ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1501/2012
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1501/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursurilor penale, deliberând, a reținut că: Prin Sentința penală nr. 316 din 16 iunie 2011, Tribunalul Iași i-a condamnat pe inculpații: A.V. la o pedeapsă rezultantă de 6 ani închisoare (2 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. și art. 76 lit. c) C. pen., 2 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen, art. 74 lit. a) C. pen. și art. 76 lit. c) C. pen. și 6 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) C. pen.
și art. 76 lit. a) C. pen.) cu executare în regim de detenție, menținând stare de arest și deducând prevenția de la 11 iunie 2010 la zi; - C.C.T. la o pedeapsă rezultantă de 2 ani închisoare (2 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) și c) C. pen. și art. 76 lit. c) C. pen. și 2 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) și c) C. pen. și art. 76 lit. c) C. pen.) cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 4 ani, atrăgându-i atenția asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.
și constatând prevenția de la 11 iunie 2010 la 8 octombrie 2010; - Z.S. la o pedeapsă rezultantă de 2 ani închisoare (2 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) și c) C. pen. și art. 76 lit. c) C. pen., 2 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen, art. 74 lit. a) și c) C. pen. și art. 76 lit. c) C. pen. și 4 luni închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) și c) C. pen. și art. 76 lit. e) C. pen.) cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 4 ani, atrăgându-i atenția asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.
și constatând prevenția de la 11 iunie 2010 la 8 octombrie 2010; - A.A. la o pedeapsă rezultantă de 1 an și 6 luni închisoare (1 an și 6 luni închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) și c) C. pen. și art. 76 lit. c) C. pen. și 1 an și 6 luni închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) și c) C. pen. și art. 76 lit. c) C. pen.) cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani și 6 luni, atrăgându-i atenția asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.; - P.P.L. la o pedeapsă rezultantă de 1 an închisoare (1 an închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) și c) C. pen.
și art. 76 lit. c) C. pen. și 1 an închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen, art. 74 lit. a) și c) C. pen. și art. 76 lit. c) C. pen.) cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani, atrăgându-i atenția asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. S-a ridicat măsura sechestrului asigurător dispusă prin Ordonanța din 14 aprilie 2010 asupra autoturismului inculpatului A.V., marca M.V., înmatriculat în Spania. În baza art. 118 alin. (5) C. pen. s-au confiscat 637 RON de la inculpatul C.C.T., 110 RON, 100 euro și 105 gr. de rezină de cannabis de la inculpatul A.V., 100 RON de la inculpata P.P.L., 100 RON, 5.000 RON și 2,3 gr.
de rezină de cannabis de la inculpatul Z.S. și 2280 gr. de rezină de cannabis de la inculpații A.V. și C.C.T.. Pentru a pronunța această hotărârea, instanța de fond a reținut, în esență, că, în luna noiembrie 2009, inculpatul A.V., zis "M.", aflându-se în Spania a inițiat constituirea unui grup pe teritoriul României care să distribuie cantități importante de droguri de risc în Județul Iași, sens în care a luat legătura cu inculpatul C.C.T., zis "Ti." sau "T.", căruia i-a propus să comercializeze droguri atât personal cât și prin intermediul altor persoane pe care urma să le racoleze, stupefiante ce urmau să i le trimită în țară. În concret, inculpatul A.V. a trimis 200 gr. hașiș pe numele prietenei inculpatul C.C.T., martora V.A.-M., droguri ce au fost comercializate de acesta împreună cu numiții Z.C., zis "Ș." și A.Ș.E., zis "E." contra sumei 40 - 70 RON/gr.
Ulterior, la începutul anului 2010 au fost implicați în activitatea de distribuire a drogurilor și inculpații A.A. și pe Z.S., sens în care în luna februarie 2010, inculpatul Z.S. a ridicat de la domiciliul martorei G.I. un colet conținând doua bucăți de hașiș de câte 200 gr., pe care i l-a dat martorei V.A.M., stupefiante ce au fost comercializate de cei trei inculpați. În cursul aceleiași luni, inculpatul C.C.T. a luat legătura cu investigatorii sub acoperire "F." și "M.", cărora le-a comunicat că inculpatul A.V. poate trimite în țară cantități însemnate de rezină de canabis. În perioada noiembrie 2009 - martie 2010, inculpatul C.C.T. a ținut permanent legătura telefonic cu inculpatul A.V.
stabilind împreună modalitatea de acțiune a grupului infracțional, respectiv cantitățile de droguri comercializate, prețul, identitatea membrilor grupului, aspecte rezultate din interceptarea convorbirilor, declarațiile investigatorilor sub acoperire și ale inculpatului C.C.T.. Revenind în țară în luna martie 2010, inculpatul A.V. și inculpatul C.C.T. au stabilit o întâlnire cu investigatorii sub acoperire, sens în care la data de 24 martie 2010, cei doi s-au deplasat la București unde s-au întâlnit cu F. și M., ocazie cu care inculpatul A.V. relatându-le că locuiește în Spania de mai mulți ani, le-a comunicat că are legături cu o rețea de trafic internațional de droguri de risc, putând face rost, astfel de la niște cetățeni marocani de rezină de canabis, stabilindu-se un preț 13.000 euro pentru 2 kg de canabis, care urma să le fie predate martorilor în luna aprilie în parcarea de la H.A.
La data de 9 aprilie 2010, inculpații A.V. și C.C.T., însoțiți de inculpata P.P.L. s-au deplasat la sediul S.C. S.T. SRL din Iași, unde inculpatul A.V. a rămas afară pentru a asigura zona, timp în care cei doi au ridicat un pachet cu hașiș, deplasându-se apoi cu un taxi la locuința lui F.C. din localitatea Holboca, județul Iași, unde au lăsat drogurile, inculpata primind suma de 100 RON, pentru că a acceptat să primească pe numele ei coletul ce conținea hașiș. La data de 12 aprilie 2010, inculpații A.V., C.C.T. și P.P.T. au ridicat drogurile la locuința lui F.C., pe care le-au depozitat în autoturismul marca S.F., proprietatea lui T.A., care în jurul orei 12,00 i-a urmat alături de inculpată, cu mașina, până la restaurantului "H.A., unde inculpații A.V.
și C.C. au intrat în incintă întâlnindu-se cu investigatorii sub acoperire "F." și "M.", iar la un moment dat de la o altă masă a venit investigatorul "M.D." care le-a dat suma de 13.000 euro pentru droguri, după care acesta l-a însoțit pe inculpatul C.C.T. afară pentru a lua marfa. În timp ce inculpatul A.V. număra bani primiți, celălalt inculpat era prins în flagrant în parcare când îi dădea investigatorului "M.D.", geanta care conținea 2 kg de hașiș. Situația de fapt a fost reținută pe baza declarațiilor investigatorilor sub acoperire, ale martorilor T.A., V.A.M., G.E., G.I. și F.C., coroborate cu procesele-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice purtate de inculpații A.V. și C.C.T., concluziile rapoartelor de constatare tehnico-științifică, procese-verbale de efectuare a percheziție la locuințele inculpaților A.V., C.C.T.
și Z.S., procesul-verbal de prindere în flagrant din 12 aprilie 2010, procesele-verbale de supraveghere operativă și cu declarațiile inculpaților de la urmărire penală. În drept, instanța de fond a reținut că activitățile infracționale desfășurate de inculpații A.V., C.C.T., Z.S., A.A. și P.P.L. se circumscriu elementelor constitutive ale infracțiunilor reținute în sarcina acestora prin rechizitoriu. La individualizarea pedepselor aplicate inculpaților, instanța a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., la stabilirea cuantumului acestora reținând circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) C. pen. întrucât niciunul dintre inculpați nu era cunoscut cu antecedente penale.
Față de inculpații C.C.T., Z.S., A.A. și P.P.L. care au avut o poziție procesuală de recunoaștere, instanța de fond a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și fără privare de libertate, însă cuantumului pedepselor a fost stabilit diferenția în funcție de implicarea fiecăruia în activitatea infracțională. Împotriva acestei hotărâri au declarat apel D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Iași și inculpații A.V., P.P.L. și A.A.. Procurorul a invocat nelegalitatea soluției sub aspectul omisiuni aplicării pedepsei complementare față de inculpatul C.C.T., în condițiile în care era obligatorie, dar și a reținerii circumstanțelor atenuante față de acesta în raport de implicarea și contribuția sa la realizarea activității infracționale, sens în care a solicitat majorarea pedepselor și executarea în regim de detenție a rezultantei stabilite.
Inculpatul A.V. a solicitat achitarea în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen. pentru infracțiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 C. pen., întrucât nu există probe care să facă dovada implicării în activitatea grupului infracțional din România, implicarea acestuia în traficul de stupefiante rezultând doar pentru tranzacția din aprilie 2010 privind cele 2 kg de hașiș, fiind de altfel și singurul act material care se circumscrie și infracțiunii de complicitate la trafic internațional de droguri de mare risc, acesta contribuind la aducerea în țară a stupefiantelor care au făcut obiectul vânzării din 12 aprilie 2010. Ca atare, s-a solicitat condamnarea pentru cele două infracțiuni prevăzute de art. 2 și art. 3 din Legea nr. 143/2000, în formă simplă, la pedepse coborâte sub minimul special prevăzut de lege, în raport de circumstanțele personale, dar și cele reale ale comiterii faptelor.
Inculpata P.P.L. a solicitat achitarea în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen., întrucât nu a avut intenția să facă trafic de droguri necunoscând conținutului pachetului. Inculpatul A.A. a solicita achitarea în temeiul art. 10 lit. e) C. proc. pen., întrucât s-a aflat în eroare de fapt dat fiind că nu a cunoscut conținutul pachetului. Prin Decizia penală nr. 182 din 22 noiembrie 2011, Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, a admis apelurile DIICOT - Serviciul Teritorial Iași și ale inculpaților A.V., P.P.L. și A.A., extinzând efectele acestora și asupra inculpatului Z.S., a desființat, în parte, pe latură penală, hotărârea atacată și rejudecând, a descontopit pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului C.C.T.
în pedepsele componente, a aplicat acestuia pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. proc. pen. pe o durată de 2 ani pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) și c) C. pen. și art. 76 lit. c) C. pen., înlăturând dispozițiile art. 75 lit. a) și c) C. pen. pentru infracțiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen. și reținând pentru acesta faptă prevederile art. 74 lit. a) și c) C. pen., a contopit pedepsele urmând ca inculpatul C.C.T. să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. proc.
pen., după executarea pedepsei principale. A înlăturat dispozițiile art. 75 lit. a) C. pen. pentru infracțiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., reținută în sarcina inculpatului A.V. și a reținut pentru acesta faptă prevederile art. 74 lit. a) C. pen. A înlăturat dispozițiile art. 75 lit. a) și c) C. pen. pentru infracțiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., reținută în sarcina inculpaților A.A., P.P.L. și Z.S. și a reținut pentru acesta faptă prevederile art. 74 lit. a) și c) C. pen. menținând celelalte dispoziții ale sentinței penale și starea de arest a inculpatului A.V., deducându-i prevenția la zi. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut că, deși în cazul infracțiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 pedeapsa este de la 3 la 15 ani închisoare și interzicerea unor drepturi, iar potrivit dispozițiilor art. 65 alin. (2) C. pen.
pedeapsa complementară se aplică obligatoriu dacă legea o prevede și cuantumul pedepsei principale este de cel puțin 2 ani închisoare, la fond s-a omis să se constate incidența acestor dispoziții cu toate că inculpatul C.C.T. a fost condamnat la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru trafic de stupefiante. Pentru aceste considerente s-a apreciat că se impune interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. proc. pen. pe o durată de 2 ani, ca pedeapsă complementară. De altfel, s-a constatat că nici unuia dintre inculpați nu i-a fost aplicată pedeapsa complementară, deși toți au fost condamnați pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 din Legea nr. 143/2000, însă, având în vedere că parchetul a criticat hotărârea sub acest aspect doar cu privire la inculpatul C.C.T., s-a considerat că acest motiv de apel nu poate fi extins, întrucât s-ar crea inculpaților o situație mai grea.
S-a stabilit că pedepsele aplicate inculpatului C.C.T. au fost just individualizate, în raport de activitatea infracțională desfășurată, modalitatea de săvârșire, grad de pericol social concret, precum și de datele care caracterizează persoana acestuia, inculpatul, fiind infractor primar și recunoscând comiterea faptelor, a colaborat, totodată, cu organele judiciare pentru a fi identificați toți participanții la acțiunile ilicite, motiv pentru care s-a apreciat că în mod corect scopul pedepsei poate fi atins și cu suspendarea condiționată a executării pedepsei. S-a constatat că față de acest inculpat au fost reținute eronat dispozițiile circumstanțe agravante prevăzute de art. 75 lit. a) și c) C. pen.
pentru infracțiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., în condițiile în care niciunul dintre inculpați nu era minor la data săvârșirii faptelor, iar latura obiectivă a infracțiunii de constituire a unui grup infracțional presupune ca două sau mai multe persoane împreună să desfășoare o asemenea activitate pentru a fi întrunite elementele constitutive ale acesteia. Pe de altă parte, s-a reținut că circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) și c) C. pen. sunt incidente pentru ambele infracțiuni reținute în sarcina inculpatului C.C.T.. Pentru aceleași considerente, instanța de prim control judiciar a înlăturat, după caz dispozițiile art. 75 lit. a) și c) C. pen., art. 75 lit. a) C. pen.
și pentru ceilalți inculpați, constatând și incidența dispozițiilor art. 74 lit. a) și c) C. pen., respectiv art. 74 lit. a) C. pen. Din coroborarea materialului probator, respectiv declarațiile inculpaților C.C.T. și A.V., și chiar și cele ale inculpatei P.P.L. s-a reținut că rezultă că aceasta a cunoscut activitatea desfășurată de inculpați, acceptând, de altfel, să ridice coletul cu droguri venit din Spania pe numele ei de la firma S.C. S.T. SRL, primind în schimb 100 RON, precum și că a acceptat să participe la transportarea drogurilor, cu mașina condusă de T.A., conformându-se tuturor indicațiilor date de cei doi. Pe de altă parte, inculpata nu a oferit nicio explicație pertinentă cu privire la faptul că i-a însoțit pe cei doi inculpați la restaurantul H.A.
când au fost prinși în flagrant de organele judiciare. De altfel, din activitățile desfășurate de inculpată pe care nu le-a negat rezultă că aceasta a acționat cu intenție, având reprezentarea conștientă că aderă și sprijină un grup infracțional în transportarea drogurilor în scopul comercializării, motiv pentru care a fost apreciată soluția de condamnare ca fiind legală și temeinică. Vinovăția inculpatului A.A. a fost reținut prin raportare la declarațiile inculpaților C.C.T. și Z.S. potrivit cărora acesta cunoștea conținutul pachetului de 400 gr., în condițiile în care se deplasau săptămânal la domiciliul său pentru a lua diferite cantității de droguri, după ce în prealabil le măsurau greutatea cu un cântar lăsat la inculpat, precum și la propriile sale declarații și ale martorului l.I., dat fiind că asista la porționarea și cântărirea stupefiantelor, nefiind astfel în eroare de fapt.
Cu privirea la inculpatul A.V. s-a reținut că în luna noiembrie 2009, după ce în prealabil s-a înțeles telefonic cu inculpatul C.C.T., i-a trimis, prin societatea L.E. SRL Iași, un colet de 1 kg hașiș, pe numele V.A.-M., pe care inculpatul C. l-a ținut o săptămână la domiciliul său, constatând existența a 5 plăci de hașiș de câte 200 gr. fiecare, cantitate ce a plasat-o apoi spre vânzare numiților Z.C., A.E., P.S. și G.I., ultimele două restituindu-i pachetele care au fost apoi depozitate la inculpații Z.S. și A.A.. După primirea coletului, inculpatul C. a fost sunat de inculpatul A.V. căruia i-a comunicat că drogurile, dar că fiecare placă cântărește cu 9 - 11 gr. de hașiș, acesta dându-i la rândul său asigurări că va discuta cu traficanții de origine marocană urmând ca la trimiterea unui nou pachet să pună o placă de hașiș în plus, aspecte ce au rezultat din proces-verbal de transcriere a convorbirilor telefonice purtate de cei doi.
În consecință, s-a constatat că actele materiale din luna noiembrie 2009 nu pot fi excluse din activitatea infracțională a inculpatului A.V. fiind pe deplin dovedite de înregistrările convorbirilor telefonice, declarațiile inculpatului C.C.T., ale martorilor V.A.M., P.S. și G.I., A.Ș.E., motiv pentru care reținerea formei continuate pentru infracțiunile de trafic de droguri și complicitate la introducerea în țară de droguri de risc de către prima instanță este legală și temeinică. Organele judiciare care s-au sesizat din oficiu la data de 16 februarie 2010, întrucât existau indicii că inculpatul C.C.T. făcea parte dintr-o grupare infracțională ce trafica cannabis, adus din Spania și introdus în țară prin intermediul firmelor de transport și coletărie de pe raza județului Iași, iar în faza actelor premergătoare cât și ulterior în cea de urmărire penală au strâns probe din care a rezultat că inculpatul A.V.
a acționat încă din luna noiembrie 2009, pentru ca începând cu luna februarie 2010 să autorizeze folosirea investigatorilor sub acoperire. În acest context s-a apreciat că investigatorii sub acoperire și colaboratorii au limitele impuse de lege, respectându-se garanțiile conferite de art. 6 din Convenția și art. 68 alin. (2) C. proc. pen., neexistând o provocare a inculpaților, activitatea acestora limitându-se la a examina de o manieră pasivă acțiunile infracționale, fără a exercita vreo influență de natură a instiga la comiterea de infracțiuni. Contactul investigatorilor cu inculpații a avut loc ca urmare a faptului că aceștia din urmă căutau în mod constant cumpărători și vânzători de droguri, inculpatul C.C.T.
contactându-i și propunându-le să le vândă droguri. Într-un final s-a concluzionat că vinovății inculpaților A.V. și C.C.T. este dovedită dincolo de orice dubiu în baza probelor administrate, aceștia luând hotărârea de a comercializa droguri aduse din Spania, încă din luna noiembrie 2009, abia ulterior în februarie 2010 intrând în contact cu investigatorii sub acoperire. Împotriva acestei hotărâri au declarat, în termen, recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - Serviciul Teritorial Iași și inculpații A.V., P.P.L., C.C.T. și A.A.. Parchetul a criticat hotărârea numai sub aspectul cuantumului pedepsei și a modalității de executarea a acesteia față de inculpatul C.C.T.
arătând că în raport de implicare inculpatului în activitatea infracțională și gravitatea faptelor comise se impune înlăturarea circumstanțelor atenuante și a suspendării condiționate a executării pedepsei rezultante. Inculpații A.V. și C.C.T. au solicitat reducerea pedepselor, prin acordarea unei mai mari eficiente datelor favorabile care îi caracterizează. Inculpata P.P.L. a solicitat achitarea în temeiul dispozițiilor art. 10 lit. d) C. proc. pen. pentru infracțiunile reținute în sarcina sa. Inculpatul A.A. a arătat că a fost în eroare întrucât nu a cunoscut conținutul pachetului lăsat la domiciliul său motiv pentru care se impune achitarea sa. Deși inculpatul A.A.
a arătat că a fost în eroare de fapt, în raport cu criticile dezvoltate în ședință publică, Înalta Curte de Casație și Justiție va examina recursul său prin prisma cazului de casare reglementat de pct. 12 al art. 385 9 . Examinând hotărârile atacate prin prisma cazurilor de casare prevăzute de art. 385 alin. (1) pct. 12, 14 și C. proc. pen., precum și din oficiu, potrivit art. 385 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte apreciază recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - Serviciul Teritorial Iași și de recurentul inculpat A.V., ca fiind fondate, iar ale inculpaților P.P.L., C.C.T. și A.A. ca neîntemeiate pentru următoarele considerente: Din împrejurările de fapt, corect stabilite de instanța inferioare, rezultă, fără echivoc, că probele administrate în cauză atât în faza de urmărire penală, cât și în cursul cercetării judecătorești, dovedesc, dincolo de orice îndoială rezonabilă, vinovăția inculpatei P.P.L.
sub aspectul infracțiunilor prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen. și art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen, chiar dacă acesta a încercat să acrediteze ideea că nu știa ce conține pachetul pe care l-a ridicat de la societatea de curierat și, ulterior, la data de 12 aprilie 2010, l-a transportat la restaurantul H.A. Relevante în acest sens sunt declarațiile inculpaților A.V. și C.C.T. care au confirmat că pe numele inculpatei P.P.L. a fost trimisă cantitatea de 2 kg hașiș din Spania, aceasta ridicând pachetul, i-a însoțit la locuința lui F.C. unde l-a lăsat pentru câteva zile, pentru ca la data prinderii în flagrant inculpata împreună cu T.A.
să transporte cu mașina drogurile la restaurantul H.A., care se coroborează cu procesele-verbale de supraveghere și de prindere în flagrant conform cărora pachetul aflat într-o geantă i-a fost predat în parcarea localului inculpatului C.C.T. de către inculpată, urmând să-i fie remis investigatorului sub acoperire "M.D." și, nu în ultimul rând declarația de recunoaștere parțială a inculpatei care a arătat că pachetul care a fost trimis din străinătate pe numele ei, l-a transportat la solicitarea inculpaților A.V. și C.C.T., fără însă să-i cunoască conținutul. Oricum, modalitatea în care au acționat inculpații A.V., C.C.T. și P.P.L. atât în ziua de 9 aprilie 2010 când au fost ridicate drogurile de la firma de curierat (asigurarea pazei de către inculpatul A.V.
în timp ce ceilalți doi luau pachetul livrat din străinătate, deplasarea acestora la locuința lui F.C. în două mașini separate) cât și la data prinderii în flagrant depozitarea coletului în mașina lui T.A. care împreună cu inculpata l-a transportat în apropierea H.A., secondând autoturismul în care se aflau inculpații A. și C., staționarea în apropierea localului pentru a nu atrage atenția, deplasarea ulterioară în parcarea acestuia ca urmare a apelului telefonic primit de inculpată pentru a remite pachetul inculpatului C.C.T., în timp ce inculpatul A.V.
număra banii primiți pentru marfă în incinta localului unde se discutaseră termenii tranzacției), prin desfășurarea de activități materiale concordante, fiecare contribuind nemijlocit la realizarea traficului de droguri conform sarcinilor prestabilite, demonstrează faptul că inculpata știa ce conține pachetul, prudența manifestată de cei patru și derularea evenimentelor nefiind justificată în condițiile în care nu ar fi cunoscut caracterul ilicit al acțiunilor sale. De altfel, atitudinea inculpatei P.P.L. care a acceptat să fie trimise drogurile din Spania pe numele său, primind în schimb o sumă de bani și respectarea indicațiilor date de inculpații A.V., C.C.T. în realizarea activităților pentru plasare drogurilor în siguranță, dar și în scopul vânzării, demonstrează apartenența inculpatei la grupul infracțional constituit pentru a distribui stupefiantele trimise cu ajutorul inculpatului A.V.
din străinătate de o rețea de traficanți marocani. De asemenea probele administrate în cauză relevă faptul că și inculpatul A.A. a cunoscut conținutul pachetului pe care inculpații C.C.T. și Z.S. l-au lăsat la domiciliul său în luna februarie 2010, aceștia venind săptămânal să porționeze în cantități diferite drogurile pentru a le distribui mai departe, sens în care le cântăreau, la operațiuni fiind prezent și inculpatul A., împrejurări confirmate de declarațiile inculpaților C. și Z., ale martorului I.I., dar nu în ultimul rând de propriile declarații ale inculpatului care a recunoscut că a deținut la domiciliul său coletul și un cântar pe care îl aduseseră ceilalți doi inculpați. Depozitarea pachetului la domiciliul său în condițiile în care și inculpații C.C.T.
și Z.S. locuiau la casă cu curte, vizitele săptămânale ale acestora, ocazie cu care au adus și un cântar, derulând și anumite activități dovedește că inculpatul A.A. a cunoscut conținutul pachetului, nefiind în eroare cu privire ia acest aspect, acordând chiar sprijin celor implicați în acțiunile ilicite de trafic de droguri de risc, drept urmare, Înalta Curte constată că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de risc în formă continuată, dar și cele ale infracțiuni de sprijinire a unui grup infracțional, atât din punct de vedere al laturii subiective cât și din punct de vedere al laturii obiective, inculpații P.P.L. și A.A. acționând cu intenție directă, motiv pentru care nu se poate reține incidența cazului de casare prevăzut de art. 385 alin. (1) pct. 12 C. proc.
pen. În ceea ce privește cazul de casare prevăzut de art. 385 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., se reține că, în recurs, la termenul din 10 mai 2012, inculpatul A.V. a solicitat ca judecata să se realizeze pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, sens în care și-a exprimat fără echivoc poziția procesuală de recunoaștere a faptelor așa cum au fost stabilite prin rechizitoriu, cu consecința aplicării dispozițiilor art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen. Ca atare, Înalta Curte constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 320 alin. (1) C. proc. pen., întrucât, în cauză, cercetarea judecătorească a început anterior intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, iar solicitarea inculpatului A.V.
de aplicare a dispozițiilor referitoare la procedura recunoașterii vinovăție s-a făcut potrivit art. XI din O.U.G nr. 121/2011 publicată în M. Of. nr. 931 din 29 decembrie 2011 la primul termen de judecată cu procedură completă, imediat următor intrării în vigoare a acestui act normativ, respectiv, în recurs, la data de 10 mai 2012, în condițiile în care hotărârea instanței de apel a fost pronunțată la data de 21 noiembrie 2011. Pentru considerentele ce preced se va proceda la aplicarea dispozițiilor art. 320 alin. (7) C. proc. pen., urmând ca pedepsele aplicate inculpatului A.V. pentru infracțiunile prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen. și art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
să fie reduse de la 2 ani închisoare la 1 an și 4 luni închisoare, iar cea pentru infracțiunea prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen de la 6 ani închisoare la 4 ani închisoare, cu reținerea pentru toate cele trei infracțiuni a circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) C. pen. și menținerea aceleiași modalități de executare a pedepsei rezultante de 4 ani închisoare, respectiv în regim de detenție.
La stabilirea pedepselor în acest cuantum, Înalta Curte, raportându-se la criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen., a avut în vedere circumstanțele în care au fost comise faptele, respectiv contribuția determinantă a inculpatului în activitatea infracțională, caracterul continuat al infracțiunilor la legea drogurilor, gradul de pericol social generic rezultat din limitele de pedeapsă stabilite de lege pentru fiecare infracțiune, dar și a celui concret ce reiese din modalitate de realizare a acțiunilor ilicite, cantitatea drogurilor traficate și importanța valorilor sociale, precum și datele care caracterizează persoana inculpatului, respectiv lipsa antecedentelor penale, atitudinea de recunoaștere a faptelor (valorificată prin incidența dispozițiilor art. 320 1 alin. (7) C. proc.
pen.), motiv pentru care aplicarea unei pedepse rezultante în cuantumul anterior menționat cu executarea în regim de detenție este de natură a asigura reeducarea inculpatului și a realiza scopul preventiv prevăzut de art. 52 C. pen. Referitor la pedepsele aplicate C.C.T. Înalta Curte constată că, în cauză, instanțele inferioare nu le-au individualizat corect, tratamentul sancționator fiind criticabil sub aspectul modalității de executare, care nu este apt a asigura în concret realizarea scopului stabilit de dispozițiile legale aplicabile în materie. Reducerea pedepselor sub minimul special prevăzut de lege ca urmare a reținerii prevederilor art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen.
este justificată în opinia Înaltei Curții în raport de circumstanțele favorabile care caracterizează persoana inculpatului, respectiv lipsa antecedentelor penale, poziția constant sinceră, vârsta fragedă, date care reprezintă tot atâtea elemente care în mod corect au condus în procesul de individualizare judiciară a pedepsei la condamnarea acestuia la o pedeapsă rezultantă de 2 ani de închisoare, al cărei cuantum însă nu trebuia să fie mai mic, așa cum a solicitat inculpatul.
De altfel, la alegerea modalității de executare a pedepsei aplicate atât de instanța de fond cât și cea de prim control judiciar ar fi trebuit să țină seama, cu precădere, de natura și importanța valorilor sociale ocrotite de lege (sănătatea publică) și puse în pericol prin acțiunea ilicită, caracterul continuat al infracțiunii de trafic de droguri și gravitatea faptelor dedusă atât din limitele de pedeapsă prevăzute de lege cât și din implicarea inculpatului în activitatea infracțională, acesta preocupându-se de racolarea de persoane care să îl ajute în traficarea stupefiantelor, precum și cantității de hașiș vândută și să nu acorde o eficiență sporită circumstanțelor personale ale inculpatului C.C.T., care fuseseră deja valorificate în operațiunea de individualizare judiciară a tratamentului sancționator, fiind reflectate în pedepse coborâte sub limita minimă prevăzută de lege.
Ca atare, toate aceste considerații exclud aplicarea unei pedepse rezultante a cărei executare să fie suspendată, întrucât tratamentul sancționator pe lângă rolul de constrângere, are și o finalitate de exemplaritate, iar felul și modalitatea de executare trebuie individualizate în așa fel încât să convingă inculpatul C.C.T. de necesitate respectării legii și a evitării în viitor de a comite alte fapte penale. În consecință, față de toate aceste considerente, Înalta Curte apreciază că se impune executarea în regim de detenție a pedepsei rezultante de 2 ani închisoare, întrucât numai o asemenea modalitate de executare a sancțiunii penale este în măsură să asigure reeducarea inculpatului C.C.T.
și realizarea scopului preventiv - educativ prevăzut de art. 52 C. pen. Constatând, așadar, că, în cauză, este incident cazul de casare prevăzut de art. 385 9 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., Înalta Curte, în temeiul art. 385 15 pct. (2) lit. d) C. proc. pen., va admite recursurile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - Serviciul Teritorial Iași și inculpatului A.V., casând în parte hotărârile atacate, va reduce pedepsele aplicate inculpatului A.V. în condițiile dezvoltate anterior, va înlătură aplicarea dispozițiilor art. 81 C. pen., art. 83 C. pen. și art. 71 alin. (5) C. pen. față de inculpatul C.C.T., menținând celelalte dispoziții ale sentinței și deciziei, respingând ca nefondate recursurile inculpaților P.P.L., C.C.T.
și A.A. și deducând prevenția la zi pentru inculpatul A.V. și de la 11 iunie 2010 la 8 octombrie 2010 pentru inculpatul C.C.T.. Având în vedere că recurenții inculpați P.P.L., C.C.T. și A.A. sunt cei care se află în culpă procesuală, în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte îi va obliga la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - Serviciul Teritorial Iași și de recurentul inculpat A.V. împotriva Deciziei penale nr. 182 din 22 noiembrie 2011 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori. Casează în parte decizia penală atacată și Sentința penală nr. 316 din 16 iunie 2011 pronunțată de Tribunalul Iași, secția penală și, rejudecând: Descontopește pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată inculpatului A.V. în pedepsele componente de 2 ani închisoare, 2 ani închisoare și 6 ani închisoare. Face aplicarea art. 320 C. proc. pen. reduce pedepsele aplicate inculpatului A.V.: - de la 2 ani închisoare la 1 an și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen.
cu aplicarea art. 74 lit. a) C. pen.; - de la 2 ani închisoare la 1 an și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 lit. a) C. pen.; - de la 6 ani închisoare la 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 lit. a) C. pen. În baza art. 33 lit. a) C. pen. și art. 34 lit. b) C. pen. contopește pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul A.V. să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare. Face aplicarea art. 71 C. pen., art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen.
Înlătură aplicarea dispozițiilor art. 81 C. pen., art. 83 C. pen. și art. 71 alin. (5) C. pen. în privința inculpatului C.C.T.. Deduce din pedeapsa aplicată recurentului inculpat C.C.T., durata reținerii și a arestării preventive, de la 11 iunie 2010 la 8 octombrie 2010. Menține celelalte dispoziții ale ambelor hotărâri. Respinge, ca nefondate recursurile declarate de recurenții inculpați P.P.L., C.C.T. și A.A. împotriva aceleiași hotărâri. Deduce din pedeapsa aplicată recurentului inculpat A.V., durata reținerii și a arestării preventive, de la 11 iunie 2010 la 10 mai 2012. Obligă recurenții inculpați P.P.L., C.C.T. și A.A. la plata sumei de câte 700 RON cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 300 RON, reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, pentru recurentul inculpat A.V. în sumă de 75 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 10 mai 2012. Procesat de GGC - CL
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.