ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 593/2013

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București Secția a V-a Civilă sub nr. 9556/3/2009, reclamanta Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din României – Asociația pentru Drepturi de Autor a chemat în judecată pârâtele Primăria Sector 5 București și SC L.A.E.I. SRL, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța: 1. să fie obligate pârâtele, în baza prevederilor de la pct. 17 din Titlul II al Metodologiei publicate în M. Of. Partea I nr. 857 din 19 octombrie 2006 prin Decizia ORDA nr. 365/2006, să plătească UCMR-ADA, suma reprezentând 15% din bugetul de cheltuieli al spectacolelor Revelion 2008 și 2009, organizate la Romexpo București, la care se adaugă TVA în cota de 19%, suma reprezentând triplul remunerațiilor ce ar fi fost legal datorate de pârâte în cazul utilizării autorizate a operelor muzicale, prin comunicare publică în cadrul spectacolelor menționate.

În subsidiar, s-a solicitat: - să fie obligate pârâtele, în calitate de coorganizatoare ale spectacolelor Revelion 2008 și 2009, ce s-au desfășurat la Romexpo București, la plata către UCMR-ADA, a remunerației în cuantum de 5% din bugetul de cheltuieli, astfel cum prevede Metodologia publicată în M. Of., nr. 857 din 19 octombrie 2006, Partea I în baza Deciziei ORDA nr. 365/2006, Titlul II, precum și la plata TVA în cota de 19% aferentă acestor remunerații ce reprezintă drepturi patrimoniale de autor pentru opere muzicale; - pârâtele să fie obligate și la plata penalităților reprezentând 0,2%/zi de întârziere, aferente remunerației neachitate la termen, calculate de la data de 03 ianuarie 2008, respectiv de la data de 03 ianuarie 2009 până la data efectuării raportului de expertiză, potrivit pct. 13, Titlul II al Metodologiei publicate în M. Of., Partea I nr. 857 din 19 octombrie 2006 prin Decizia ORDA nr. 365/2006.

2. să se dispună obligarea pârâtelor ca, în conformitate cu prevederile art. 15 din Titlul II al aceleiași Metodologii, să comunice UCMR-ADA un raport, semnat și stampilat de reprezentanții legali ai acestora, cuprinzând: denumirea și data de desfășurare a spectacolelor Revelion 2008 și 2009, organizate la Romexpo București, precum și denumirea, autorii și durata de utilizare a fiecărei opere muzicale, comunicate public în cadrul acestor spectacole. 3. cu cheltuieli de judecată ce vor fi efectuate de reclamantă, în conformitate cu prevederile art. 274 C. proc. civ. În motivarea cererii, s-a arătat că pârâtele au organizat la Romexpo București în data de 31 decembrie 2007 și respectiv, 31 decembrie 2008 spectacolele Revelion 2008 și Revelion 2009, fără a deține autorizație - licență neexclusivă din partea UCMR-ADA.

În cadrul acestor spectacole au concertat mai mulți artiști interpreți și formații (Tom Jones, Enrique Iglesias, Mihai Trăistariu, Marcel Pavel, Luminița Anghel, Andreea Bănică, Holograf, Voltaj etc.). S-a învederat că, deși UCMR-ADA a notificat pârâtele să încheie autorizația licență neexclusivă, care să le permită comunicarea publică legală a operelor muzicale în cadrul spectacolelor menționate, acestea au refuzat obținerea licenței, astfel că aceste spectacole s-au desfășurat fără respectarea prevederilor legale și fără plata remunerațiilor corespunzătoare (drepturi patrimoniale ale autorilor de opere muzicale). Potrivit art. 123 1 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 8/1996, cu modificările și completările ulterioare, gestiunea colectivă este obligatorie pentru comunicarea publică a operelor muzicale.

Prin urmare, întrucât nu au deținut autorizație - licență neexclusivă, pârâtele datorează UCMR-ADA suma de 15% (5% X 3), din bugetul de cheltuieli reprezentat de totalitatea cheltuielilor efectuate de pârâte sau de terți pentru realizarea activității de utilizare a operelor muzicale incluzând, dar fără a se limita la: cheltuieli cu onorariile interpreților, cheltuielile cu cazarea, cu transportul, cheltuieli pentru locația spațiului de desfășurare, cheltuieli de sonorizare, cheltuieli de publicitate și promoție, cheltuieli de regie, cheltuieli pentru serviciul de pază și alte cheltuieli de organizare, sumă la care se adaugă TVA. În conformitate cu prevederile pct. 17 din Titlul II al Metodologiei publicate în M. Of.

nr. 857 din 19 octombrie 2006, Partea I, prin Decizia ORDA nr. 365/2006, în cazul în care sunt comunicate public opere muzicale fără autorizație - licență neexclusivă, utilizatorul datorează UCMR-ADA triplul remunerațiilor ce ar fi fost legal datorate dacă utilizarea ar fi avut loc în mod legal. Reclamanta a mai arătat că, întrucât pârâtele nu i-au comunicat bugetul de cheltuieli al spectacolelor menționate, respectiv copii ale documentelor contabile nu poate cuantifica sumele pe care pârâtele i le datorează, acestea urmând a fi determinate prin expertiza judiciară contabilă ce se va administra în cauză.

În subsidiar, în cazul în care s-ar respinge al doilea capăt al cererii de chemare în judecată, respectiv dacă pârâtele ar dovedi că au deținut autorizație - licență neexclusivă, s-a solicitat să se dispună obligarea acestora la achitarea remunerației reprezentând drepturi patrimoniale ale autorilor de opere muzicale, remunerație reprezentând 5% din bugetul de cheltuieli al spectacolelor Revelion 2008 și Revelion 2009, care s-au desfășurat în datele de 31 decembrie 2007 și 31 decembrie 2008 la Romexpo București, la care se adaugă TVA. De asemenea, întrucât pârâtele nu au plătit nici până în prezent remunerația datorată, reclamanta arată că acestea datorează și penalitățile aferente, respectiv 0,2%/zi de întârziere, penalități ce vor trebui calculate la 3 zile după data desfășurării spectacolelor, astfel cum prevăd dispozițiile art. 13 din Titlul II al Metodologiei publicate în M. Of., Partea I, nr. 857/2006, în baza Deciziei ORDA nr. 365/2006.

În plus, pentru a se asigura posibilitatea repartizării remunerațiilor către titularii drepturilor patrimoniale de autor, pârâtele (potrivit prevederilor art. l.5 din Titlul II al Metodologiei) au obligația de a comunica UCMR-ADA un raport, semnat și stampilat de reprezentanții legali ai acestora, cuprinzând: denumirea și data evenimentelor, precum și denumirea, autorii și durata de utilizare a operelor muzicale comunicate public în spectacolele Revelion 2008 și Revelion 2009. În drept, au fost invocate dispozițiile art. 13, art. 123 1 lit. e), art. 130 lit. b), e) și h) și art. 138 7 și art. 139 din Legea nr. 8/1996 a drepturilor de autor și a drepturilor conexe, cu modificările ulterioare, Titlul II al Metodologiei publicate în M. Of.

nr. 857 din 19 octombrie 2006, Partea I, prin Decizia ORDA nr. 365/2006. Prin întâmpinarea formulată la 07 mai 2009, Primăria Sector 5 București a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, utilizarea repertoriului muzical în cadrul spectacolelor „Revelion 2008” și „Revelion 2009” nu a avut loc în scop lucrativ, iar motivația acestor evenimente a fost una de ordin strict social, respectiv în interesul comunității; de asemenea, prețul biletului de acces a avut caracter social și, totodată, a reprezentat o parte din contravaloarea mesei festive de revelion, întrucât spectacolele au fost gratuite; pârâta a invocat Titlul II din Decizia O.R.D.A. nr. 365/2006, prin care se definește termenul de „utilizare” ca fiind comunicarea publică a operelor muzicale în scop lucrativ.

În consecință, Primăria Sector 5 București a învederat că nu este utilizator de opere muzicale în sensul deciziei menționate, ci este o autoritate a administrației publice locale conform dispozițiilor Legii nr. 215/2001. A mai arătat că, potrivit pct. 5.3.3 al Contractelor din 05 noiembrie 2007, 06 noiembrie 2007, 10 noiembrie 2008 și 10 noiembrie 2008, încheiate cu cealaltă pârâtă, producătorul este răspunzător de achiziționarea drepturilor necesare producerii și prezentării evenimentului „Revelion 2008” și răspunzător de achitarea drepturilor de autor și conexe aferente organizării și producerii evenimentelor. Totodată, în raport de prevederile art. 123 din Legea nr. 8/1996, titularii drepturilor de autor și conexe și-au exercitat drepturile recunoscute de lege în mod individual, prin contracte de cesiune încheiate cu producătorii celor două spectacole.

Au fost depuse la dosar, în copie: notificările din 14 decembrie 2007, 23 decembrie 2008; extrase din publicații și capturi de pe site-urile de pe internet; contractele din 05 noiembrie 2007, 06 noiembrie 2007, 10 noiembrie 2008 și 10 noiembrie 2008 încheiate între Primăria Sector 5 București în calitate de beneficiar și SC L.A.E.I. SRL în calitate de producător, cu anexe; facturi fiscale, chitanțe, ordine de plată etc. În cauză a fost întocmit un raport de expertiză contabilă de către expert I.A.E., depus la dosar la 09 februarie 2010 și cu privire la care părțile nu au formulat obiecțiuni. Prin sentința civilă nr. 1415 din 04 noiembrie 2010, pronunțată de Tribunalul București Secția a V-a Civilă, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Primăria Sector 5 București și, în consecință, a fost respinsă acțiunea împotriva acesteia, ca formulată contra unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

A fost admisă în parte acțiunea promovată împotriva pârâtei SC L.A.E.I. SRL, care a fost obligată la plata către reclamantă a sumei de 3.260.613 RON, reprezentând triplul remunerației datorate pentru organizarea spectacolelor Revelion 2008 și 2009, a sumei de 1.057.872 RON penalități de întârziere și a sumei de 739,15 lei cheltuieli de judecată. A fost respinsă cererea de comunicare a raportului cuprinzând denumirea și data de desfășurare a spectacolelor Revelion 2008 și 2009, organizate la Romexpo București, precum și denumirea, autorii și durata de utilizare a fiecărei opere muzicale comunicate public în cadrul acestor spectacole. Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a constatat următoarele: Prin contractele din 05 noiembrie 2007, 06 noiembrie 2007, 10 noiembrie 2008 și 10 noiembrie 2008 încheiate între Primăria Sector 5 București, în calitate de beneficiar, și SC L.A.

E.I. SRL, în calitate de producător, s-au stabilit condițiile realizării evenimentelor „Revelion 2008” și „Revelion 2009” de către producător. Potrivit art. 5.3.1, producătorul s-a obligat să organizeze, să promoveze și să producă evenimentele menționate, sens în care urma să desfășoare următoarele activități: contractarea și impresarierea artiștilor implicați, contractarea furnizorilor pentru asigurarea necesarului tehnic; asigurarea tehnicii necesare; asigurarea design-ului și decorurilor necesare; asigurarea regiei, coregrafiei și scenariului serii; prezentarea desfășurătorului serii, a listei de participanți și a devizului de cheltuieli; orice alte activități conexe necesare. Potrivit pct. 5.3.3 al Contractelor încheiate între părți, „producătorul este răspunzător de achiziționarea drepturilor necesare producerii și prezentării evenimentelor; răspunde de achitarea drepturilor de autor și conexe aferente organizării și producerii evenimentelor”.

Tribunalul a reținut că aceste evenimente au avut loc, astfel cum rezultat din extrasele publicațiilor depuse la dosar și din capturile de pe site-urile de internet, precum și din facturile și ordinele de plată depuse la dosar. Reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile pct. 17 din Titlul 2 al Metodologiei aprobate prin Decizia O.R.DA. nr. 365/2006. S-a reținut că potrivit pct. 1, 2 și 3 din Titlul 2 al Metodologiei aprobată prin Decizia O.R.DA.

nr. 365/2006 „prin utilizare, în sensul prezentului titlu, se înțelege comunicarea publică a operelor muzicale în scop lucrativ făcută într-un loc deschis publicului sau în orice loc în care se adună un număr de persoane care depășește cercul normal al unei familii și al cunoștințelor acesteia, prin interpretarea directă de către artiști sau prin orice alt mijloc tehnic, prin fir ori fără fir, prin care muzica este prezentată în sine sau însoțește alte acțiuni, cum ar fi dansul, spectacolul de circ, sportul etc., în spații închise sau deschise, în care publicul plătește bilete de acces și/sau consumații ori în care au loc acțiuni promoționale, publicitare, demonstrative și altele asemenea.

2. Este utilizator, în sensul prezentei metodologii, oricare persoană juridică sau fizică autorizată care organizează activități de natura celor enumerate la pct. 1. 3. Utilizatorii au obligația să obțină din partea organismului de gestiune colectivă a drepturilor de autor de opere muzicale, cu cel puțin 5 zile înaintea oricărei utilizări prin comunicare publică a operelor muzicale (spectacol, concert etc.), autorizația de licență neexclusivă pentru utilizarea operelor muzicale și să plătească remunerațiile stabilite potrivit tabelelor cuprinse în prezentul titlu”. Pe de altă parte, potrivit pct. 17 din Titlul 2 al Metodologiei aprobată prin Decizia O.R.DA.

nr. 365/2006 „pentru comunicarea publică a operelor muzicale în scop lucrativ fără autorizație prin licență neexclusivă din partea organismului de gestiune colectivă a drepturilor de autor de opere muzicale, utilizatorii vor plăti acestuia, cu titlu de daune-interese, o sumă reprezentând triplul remunerațiilor ce ar fi fost legal datorate pentru utilizarea autorizată. În cazul în care nu se poate determina cuantumul remunerației ce ar fi fost legal datorată de utilizatori, aceștia datorează triplul remunerațiilor plătite în mod uzual de utilizatorii din aceeași categorie”. Potrivit pct. 7 și 8 din Titlul II al Metodologiei aprobate prin Decizia O.R.DA.

nr. 365/2006 „baza de calcul minimă în cazul spectacolelor, la care accesul publicului se face pe bază de bilete, organizate în incinte (săli de spectacole, grădini, stadioane etc.), la care se aplică procentele din coloana 1 a tabelului nr. I din prezentul titlu, este reprezentată de valoarea rezultată din înmulțirea numărului total de spectatori (inclusiv numărul de invitați) cu prețul mediu al biletelor puse în vânzare. Bugetul de cheltuieli, în sensul prezentei metodologii, reprezintă totalitatea cheltuielilor efectuate de utilizator sau de terți pentru realizarea activității ce utilizează operele muzicale incluzând, dar fără a se limita la: cheltuieli cu onorariile interpreților, cheltuielile cu cazarea, cu transportul, cheltuieli pentru locația spațiului de desfășurare, cheltuieli de sonorizare, cheltuieli de publicitate și promoție, cheltuieli de regie, cheltuieli pentru serviciul de pază și alte cheltuieli de organizare”.

În raport de situația de fapt reținută și de dispozițiile legale citate, tribunalul a apreciat că pentru organizarea evenimentelor menționate, era necesară obținerea unei autorizații/licență neexclusivă pentru comunicarea publică a operelor muzicale în cadrul celor două evenimente. Conform celor cuprinse la pct. 5.3.3 din Contractele din 05 noiembrie 2007, 06 noiembrie 2007, 10 noiembrie 2008 și 10 noiembrie 2008 încheiate între Primăria Sector 5 București, în calitate de beneficiar, și SC L.A. E.I. SRL, în calitate de producător, prima instanță a apreciat că obligația de obținere a autorizației/licență neexclusivă și de plată a drepturilor de autor și conexe, revine producătorului evenimentelor, respectiv pârâtei SC L.A.

E.I. SRL, motiv pentru care s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Primăria Sector 5 București și, în consecință, s-a respins acțiunea față de aceasta, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Pe fondul cauzei, în ce o privește pe pârâta SC L.A. E.I. SRL, tribunalul a reținut că aceasta nu a îndeplinit obligațiile de a obține autorizația/licență neexclusivă și de a plăti contravaloarea drepturilor de autor și conexe, ceea ce atrage aplicabilitatea pct. 17 din Titlul 2 al Metodologiei aprobată prin Decizia O.R.DA. nr. 365/2006, respectiv obligația acesteia de a plăti triplul sumelor legal datorate cu titlu de remunerație pentru drepturile de autor și conexe.

Din cuprinsul raportului de expertiză a rezultat că bugetul de cheltuieli pentru organizarea Revelioanelor 2008 și 2009 a fost de 18.266.750,16 lei, din care remunerația de 5% este în cuantum de 913.337 lei la care se adaugă TVA de 173.534 lei, iar triplul remunerației este de 2.740.011 lei, la care se adaugă TVA de 520.602 lei. De asemenea, a rezultat că valoarea penalităților de întârziere de 0,2% pe zi de întârziere conform pct. 13 din Titlul 2 al Metodologiei aprobată prin Decizia O.R.DA. nr. 365/2006, este de 1.057.872 RON. În consecință, în raport de dispozițiile legale mai sus menționate, tribunalul a dispus obligarea pârâtei SC L.A. E.I. SRL, la plata sumei de 3.260.613 lei reprezentând triplul remunerației datorate pentru organizarea spectacolelor de Revelion 2008 și 2009, precum și a sumei de 1.057.872 RON ce constituie penalități de întârziere.

În ceea ce privește cererea de comunicare a raportului cuprinzând: denumirea și data de desfășurare a spectacolelor Revelion 2008 și 2009, organizate la Romexpo București, precum și denumirea, autorii și durata de utilizare a fiecărei opere muzicale comunicate public în cadrul acestor spectacole, instanța a respins-o ca lipsită de interes, reținând că între înscrisurile privind organizarea evenimentelor menționate, se regăsește și programul artistic, respectiv lista cuprinzând artiștii și piesele difuzate. În baza art. 274 C. proc. civ., s-a dispus obligarea aceleiași pârâte la plata sumei de 739,15 lei reprezentând cheltuieli de judecată ce constau în onorariu de expertiză și taxă judiciară de timbru; totodată, s-a constatat că în ce privește onorariul de avocat, solicitat cu prilejul concluziilor pe fond, nu s-a făcut dovada plății acestuia.

Împotriva acestei sentințe, reclamanta a formulat apel în termen legal, solicitând modificarea în parte a hotărârii apelate, în sensul obligării intimatelor pârâte în solidar la: plata sumei de 3.260.613 RON, reprezentând triplul remunerațiilor datorate pentru organizarea spectacolelor Revelion 2008 și 2009; plata sumei de 1.057.872 RON penalități de întârziere stabilite prin hotărârea primei instanțe și comunicarea raportului cuprinzând denumirea și data de desfășurare a spectacolelor Revelion 2008 și 2009, organizate la Romexpo București, precum și denumirea, autorii și durata de utilizare a fiecărei opere muzicale comunicate public în cadrul acestor spectacole; cu plata integrală a cheltuielilor de judecată corespunzătoare celor două faze procesuale - fond și apel.

În faza procesuală a apelului, s-a administrat doar proba cu înscrisuri, iar la termenul de dezbaterea pe fond apelului, apelanta reclamantă a precizat că, în condițiile obligării pârâtelor la plata triplului remunerațiilor, nu solicită obligarea și la plata penalităților de întârziere.

Prin decizia civilă nr. 251A din 25 octombrie 2011 a Curții de Apel București, Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă și asigurări sociale, s-a admis apelul declarat de reclamantă, s-a schimbat în parte sentința apelată, astfel: s-a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei sector 5; s-a dispus obligarea în solidar a celor două pârâte la plata sumei de 3.260.613 lei, reprezentând triplul remunerației datorate pentru organizarea spectacolelor Revelion 2008 și 2009; s-a dispus obligarea pârâtelor să comunice informațiile necesare repartizării remunerațiilor; s-a respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind obligarea pârâtelor la plata penalităților de întârziere; s-a dispus obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă, în solidar, astfel: 739,15 lei pentru etapa de primă instanță și a sumei 3.119,65 lei, reprezentând onorariul avocațial și taxa de timbru, pentru etapa procesuală a apelului; au fost păstrate celelalte dispoziții ale sentinței.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Primăria Sectorului 5 București, invocată în primul motiv al apelului, a reținut că reclamanta, în calitate de organism de gestiune colectivă a drepturilor de autor de opere muzicale, are ca obiect de activitate, în principal, colectarea și repartizarea drepturilor a căror gestiune îi este încredințată de către titulari. În virtutea prerogativelor stabilite prin „Metodologia privind utilizarea operelor muzicale prin comunicare publică și remunerațiile reprezentând drepturile patrimoniale cuvenite autorilor de opere muzicale” (publicată în M. Of. nr. 857/19 octombrie 2006, urmare a Deciziei ORDA nr. 365 din 10 octombrie 2006), reclamanta eliberează utilizatorului de opere muzicale solicitant, autorizația licență neexclusivă și încasează remunerațiile datorate pentru comunicarea publică a operelor muzicale.

Utilizarea neautorizată este sancționată cu plata sumei reprezentând triplul remunerațiilor ce ar fi fost legal datorate (sub forma daunelor-interese). Comunicarea publică a operelor muzicale poate fi în scop ambiental sau lucrativ, autorizația și plata remunerațiilor fiind obligatorii în ambele cazuri, cu facilități pecuniare în cazul utilizării ambientale.

Distincția între cele două categorii de utilizare este dată, conform definițiilor cuprinse în Titlurile I și II ale Metodologiei, pct. 1, în cazul comunicării publice a operelor muzicale în scop lucrativ - și de plata de către public a unor bilete de acces și/sau consumații, așa cum este cazul și în speță, a apreciat curtea de apel; în aceste condiții, s-a reținut a fi nerelevantă apărarea intimatei-pârâte Primăria Sectorului 5 București, privind motivația unui astfel de eveniment, prin considerente de ordin social, respectiv în interesul comunității, întrucât scopul lucrativ al comunicări publice a operelor muzicale este dat de obținerea unor câștiguri materiale ori nemateriale (de imagine, credibilitate, etc.).

Astfel, în condițiile în care operează prezumția scopului lucrativ al comunicării, ca urmare a vânzării unor bilete de acces la spectacole, potrivit Titlului II pct. 17 din Metodologie, s-a apreciat că proba contrarie cade în sarcina pârâtei, ceea ce aceasta nu a făcut, astfel cum prevede art. 1169 C. civ. Prin urmare, potrivit datelor speței, s-a apreciat că intimata-pârâtă Primăria Sectorului 5 București este utilizator de opere muzicale, conform definițiilor cuprinse în Metodologia publicată în M. Of. nr. 857 din 19 octombrie 2006, fiind răspunzătoare, în solidar, alături de coorganizatorul intimata-pârâtă SC L.A. E.I. SRL, a cărui calitate procesuală pasivă a fost reținută deja prin hotărârea instanței de fond, ca derivând din clauzele contractuale.

Găsind întemeiat acest motiv de apel, instanța de apel a constatat că se impune respingerea excepției calității procesuale pasive a pârâtei Primăria Sectorului 5 București. Pe fondul cauzei, curtea de apel a statuat că obligația de plata către reclamantă a sumei de 3.260.613 lei reprezentând triplul remunerației datorate pentru organizarea spectacolelor Revelion 2008 și 2009, va fi stabilită în solidar, în sarcina ambelor pârâte.

Cât privește comunicarea informațiilor necesare repartizării remunerațiilor, la care face referire cel de al doilea motiv de apel, instanța de apel a constatat că potrivit obligațiilor și regulilor referitoare la gestiunea colectivă a drepturilor de autor și conexe, cuprinse în art. 127 alin. (1) lit. f), art. 130 alin. (1) lit. h) și art. 134 lit. d) din Legea nr. 8/1996, cu modificările și completările ulterioare, precum și în raport cu dispozițiile art. 15 ale Titlului II al Metodologiei publicate prin Decizia ORDA nr. 365/2006, sumele colectate de un organism de gestiune colectivă se repartizează individual titularilor de drepturi, proporțional cu utilizarea repertoriului fiecăruia.

Aceasta obligație a organismului de gestiune colectivă face necesară existența informațiilor cu privire la utilizarea publică a operelor muzicale, în forma solicitată de către reclamantă, respectiv cu indicarea denumirii, autorilor și duratei reale de utilizare a fiecărei opere muzicale comunicate public în cadrul spectacolelor în discuție, Revelion 2008 și 2009, organizate la Romexpo București. Instanța de apel a apreciat că nu se poate considera că publicarea unor astfel de informații parțiale în mass-media reprezintă ori echivalează cu îndeplinirea obligațiilor prevăzute în sarcina intimatelor pârâte prin normele juridice anterior invocate. Ca atare, instanța de apel a apreciat că se impune a fi stabilită în sarcina pârâtelor, obligația de comunicare către reclamantă a raportului cuprinzând datele evocate.

Pe de altă parte, luând în considerare precizarea apelantei-reclamante din etapa dezbaterilor în fond a apelului (în sensul că, în condițiile obligării pârâtelor la plata triplului remunerațiilor, nu solicită obligarea și la plata penalităților de întârziere), precum și posibilitatea de reexaminare în ansamblu a obligației stabilite de prima instanță, curtea de apel a constatat că se impune schimbarea soluționării și în această privință, prin respingerea ca neîntemeiat a capătului de cerere privind obligarea pârâtelor la plata penalităților de întârziere. În termen legal, împotriva acestei decizii, pârâta Primăria sector 5 București a declarat recurs, prevalându-se de motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. În dezvoltarea motivului de recurs invocat, în primul rând, recurenta pârâtă a criticat soluția dată de instanța de apel asupra excepției lipsei calității sale procesuale pasive. Astfel, se arată de către recurentă că a depus toate diligentele pentru organizarea spectacolelor cu respectarea tuturor dispozițiilor legale privind drepturile de autor și drepturile conexe. În acest sens, astfel cum s-a dovedit prin înscrisurile depuse la dosar, Primăria sector 5 a încheiat contracte de cu un producător de astfel de spectacole (intimata pârâtă SC L.A. E.I. S.R.L) tocmai pentru ca aceasta societate, având experiență în domeniul producției de spectacole, să organizeze spectacolele respective (Revelion 2008 și respectiv, 2009) într-un cadru legal, cu obținerea tuturor autorizațiilor și licențelor aferente drepturilor de autor și drepturilor conexe.

Recurenta susține că și-a respectat întocmai obligațiile contractuale față de producătorul spectacolelor (intimata pârâtă SC L.A. E.I. S.R.L), astfel că și aceasta, în baza acelorași raporturi contractuale, era ținută să își respecte propriile sale obligații contractuale, între care și cea privind obligația de a solicita și obține autorizațiile prevăzute de legislația în vigoare, inclusiv cele emise de UCMR-ADA. Potrivit punctului 5.3.3 al Contractului din 05 noiembrie 2007 încheiat între recurenta pârâtă (în calitate de beneficiar) și cealaltă copârâta - SC L.A. E.I.

S.R.L (în calitate de producător), cea din urmă este răspunzătoare de achiziționarea drepturilor necesare producerii și prezentării Evenimentului (Revelion 2008); răspunde de achitarea onorariilor și a drepturilor de autor și conexe, aferente organizării și producerii Evenimentului; dispoziții identice sunt stipulate și la pct. 5.3.3 al Contractului din 06 noiembrie 2007, referitor la producerea și prezentarea Spectacolului Seniorilor derulat cu aceeași ocazie (Revelion 2008), precum și cu privire la plata onorariilor și a drepturilor de autor și conexe, aferente și acestui eveniment; aceleași dispoziții contractuale au fost reluate și în contractele încheiat pentru organizarea Revelionului 2009, contracte din 10 noiembrie 2008 (pentru Revelion 2009) și 10 noiembrie 2008 (Spectacolul Seniorilor).

În aceste condiții, apare ca justă, temeinică și legală soluția pronunțată de prima instanță, în ceea ce privește admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Primăriei Sectorului 5 și respingerea acțiunii in contradictoriu cu pârâta recurentă, întrucât din contractele anterior enumerate reiese în mod evident faptul că Primăria sector 5 a depus toate diligentele pentru respectarea legislației în vigoare privind drepturile de autor și drepturile conexe, prin încheierea de contracte de producție cu producători cu experiența în domeniu, care și-au asumat obligația contractuală de a obține autorizațiile și licențele corespunzătoare organizării unor astfel de spectacole; pe de altă parte, recurenta consideră că a făcut dovada bunei sale credințe, întrucât, la data încheierii acestor contracte și ulterior, la cea a desfășurării acestor spectacole avea deplina convingere că producătorul a obținut toate autorizațiile și licențele necesare pentru derularea acestor evenimente în condiții de nelegalitate.

Se mai învederează de către recurentă că, în situația în care ar fi obligată la plata sumelor respective, ar suferi un prejudiciu cauzat de nerespectarea clauzelor contractuale de către producătorul SC L.A. E.I. S.R.L, astfel încât această pârâtă trebuie obligată de instanță la repararea prejudiciului. Potrivit clauzelor de la punctul 5.2 din Contractele menționate: pentru neexecutare, executare tardivă sau incompletă, din culpa proprie, a obligațiilor asumate, partea care se face vinovată de nerespectarea prevederilor contractuale va fi obligată la repararea, pe cheltuiala proprie, a prejudiciilor cauzate.

Recurenta mai învederează, în altă ordine de idei că, în cererea de chemare în judecată și în motivele sale de apel, reclamanta arată faptul că pârâta Primăria Sector 5, în calitate de organizatoare a spectacolelor Revelion 2008 și Revelion 2009, avea obligația să obțină de la UCMR - ADA autorizație - licență neexclusivă pentru comunicarea publică a operelor muzicale, cu cel puțin 5 zile înaintea utilizării prin comunicare publică a operelor muzicale.

Or, în raport cu definiția legală a noțiunii de utilizare (din cuprinsul Titlului II din Decizia ORDA nr. 365/2006), rezultă, în opinia recurentei, că aceasta nu are calitatea de utilizator, întrucât nu a organizat evenimentele respective în scop lucrativ, ci motivația acestor evenimente a fost una de ordin strict social, respectiv în folosul comunității; recurenta mai învederează că potrivit dispozițiilor Legii nr. 215/2001 este o autoritate a administrației publice locale ce aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local Sector 5, emise în exercitarea atribuțiilor sale legale (printre care este și aceea de a contribui la organizarea activităților științifice, culturale, artistice, sportive și de agrement).

Prin urmare, acțiunea de organizare a spectacolelor respective a avut caracter social, fără scop lucrativ, iar prețul plătit de cumpărătorii biletelor nu reprezintă un venit (profit) al instituției recurente, ci contravaloarea meniului de revelion (sau o parte din acesta, în cazul Revelionului Seniorilor). Consumația a inclus (pe lângă meniul respectiv) și o serie de alte produse (băuturi răcoritoare, apa, băuturi alcoolice), ce au fost puse la dispoziția instituției pârâte recurente prin contracte de sponsorizare și oferite gratuit participanților. În aceasta situație, reiese în mod evident faptul că biletele nu au fost vândute în scopul obținerii vreunui profit, ci, dimpotrivă, acest preț a acoperit doar o parte din consumația oferită în serile de Revelion; în plus, toate sumele obținute din vânzarea biletelor nu au fost încasate de Primăria sector 5, ci de prestatorul de servicii de catering, reprezentând o parte din prețul serviciilor prestate.

În ceea ce privește capătul de cerere formulat de reclamantă de a i se înainta raportul privind operele muzicale comunicate public în spectacolele Revelion 2008 și Revelion 2009, desfășurate la Romexpo, raport care să cuprindă: denumirea și data evenimentului, denumirea, autorii și durata operelor muzicale utilizate, recurenta consideră că în mod nelegal și netemeinic a fost admis de instanța de apel, în condițiile în care însăși reclamata a depus la dosarul de primă instanță mai multe articole din ziare, ce cuprind toate datele referitoare la desfășurarea celor două evenimente. Față de motivele invocate, recurenta pârâtă solicită admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei recurate în sensul respingerii ca nefondat a apelului formulat de reclamantă.

Intimata reclamantă nu a formulat întâmpinare la motivele de recurs, depunând însă, cu jurisprudență a Înaltei Curți de Casație și Justiție copii ale deciziilor civile nr. 5724 din 10 octombrie 2008 și nr. 4851 din 10 aprilie 2009, ale acestei Secții; recurenta pârâtă a depus la dosar și concluzii scrise. Recursul formulat este nefondat, potrivit celor ce urmează.

Principala critică a recurentei pârâte privește modalitatea de soluționare de instanța de apel a excepției lipsei calității sale procesuale pasive, excepție susținută prin invocarea a două apărări: pe de o parte, că Primăriei sector 5 București nu i se poate atribui calitatea de organizator al spectacolelor Revelion 2008 și Revelion 2009 derulate la Romexpo, iar pe de altă parte, că obligația de obținere a autorizației – licență neexclusivă pentru utilizarea operelor muzicale din cadrul acestor spectacole sub forma comunicării publice a operelor muzicale în scop lucrativ, precum și cea consecutivă de achitare a remunerațiilor datorate cu titlu de drepturi patrimoniale de autor revenea intimatei pârâte SC L.A.

E.I. SRL, în virtutea obligațiilor contractuale dintre cele două pârâte ale pricinii. Înalta Curte reține că cele două apărări ale recurentei se exclud, întrucât dacă s-ar infirma calitatea recurentei pârâte Primăria sector 5 București de utilizator de opere muzicale, nu ar fi necesară evaluarea apărărilor privind debitorul obligației de plată a remunerațiilor datorate cu titlu de drepturi de autor pentru comunicarea publică a operelor muzicale în scop lucrativ, pentru că atare obligație revine doar debitorului utilizator.

Premisa de analiză a speței a fost corect identificată de instanța de apel care a constatat că potrivit dispozițiilor art. 123 1 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, modificată și republicată, dreptul de comunicare publică a operelor muzicale este supus gestiunii colective obligatorii, iar organismul de gestiune colectivă desemnat în calitate de colector unic al drepturilor patrimoniale ale autorilor de opere muzicale este intimata reclamantă UCMR ADA. Modalitatea de îndeplinire a acestei atribuții legale de către reclamanta pricinii este guvernată de Metodologia adoptată, în condițiile legii, în acest scop, publicată în baza Deciziei Directorului General al ORDA nr. 365 din 10 octombrie 2006 în M. Of.

al României, Partea I, nr. 857 din 19 octombrie 2006, Titlul II din aceasta fiind dedicat comunicării publice a operelor muzicale în scop lucrativ.

Potrivit pct. 2 din Titlul II al Metodologiei anterior invocate, este utilizator, în sensul prezentei metodologii, oricare persoană juridică sau fizică autorizată care organizează activități de natura celor enumerate la pct. 1. Or, pct. 1 din Titlul II al metodologiei prevede că „Prin utilizare, în sensul prezentului titlu, se înțelege comunicarea publică a operelor muzicale în scop lucrativ făcută într-un loc deschis publicului sau în orice loc în care se adună un număr de persoane care depășește cercul normal al unei familii și al cunoștințelor acesteia, prin interpretarea directă de către artiști sau prin orice alt mijloc tehnic, prin fir ori fără fir, prin care muzica este prezentată în sine sau însoțește alte acțiuni, cum ar fi dansul, spectacolul de circ, sportul etc., în spații închise sau deschise, în care publicul plătește bilete de acces și/sau consumații ori în care au loc acțiuni promoționale, publicitare, demonstrative și altele asemenea.” Conform acestei definiții cu valoare normativă, rezultă că pentru identificarea categoriei juridice de utilizare, în acest context, criteriul folosit este cel exemplificativ atât pentru indicarea modalității în care muzica poate fi prezentă pentru a se circumscrie noțiunii în discuție, dar și pentru definirea sintagmei de scop lucrativ.

Dacă în ce privește prezența muzicii cu prilejul derulării celor două evenimente – Revelion 2008 și Revelion 2009 recurenta nu contrazice susținerile intimatei reclamante (fiind depuse în acest sens la dosar chiar contracte încheiate cu artiști interpreți care au avut prestații muzicale cu prilejul celor două spectacole), aceasta contestă însă scopul lucrativ al evenimentelor menționate, indicând caracterul acestora preponderent social, în interesul comunității.

În raport cu definiția legală anterior citată, Înalta Curte constată că instanța de apel în mod legal a înlăturat aceste susțineri ale recurentei întrucât scopul lucrativ nu presupune doar obținerea unor profituri pecuniare, ci scopul lucrativ se verifică și atunci când publicul nu plătește bilete de acces dar plătește consumații, ca în speță (și astfel cum recurenta însăși a susținut cu referire la meniul de revelion), după cum este suficient ca în locul în care se realizează comunicarea publică de opere muzicale acțiunile derulate să fie unele promoționale, publicitare, demonstrative și altele asemenea, chiar în absența unei plăți în oricare dintre cele două forme –pentru acces sau consumație.

În consecință, în mod legal instanța de apel a confirmat că spectacolele Revelion 2008 și Revelion 2009 au implicat utilizarea de opere muzicale prin comunicare publică în scop lucrativ pentru care era necesară obținerea autorizării sub forma licenței neexclusive din partea intimatei reclamante UCMR ADA (pct. 3 Titlul II din metodologie). De asemenea, Înalta Curte constată că în speță se justifică și calitatea recurentei de utilizator de opere muzicale, calitate ce decurge din cea de organizator al celor două evenimente (de natura celor ce se circumscriu noțiunii de utilizare) și, ca atare, confirmă calitatea sa procesuală pasivă în cauză, cum legal a stabilit instanța de apel. Împrejurarea că recurenta pârâtă a perfectat contractele din 05 noiembrie 2007, 06 noiembrie 2007, 10 noiembrie 2008 și 10 noiembrie 2008, în calitate de beneficiar, cu intimata pârâtă SC L.A.

E.I. SRL, în calitate de producător, nu o exonerează pe recurentă de obligațiile sale legale decurgând din calitatea de utilizator de opere muzicale (prin comunicare publică în scop lucrativ). O atare soluție este cuprinsă în dispozițiile pct. 14 din Titlul II al metodologiei care instituie o obligație solidară în sarcina persoanelor fizice sau juridice care organizează sau produc împreună un spectacol, obligație având ca obiect obținerea autorizației prin licență neexclusivă de plată a remunerației pentru utilizarea operelor muzicale prin comunicare publică, care sunt considerați astfel coorganizatori. Aceste obligații solidare (obținerea autorizației și plata remunerațiilor) se nasc în baza normei invocate (solidaritate legală pasivă, în acest caz întrucât implică pluralitatea de debitori), iar specificul lor este acela nu se divid între subiectele raportului juridic obligațional (ca în cazul obligațiilor conjuncte sau divizibile).

Cu toate acestea, prin invocarea clauzei contractuale de la 5.3.3 al contractului din 05 noiembrie 2007 (clauză identică și în celelalte trei contracte încheiate între pârâtele cauzei), recurenta nu susține divizibilitatea obligațiilor menționate ci existența unei obligații în sarcina exclusivă a copârâtei SC L.A. E.I. SRL. Înalta Curte constată că un astfel de efect nu poate fi recunoscut contractelor evocate în raport cu intimata reclamantă care are calitatea de terț față de acestea, dat fiind principiul relativității efectelor convențiilor (art. 973 C. civ.). Un atare efect însă ar fi putut fi generat doar prin încheierea unei novații cu schimbare de debitor, sens în care prevede în mod expres art. 1137 alin. (1) C. civ.: „codebitorii sunt liberați prin novațiunea făcută între creditori și unul din debitorii solidari”; același efect era posibil și prin transformarea obligației cu pluralitate de debitori pe calea delegației perfectă (art. 1132 – 1133 C. civ.).

Prin urmare, novația subiectivă ca modalitate de transformare a obligațiilor este o convenție tripartită, astfel că ea nu poate fi încheiată doar între codebitorii solidari, fără ca și creditorul să fie parte la convenție și să consimtă în acest sens, ceea ce este pe deplin valabil și în cazul delegației perfecte; or, în speță, intimata reclamantă UCMR ADA a fost și a rămas terț față de aceste convenții încheiate între codebitori, iar obligațiile stipulate între părți doar în sarcina intimatei pârâte, îi sunt inopozabile.

Nici calificarea acelorași contracte ca generând raporturi obligaționale specifice contractului de mandat nu era de natură a permite concluzia susținută de către recurentă în sensul stabilirii obligațiilor reclamate prin formularea cererii de chemare în judecată doar în sarcina intimatei pârâte, pe de o parte, în baza aceleiași reguli a relativității efectelor convențiilor, iar pe de altă parte că în virtutea contractului de mandat nu se sting obligațiile mandantului însuși, ci acestea, în îndeplinirea obligațiilor sale este reprezentat de mandatar care acționează atât pentru sine (codebitor solidar) cât și în numele și pe seama mandantului.

În consecință, într-o corectă aplicare a dispozițiilor pct. 14 din Titlul II al metodologiei privind utilizarea operelor muzicale prin comunicare publică în scop lucrativ, instanța de apel a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a recurentei pârâte și a dispus obligarea sa în solidar, în calitatea de coorganizator al celor două evenimente, împreună cu cealaltă pârâtă a cauzei, la plata remunerațiilor legal datorate către intimata reclamantă în calitate de organism de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale ale autorilor de opere muzicale din repertoriul protejat.

Argumentul soluției creării unui prejudiciu în patrimoniul recurentei nu poate fi reținut în cazul nesocotirii unei obligații legale (utilizarea de opere muzicale prin comunicare publică în scop lucrativ, pentru care era ținută la plata unor remunerații), după cum nu poate fi reținut nici pentru stabilirea calității de debitor al acestor obligații exclusiv în sarcina intimatei pârâte pârâtă SC L.A. E.I. SRL, pentru cele deja arătate; în plus, raporturile dintre părțile contractante puteau fi eventual reglate prin promovarea unei cereri în răspundere civilă contractuală (art. 5.2 din contract) pe calea unei cereri de chemare în garanție (potrivit art. 60 – 63 C. proc. civ.), de care însă recurenta nu a făcut uz în pricina de față.

Înalta Curte constată că și capătul de cerere privind obligarea recurentei pârâte de a comunica intimatei reclamante raportul cuprinzând denumirea și data evenimentului, denumirea, autorii și durata operelor muzicale utilizate, a fost în mod legal soluționat, într-o corectă aplicarea a dispozițiilor de la pct. 15 din Titlul II din aceeași metodologie, întrucât cele depuse la dosar (articole din ziare, capturi ale unor site-uri de pe internet) nu reprezintă îndeplinirea acestei obligații legale; astfel, norma indicată prevede că acest raport se depune la sediul organismului de gestiune colectivă și trebuie să cuprindă datele menționate, date care trebui să fie complete și precise (dat fiind scopul acestei obligații – repartizarea remunerațiilor cuvenite fiecărui autor, în raport cu proporția utilizării repertoriului său); totodată, aceste date trebuie a fi indicate în mod integral, iar nu doar unele dintre acestea, rigoare ce nu se poate regăsi și este chiar improprie unor articole din mass media al căror scop, în genere, este unul de natură pur informativă ori publicitară.

Având în vedere toate aceste considerente, Înalta Curte, în aplicarea dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat, iar în baza art. 274 C. proc. civ., se va dispune obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată efectuate de intimata reclamantă în această etapă procesuală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Primăria Sectorului 5 București împotriva deciziei nr. 251/A din 25 octombrie 2011 a Curții de Apel București, Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă și asigurări sociale. Obligă pe recurenta pârâtă Primăria Sectorului 5 București la 3.100 lei către intimata reclamantă Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România - Asociația pentru drepturi de Autor UCMR-ADA reprezentând cheltuieli de judecată în recurs. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 8 februarie 2013.