ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5235/2011

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Instanța de fond 1. Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, reclamantul S.I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți Brașov și Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți București, anularea deciziei din 8 ianuarie 2010 emisă de pârâta Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți București. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a lucrat 10 ani la Uzina „R” Feldioara ca depanator al aparaturii de măsurare a radiațiilor, unde folosea surse radioactive pentru etalonarea acestora, iar boala de care suferă poate avea sau nu legătură cu mediul în care a lucrat.

A mai arătat că a suferit trei operații, plus numeroase internări, pentru ameliorarea durerilor pe care le are la picioare. 2. Apărările pârâtelor Prin întâmpinare, pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Brașov a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii. Pârâta Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți București a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului Brașov, prin întâmpinarea formulată. 3. Soluția Tribunalului Brașov Tribunalul Brașov, prin sentința nr. 844 din 23 iunie 2010, a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal.

4. Judecata la Curtea de Apel Brașov Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 22 iulie 2010 . Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, citat în cauză în calitate de pârât, ca urmare a reorganizării intervenite prin O.G nr. 68/2010, a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității acțiunii pentru lipsa plângerii prealabile, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii.

Prin cererea precizatoare reclamantul a solicit anularea certificatului din 4 septembrie 2009 emis de pârâta Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Consiliului Județean Brașov și a Deciziei de încadrare în grad de handicap din 8 ianuarie 2010 emisă de Autoritatea Națională pentru Persoane cu Handicap, Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți, (în prezent Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Direcția Legislația Muncii), arătând că înțelege să se judece cu cele 2 autorități pârâte care au emis actele în cauză, chiar dacă subordonarea lor s-a schimbat prin lege. Prin sentința nr. 10/F din 28 ianuarie 2011, Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, a respins excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtul Ministerul Muncii Familiei și Protecției Sociale, Direcția Legislația Muncii.

Prin aceeași sentință, s-a admis acțiunea formulată și precizată de reclamant și, în consecință, a anulat Certificatul din 4 septembrie 2009 emis de pârâta Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Consiliului Județean Brașov și Decizia de încadrare în grad de handicap din 8 ianuarie 2010 emisă de Autoritatea Națională pentru Persoane cu Handicap, Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți (în prezent Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Direcția Legislația Muncii), obligând pârâtele să emită un nou certificat, sau după caz, o nouă decizie de încadrare într-un grad de handicap a reclamantului.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut, în esență, următoarele: Cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii, pentru lipsa plângerii prealabile, invocată de pârâtul Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale , prima instanță a reținut că a fost parcursă această procedura prin formularea contestației la Comisia Superioară împotriva Certificatului de Handicap, pentru că din decizia contestată din 8 ianuarie 2010 nu rezultă vreo mențiune în sensul că se atacă la alt organ ierarhic, ci se atacă potrivit Legii nr. 554/2004, rezultând astfel că în mod corect a fost contestată în termen legal la instanța de judecată de către reclamant.

Pe fondul cauzei, prima instanță a reținut, în esență, următoarele: Prin certificatul de încadrare în gradul de handicap din 4 septembrie 2009, Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din subordinea Consiliului Județean Brașov a stabilit că reclamantul nu se încadrează în criteriile medico-psiho-sociale aprobate prin Ordinul nr. 762/2007 al Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse și Ordinul nr. 1992/2007 al Ministerului Sănătății Publice și prin urmare nici în grad de handicap.

Reclamantul a contestat acest certificat la Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți București care, prin decizia din 8 ianuarie 2010, a respins contestația, reținând că reclamantul beneficiază de pensie de invaliditate, diagnosticul clinic fiind cardiopatie ischemică cronică, angor pectoris stabil.AOMI.By-pass Femuro-Politeu, iar acesta nu se încadrează în criteriile medico-psiho-sociale, aprobate prin Ordinul 762/2007 al Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse și nr. 1992/2007 al Ministerului Sănătății Publice, prezentând mai multe boli.

Prima instanță a reținut că reclamantul beneficiază de pensie de invaliditate din anul 2000, însă i-a fost schimbată încadrarea din gradul II invaliditate în gradul III de invaliditate prin decizia din 7 iulie 2009, suferind de mai multe afecțiuni cardiace, acesta dovedind cu înscrisuri medicale, necontestate de pârâte, că suferă de această deficiență de „arteriopatie obliterantă stadiul III Fontaine”, iar legea o prevede ca și „handicap mediu”, fiind justificate astfel susținerile acestuia, în sensul că nu au fost luate în seamă toate actele medicale, privind starea sa de handicap.

Totodată, a reținut că într-adevăr printre criteriile Ordinului nr. 762/2007 nu se prevede și această deficiență, însă, în urma modificărilor legislative, pentru armonizarea legislației cu norma de drept comunitar în materie, respectiv prin dispozițiile Legii nr. 1992/2007 capitolul 2, se prevede posibilitatea încadrării în grad de handicap mediu și diagnosticul deficitar de care suferă reclamantul, arteriopatie obliterantă stadiul III Fontaine. De asemenea, prin prevederile Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap s-a abrogat O.U.G. nr. 109/2002, reglementându-se noul cadru și procedura de acordare a protecției speciale, în acord cu prevederile Cartei sociale europene revizuite, ratificată prin Legea nr. 74/1999, precum și cu celelalte acte interne și internaționale în materie, la care România este parte.

Astfel, noua lege definește noțiunea de persoane cu handicap ca fiind „acele persoane cărora, datorită unor afecțiuni fizice, mentale sau senzoriale, se lipsesc abilitățile de a desfășura în mod normal activități cotidiene, necesitând măsuri de protecție în sprijinul recuperării și incluziunii sociale”, criteriile de stabilire a gradului de handicap fiind cele prevăzute de Ordinul Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse nr. 762/2007. Prima instanță a reținut că acest ordin are doar rolul de a indica criteriile de stabilire a gradului de handicap și indicarea afecțiunilor considerate handicapante din punct de vedere medical, neconținând norme privind procedura propriu-zisă de acordare a protecției speciale și, prin urmare nu poate aduce modificări sau limitări în sensul excluderii unor categorii de persoane de la încadrarea în grad de handicap și , implicit de la acordarea beneficiilor legii speciale O.U.G.

nr. 102/1999 respectiv Legea nr. 448/2006 pentru alte criterii decât cele medico-sociale (cum ar fi data ivirii handicapului sau calitatea de asigurat). Judecătorul fondului a apreciat că, potrivit criteriilor stabilite de Ordinul Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse nr. 762/2007, afecțiunea exprimată prin diagnosticul clinic stabilit în urma expertizării medicale și reținut în decizia contestată, emisă de Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți, se încadrează la capitolul II ca deficiență medie, adică în gradul de handicap mediu, argumentul autorităților pârâte în sensul că handicapul reclamantului are la origine o boală și prin urmare nu este persoana cu handicap, nu este legal, întrucât ordinul menționat nu condiționează încadrarea în grad de handicap pentru adulți, de modul în care persoana a ajuns să sufere de o astfel de afecțiune.

În raport de prevederile legale, prima instanță a reținut că la capitolul II din ordin se intitulează „Persoane cu afecțiuni handicapante”, indiferent de vârstă, de statut și de data dobândirii handicapului și trebuie interpretat în sensul că dispozițiile acestui capitol se aplică și persoanelor adulte care până la angajarea în muncă și plata contribuțiilor sociale au dobândit o astfel de afecțiune handicapantă, deci, cu atât mai mult se încadrează în criterii o persoană care avea calitatea de asigurat, cum era și reclamantul, prim urmare, în cauză este incident principiul de drept potrivit căruia, un act juridic trebuie interpretat în sensul producerii de efecte juridice și nu în sensul neaplicării lui.

Faptul că reclamantul beneficiază de pensie de invaliditate nu constituie un criteriu de excludere a dreptului de a beneficia de încadrarea în gradul corespunzător de handicap, astfel cum sugerează pârâtele prin întâmpinare. Dimpotrivă, se reține că dispozițiile Ordinului Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse nr. 726/2002 sunt date în aplicarea și executarea actelor normative privind acordarea protecției sociale, trebuind corelate și cu prevederile Legii nr. 19/2000, care stabilește criteriile de acordare a pensiei de invaliditate. Astfel, în situația reclamantului, faptul că i se constatase încadrarea în gradul II-III de invaliditate, cu pierderea parțială a capacității de muncă, era un argument în plus, pentru a i se recunoaște calitatea de persoană cu handicap, pentru a putea beneficia de drepturile prevăzute de Legea nr. 448/2006.

Așadar, se justifică cererea reclamantului și prin prisma faptului că în timp s-au agravat afecțiunile de care suferă, astfel că acesta se încadrează în prevederile Ordinului nr. 762/2007 și îndeplinește condițiile prevăzute de Legea nr. 448/2006, republicată, pentru acordarea protecției sociale, în conformitate cu dispozițiile art. 42 alin. (2), unde se specifică: „persoanele cu handicap au și calitatea de pensionari de invaliditate și pot opta pentru indemnizația de însoțitor prevăzută la art. 61 din Legea nr. 19/2000, sau pentru asistentul personal”.

Concluzionând, judecătorul fondului a apreciat că, deși în certificatul de handicapat și în decizia Comisiei Superioare se prevede că afecțiunea reclamantului este boală și nu handicap, în raport de actele dosarului și de prevederile legale aplicabile, acesta a făcut dovada că se încadrează într-un grad de handicap mediu, având deficiență medie, arteriopatie obliterantă stadiul III cu claudicație intermitentă în repaus, dureri în decubit, arteriopatie obliterantă stadiul III, Fontaine. Stenoză 90% Artera iliaca comuna dreapta. Ocluzie graft venos femuro-popliteu drept. Ocluzie semnificativă artera iliaca internă stângă la origine. Angioplastie cu stent Lad II-2002, permeabil 2008, Ateromatoză carotidiană nesemnificativă hemodinamic.

Hemoragie digestivă superioară în antecedente (2005-2006). II. Instanța de recurs 1. Criticile pârâților Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Ministerul Muncii Familiei și Protecției Sociale și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Drepturilor Copilului Brașov. Ambii recurenți au criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că s-a aplicat greșit legea la soluționarea cauzei deoarece afecțiunea principală a intimatului, arteriopatie obliterantă membre inferioare by pass femuro popliteu drept nu are corespondent în conținutul prevederilor Cap. II, Evaluarea gradului de handicap în afectarea funcțiilor arterelor legale de fluxul sanguin din Ordinul comun nr. 762/1992/2007.

În esență recurenții au învederat că bolile de care suferă intimatul și diagnosticele rezultate din înscrisurile medicale depuse la dosar nu se încadrează în criteriile medico-psiho-sociale de încadrare în grad de handicap aprobate prin Ordinul comun nr. 762/1992/2007, la cap. II, la încadrarea în grad de handicap mediu fiind prevăzută arteriopatia obliterantă stadiul III și arteriopatie obliterantă stadiul IV cu amputație de gambă unilaterală protezată, criteriile de încadrare în pensia de invaliditate, de care beneficiază intimatul, nefiind comune cu cele de încadrare în grad de handicap . S-a solicitat admiterea recursurilor și modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamantului ca nefondată, în drept încălcându-se dispozițiile art. 304 din C. proc.

civ. 2. Apărările intimatului Prin întâmpinarea depusă la dosar în temeiul art. 308 alin. (2) din C. proc. civ. intimatul-reclamant a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate, susținând, în esență, că afecțiunea de care suferă „arteriopatie obliterantă stadiul III Fontaine” justifică încadrarea sa în gradul mediu de handicap, Ordinul Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse nr. 762/2007 necondiționând încadrarea într-un grad de handicap de modul în care persoana a ajuns să sufere de o anumită boală, iar încadrarea în gradul II-III de invaliditate, cu pierderea capacității de muncă a fost un argument în plus pentru recunoașterea calității intimatului de persoană cu handicap.

3. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Analizând sentința criticată, prin prisma motivelor de recurs, țin cont de actele și lucrările dosarului, precum și de dispozițiile legale incidente, inclusiv ale art. 304 1 din C. proc. civ. , Înalta Curte reține următoarele: Reclamantului S.I.

i s-a refuzat încadrarea într-un grad de handicap, în urma examinării de către Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din subordinea Consiliului Județean Brașov, care a emis în acest sens certificatul din 4 septembrie 2009. Contestația reclamantului împotriva acestui certificat a fort respinsă prin decizia din 8 ianuarie 2010 a Comisiei Superioare de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți în București, deoarece bolile de care acesta suferă, care au justificat încadrarea în gradul III de invaliditate prin decizia din 7 iulie 2009, nu se încadrează însă în criteriile medico-psiho-sociale de încadrare în grad de handicap prevăzute de Ordinul nr. 792/2007 al Ministrului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse și Ordinul Ministrului Sănătății Publice nr. 1992/2007.

Curtea de Apel Brașov prin sentința nr. 10F din 28 ianuarie 2011 a considerat însă că afecțiunea intimatului „arteriopatie obliterantă stadiul III Fontaine” se încadrează în gradul mediu de handicap, chiar dacă printre criteriile Ordinului comun nr. 762/1992/2007 nu se prevede această deficiență, însă, în urma modificărilor legislative, pentru armonizarea legislației cu norma de drept comunitar în materie, respectiv Legea nr. 1992/2007 cap. 2 se prevede și posibilitatea încălcării în grad de handicap mediu și a diagnosticului deficitar de care suferă intimatul. În primul rând nu există nici o Lege nr. 1992/2007 în acest domeniu, există Ordinul comun nr. 762/2007 al Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse publicat în M.Of.

nr. 885 bis/27.12.2007 și Ordinul nr. 1992/2007 publicat în M.Of. nr. 885/27.12.2007 al Ministerului Sănătății Publice, prin care s-au aprobat criteriile medico-psiho-sociale de încadrare în grad de handicap . Conform criteriilor medico-psiho-sociale în cap. 4/A/l (evaluarea gradului de handicap în afectarea funcțiilor inimii) sunt specificate cazurile de boli generatoare de handicap, și anume: - cardiopatii primare (ex.cardiopatia dilatativa); - angiopatii congenitale cianogene sau necianogene, operate sau neoperate, cu insuficienta cardiaca clinic manifestata; - valvulopatii de etiologie diversa, contractate precoce (înainte de împlinire a vârstei de 26 ani); - tulburări de ritm și de conducere persistente și severe contractate precoce (purtători de pacemaker); - complicații post transplant cardiac, Diagnosticele intimatului S.I.

(Cardiopatie ischemică, agnor pectoris stabil, arteriopatie obliteranta membre inferioare By-pass femuro-popliteu drept), nu se încadrează în nici una din categoriile enumerate mai sus, motiv pentru care s-a decis neîncadrarea în grad de handicap.

În privința celorlalte diagnostice: [arteriopatie obliteranta membre inferioare (AOMI), by-pass femuro-popliteu drept], în capitolul privind evaluarea gradului de handicap în afectarea funcțiilor arterelor, se specifică că se acordă: gradul mediu de handicap, arteriopatiei obliterante stadiul IV cu amputație unilaterala de gamba protezată; gradul accentuat, arteriopatiei obliterante stadiul IV cu amputație unilaterala de coapsa bilaterala de gamba; gradul grav, arteriopatiei obliterante stadiul IV cu amputație bilaterala de coapse, ori, domnul Sulea Ioan, nu se află în nici una din aceste situații, fiind diagnosticat cu: Arteriopatie obliteranta membre inferioare stadiul ll b Fontaine, pentru care a suferit un by-pass femuro-popliteu drept.

Din documentele medicale depuse la dosar, care au fost analizate de cele două comisii din care fac parte medici specialiști pentru evaluarea persoanelor cu handicap, rezultă că intimatul-reclamant nu se află în niciuna dintre situațiile care ar fi justificat încadrarea sa într-un grad de handicap, fiind diagnosticat cu arteriopatie obliterantă membre inferioare stadiul II b Fontaire , pentru care a suferit un by pass femuro-popliten drept, boală ce determină reducerea progresivă a diametrului arterelor, cu scăderea fluxului sanguin ce ajunge la țesuturi, pentru car primește pensie de invaliditate.

De altfel, chiar instanța de fond recunoaște ca boală intimatului nu se regăsește între cele prevăzute de Ordinul comun nr. 762/2007 al Ministrului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse și nr. 1992/2007 al Ministerului Sănătății Publice, astfel că este greșită anularea de către instanță a unor acte de constatare întocmite în baza și cu respectarea legii, de către Comisii de medici specialiști (Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Consiliului Județean Brașov și Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți) pe baza unor supoziții, în lipsa unui fundament legal sau a unor probe concludente (expertiză de specialitate, etc.) care să infirme în mod argumentat și profesionist constatările celor două comisii.

Procedura încadrării unei persoane într-un grad de handicap are caracter special, tehnic, se desfășoară în prezența unor comisii care cuprind medici și personal de specialitate, care verifică diagnosticele solicitanților și corespondența acestora cu criteriile medico-psiho-sociale stabilite prin acte normative speciale, astfel că incorectitudinea încadrării/neîncadrării unei persoane într-un grad de handicap nu poate fi stabilită decât pe baza unor dovezi medicale, confirmate tot de specialiști, ceea ce în speță nu s-a realizat, intimatul nesolicitând niciodată vreo expertiză de specialitate, care ar fi putut verifica cele constatate de comisiile menționate anterior. Astfel fiind, constatând că s-a aplicat greșit legea de soluționare a cauzei, în temeiul art. 304 pct. 9 din C. proc.

civ., Înalta Curte va admite recursurile și va modifica în tot sentința, în sensul că va respinge acțiunea reclamantului ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursurile declarate de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Drepturilor Copilului Brașov pentru Consiliul Județean Brașov, Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Brașov și Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Direcția Legislația Muncii împotriva sentinței nr. 10/F din 28 ianuarie 2011 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal. Modifică sentința atacată, în sensul că respinge acțiunea reclamantului S.I. ca neîntemeiată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 noiembrie 2011.