată de către reclamant, cererea fiind respinsă

în rest

Împotriva acestei

hotărâri, a declarat recurs pârâta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor

Statului, criticând-o pentru nelegalitate, sens în care, invocând motivul de

recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., a susțin că în mod greșit s-a

reținut că-i revin obligații în procedura legii speciale, întrucât, în ce

privește cererea de restituire în natură, legea prevede (art. 21 din Legea nr.

10/2001) obligații în sarcina unității deținătoare, iar pentru cea privind

măsurile reparatorii prin echivalent sunt incidente prevederile art. 29 și

următoarele din legea specială. Or, potrivit acestor dispoziții legale, pentru

a fi atrasă obligația entității implicate în privatizarea societății

deținătoare, era nevoie să fie notificată/învestită legal, ipoteză inexistentă

în speță.

În aceste condiții,

acțiunea dedusă judecății nu întrunește condițiile prevăzute de art. 29 din

lege în raport cu recurenta, pentru acordarea de despăgubiri în condițiile

legii speciale, motiv pentru care a solicitat admiterea recursului și, în urma

rejudecării cauzei, respingerea acțiunii introductive față de Autoritatea

pentru Valorificarea Activelor Statului ca fiind introdusă împotriva unei

persoane fără calitate procesuală pasivă.

Recursul nu este

fondat.

Prin Decizia civilă

nr. 1487 din 22 iunie 2004, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, astfel cum

a fost menținută prin Decizia nr. 2607 din 10 martie 2006, pronunțată de Înalta

Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, a

fost anulată Dispoziția nr. 1457 din 18 iulie 2003, emisă de Primarul

municipiului Lugoj, privind imobilul situat în municipiului Lugoj, str. Z.,

pârâtul fiind obligat să transmită notificarea reclamantului B.P. și

documentația anexă, societăților deținătoare ale bunului imobil solicitat, SC

A. SA Lugoj și SC A.L. Lugoj S.A.

În urma hotărârii

menționate și a referatului întocmit de comisia de specialitate din cadrul

Primăriei municipiului Lugoj, cu Adresa nr. 41345 din 21 septembrie 2006, s-a

dispus transmiterea Dosarului administrativ nr. 378/2001, privind notificarea

reclamantului B.P., deținătorilor actuali ai imobilului, obiect al notificării,

SC A. SA Lugoj și SC A.L. Lugoj.

Astfel învestite și

constatând, în același timp, că sunt societăți comerciale integral privatizate,

pârâtele societăți comerciale au refuzat restituirea bunului litigios în

natură, reținând că revine entității ce a efectuat privatizarea obligația

soluționării notificării. Cu referire la înscrisul ce consemnează acest aspect,

este de menționat că, deși a constatat această situație, pârâta SC A. SA Lugoj

nu a procedat în conformitate cu prevederile art. 27 din Legea nr. 10/2001.

Potrivit acestei norme, astfel cum aceasta a fost explicitată prin norma

interpretativă corespunzătoare, pct. 27.1 din H.G. nr. 250/2007, "în cazul

în care persoana juridică notificată nu deține imobilele solicitate, aceasta va

proceda la direcționarea notificării entității învestite cu soluționarea

acesteia, fie unitatea deținătoare a bunurilor solicitate, fie entitatea

învestită cu soluționarea acesteia, după caz".

Pârâta SC A.L. Lugoj

S.A., potrivit dovezilor aflate la dosar, ar fi înaintat, la data de 21 martie

2008 (în timpul soluționării prezentului litigiu), astfel cum rezultă din

adresa înregistrată sub nr. 21 din aceeași dată, spre competenta soluționare

Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului, notificarea și actele

doveditoare ale petentului B.P. privind imobilul situat în Lugoj, str. Z., acte

pe care le-au primit de la primărie.

Ceea ce este stabilit

cu certitudine și nu este contestat, este împrejurarea că pârâtele societăți

comerciale, deținătoarele bunului, sunt integral privatizate ceea ce face

imposibilă restituirea bunului în natură (aspect ce de altfel nici nu a fost

contestat de reclamant) și că, în atare situație, în conformitate cu

prescripțiile legii speciale, devine operantă răspunderea instituită de această

lege în sarcina entității ce a efectuat privatizarea celor două societăți

comerciale.

În acest sens,

potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 "pentru imobilele evidențiate

în patrimoniul unor societăți comerciale privatizate, altele decât cele

prevăzute la art. 21 alin. (1) și (2), persoanele îndreptățite au dreptul la

despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată

a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, corespunzătoare

valorii de piață a imobilelor solicitate".

Iar, potrivit alin.

(3) al aceleași norme legale, "în situația imobilelor prevăzute la alin.

(1) și (2), măsurile reparatorii în echivalent se propun de către instituția

publică care efectuează sau, după caz, a efectuat privatizarea, dispozițiile

art. 26 alin. (1) fiind aplicabile în mod corespunzător".

Ca urmare, legea

prevede, fără echivoc, atât categoria măsurilor reparatorii cuvenite

persoanelor îndreptățite în cazul în care bunul solicitat se află în situația

reglementată de această normă, dar și entitatea căreia îi revine obligația să

soluționeze notificarea, respectiv să emită decizia/dispoziția prevăzută de

art. 25 din Legea nr. 10/2001.

Întrucât, în cauză,

pe de o parte, consecință a nerespectării obligației stipulate de prevederile

art. 27 din lege, iar pe de altă parte de nesocotire de către entitatea care a

efectuat privatizarea a obligației impusă de norma art. 29 alin. (3) din lege,

nici până în prezent, după trecerea a 10 ani de la intrarea în vigoare a legii

speciale, notificarea reclamantului nu și-a găsit soluționare nici măcar

administrativ, se vădesc ca legale dispozițiunile instanței de apel care,

punând capăt temporizării exagerate a procedurii administrative declanșate de

parte prin notificare, a dispus în sensul celor prevăzute de lege.

Se vădesc astfel ca

nefondate, atât criticile privind lipsa calității procesuale pasive a

recurentei, cât și cele privind greșita sa obligare la soluționarea notificării

pentru lipsa legalei sesizări (în realitate acesteia fiindu-i comunicată

notificarea reclamantului încă din anul 2008), soluția curții de apel

răspunzând imperativului finalizării procedurii prevăzute de legea specială

(doar etapa administrativă), sancționând totodată comportamentul pasiv al

pârâtelor, care au fost obligate să se conformeze cerințelor legii.

Față de cele ce

preced, în temeiul art. 312(1) C. proc. civ., recursul dedus judecății va fi

respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de pârâta Autoritatea pentru Valorificarea

Activelor Statului împotriva Deciziei nr. 129 A din 28 iunie 2012 a Curții de

Apel Timișoara, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 27 februarie 2013.

Procesat

de GGC - NN