ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 195/2013

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul

Curții de Apel Craiova - Secția Contencios Administrativ și Fiscal, reclamantul

B.G.A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Comisia Centrală pentru

Stabilirea Despăgubirilor, obligarea acesteia să emită și să comunice decizia

privind titlul de despăgubire pentru imobilul notificat sub nr. 175/N/2001, în

termen de 90 de zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii, cu plata daunelor

cominatorii de 1000 lei/zi de întârziere, până la emiterea deciziei.

În motivarea acțiunii, s-a arătat că

prin Dispoziția nr. 32838/2007, emisă de Primarul Municipiului Craiova s-a

propus acordarea de despăgubiri în condițiile Titlului VII din legea nr. 247/2005

către reclamant, pentru imobilul imposibil de restituit în natură.

S-a mai arătat că Dispoziția nr. 32838/2007

a rămas definitivă și a fost înaintată Secretariatului Comisiei Centrale în

termen de 30 de zile, împreună cu întreaga documentație ce a stat la baza

emiterii acesteia, dosarul fiind înregistrat la Comisia Centrală, însă nu a

fost soluționat până la această dată.

A mai arătat că nesoluționarea

dosarului nr. 40599/CC, după trecerea unei perioade de peste 4 ani de la

emiterea Dispoziției nr. 32838/2007, privind acordarea despăgubirilor este

nejustificată, astfel încât interesul promovării acțiunii este unul legitim și

urmărește obligarea pârâților la respectarea dispozițiilor Legii nr. 247/2005,

Titlul VII.

Prin sentința nr. 628 din 30 noiembrie

2011, Curtea de Apel Craiova - Secția Contencios Administrativ și Fiscal a

admis în parte acțiunea formulată de reclamantul B.G.A. în contradictoriu cu

pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.

Pentru a pronunța această hotărâre,

Curtea a constatat că acțiunea formulată de reclamant este întemeiată, însă

numai în parte, respectiv în ceea ce privește capătul de cerere privind

obligarea Comisiei Centrale de Stabilire a Despăgubirilor să emită titlul de

despăgubire cu privire la imobilul preluat abuziv ce a aparținut reclamantului.

În acest sens s-a reținut că reclamantul

din prezenta cauză a solicitat ca în baza Legii nr. 10/2001 să i se acorde

măsuri reparatorii pentru imobilul situat în Craiova, Dolj.

Prin dispoziția nr. 32838/2007,

Primarul Municipiului Craiova a propus acordarea de despăgubiri către

reclamant, pentru imobilul notificat sub nr. 175/N/2001, imposibil de restituit

în natură, situat în Craiova.

S-a constatat că reclamantul a început

procedura de recuperare a bunului său ori a contravalorii acestuia prin

formularea unei notificări în anul 2002 (175/N/2002), autoritatea locală cu

competențe în materia stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor

preluate în mod abuziv pronunțându-se la 12 decembrie 2007.

Ulterior dosarul întocmit în vederea

acordării despăgubirilor a fost transmis către Comisia Centrală pentru

Stabilirea Despăgubirilor pentru emiterea deciziei reprezentând titlul de

despăgubire potrivit dispozițiilor titlului VII din Legea nr. 554/2004,

obligație ce nu a fost adusă la îndeplinire până la acest moment de pârâta

Comisia Centrală.

Ca urmare s-a apreciat că durata

excesivă a procedurilor administrative este de natură a încălca în mod evident

dreptul la un proces rezonabil.

În consecință, instanța a făcut

aplicarea art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului urmând ca autoritatea

pârâtă să fie obligată să emită dispoziția pentru stabilirea despăgubirilor

privitoare la imobilul ce a aparținut reclamantului.

În ceea ce privește cererea privind

obligarea pârâtei la plata daunelor cominatorii, întrucât prin art. 24 din

Legea nr. 554/2004 s-a prevăzut o procedură specială de sancționare a

autorităților, în cazul în care acestea nu execută hotărâri definitive și

irevocabile, procedură care este subsecventă actualei etape judiciare, instanța

a apreciat că aceasta nu este fondată.

De asemenea, s-a reținut ca

neîntemeiat și capătul de cerere prin care se solicita fixarea unui termen

pentru emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire, în raport de

dispozițiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Împotriva hotărârii instanței de fond,

pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a declarat recurs,

criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea recursului se arată că

aspectele reținute de instanța de fond potrivit cărora urmare procedurii

administrative prevăzută de Titlul VII din Legea nr. 247/2005 s-ar depăși

termenul rezonabil de soluționare a cauzei sunt neîntemeiate deoarece chiar

jurisprudența instanței europene a drepturilor omului prevede unele criterii în

materia termenului rezonabil, respectiv, complexitatea cauzei, conduita

reclamantului, a autorităților competente și importanța litigiului pentru

reclamant.

Se mai arată că procedura

administrativă reglementată în Titlul VII din Legea nr. 247/2005 este derulată

îndată ce procedura prevăzută de Legea nr. 10/2001 se finalizează prin emiterea

dispoziției ori deciziei motivate, însă nu înainte de transmiterea acestora,

însoțite fiind de întreaga documentație ce a constituit dosarul administrativ

de la baza emiterii acestora, conform dispozițiilor art. 16 alin. (2) din

Titlul VII.

În acest context s-a învederat că

procedurile de transmitere Secretariatului Comisiei Centrale a dosarelor de

către entitățile investite cu soluționarea notificărilor în procedura

administrativă prevăzută de Legea nr. 10/2001, însoțite de întreaga

documentație ce a stat la baza adoptării lor, sunt prevăzute în cuprinsul art. 16

din Titlul VII din Legea nr. 247/2005.

Prin urmare în opinia recurentei nu se

poate imputa Comisiei Centrale faptul că, în marea majoritate a dosarelor de

despăgubire aceasta trenează la entitățile investite cu soluționarea

notificărilor.

De asemenea mai arată recurenta că

instanța de fond în mod netemeinic a dispus obligarea sa direct la emiterea

deciziei.

Examinând cauza și sentința recurată

în raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele de recurs invocate,

precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii, inclusiv cu cele ale art. 304

1

C. proc. civ., înalta Curte constată că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluție înalta

Curte a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Legea nr. 247/2005 stabilește

procedura administrativă și etapele din cadrul acesteia care trebuie parcurse

în vederea emiterii unei decizii de către Comisia Centrală pentru Stabilirea

Despăgubirilor, reprezentând titlul de despăgubire.

Astfel fiind, în acord cu prevederile art.

16 din Legea nr. 247/2005 deciziile/dispozițiile emise de entitățile învestite

cu soluționarea notificărilor, a cererilor de retrocedare sau, după caz,

ordinele conducătorilor administrației publice centrale învestite cu

soluționarea notificărilor și în care s-au consemnat sume care urmează a se

acorda ca despăgubire, însoțite, după caz, de situația juridică actuală a

imobilului obiect al restituirii și întreaga documentație aferentă acestora,

inclusiv orice înscrisuri care descriu imobilele construcții demolate depuse de

persoana îndreptățită și/sau regăsite în arhivele proprii, se predau pe bază de

proces-verbal de predare-primire Secretariatului Comisiei Centrale, pe județe,

conform eșalonării stabilite de aceasta, dar nu mai târziu de 60 de zile de la

data intrării în vigoare a prezentei legi. Dispozițiile autorităților

administrației publice locale vor fi centralizate pe județe la nivelul

prefecturilor, urmând a fi înaintate de prefect către Secretariatul Comisiei

Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, însoțite de referatul conținând

avizul de legalitate al instituției prefectului, ulterior exercitării

controlului de legalitate de către acesta. Deciziile/ dispozițiile sau, după

caz, ordinele prevăzute la alin. (2) vor fi însoțite de înscrisuri care atestă

imposibilitatea atribuirii, în compensare, total sau parțial, a unor alte

bunuri sau servicii disponibile, deținute de entitatea învestită cu

soluționarea notificării.

Alin. (3) al

aceluiași articol prevede că în termen de 30 de zile de la data intrării în

vigoare a prezentei legi, Biroul Central va proceda la predarea, pe bază de

proces-verbal de predare-primire, către Secretariatul Comisiei Centrale a

tuturor documentațiilor depuse de către titularii deciziilor/dispozițiilor

motivate prin care s-a stabilit ca măsură reparatorie acordarea de titluri de

valoare nominală și care nu au fost soluționate până la data intrării în

vigoare a prezentei legi.

Pe baza situației juridice a

imobilului pentru care s-a propus acordarea de despăgubiri, Secretariatul

Comisiei Centrale procedează la analizarea dosarelor prevăzute la alin. (1) și

(2) în privința verificării legalității respingerii cererii de restituire în

natură. Secretariatul Comisiei Centrale va proceda la centralizarea dosarelor

prevăzute la alin. (1) și (2), în care, în mod întemeiat cererea de restituire

în natură a fost respinsă, după care acestea vor fi transmise, evaluatorului

sau societății de evaluatori desemnate, în vederea întocmirii raportului de

evaluare.

După primirea dosarului, evaluatorul

sau societatea de evaluatori desemnată va efectua procedura de specialitate și

va întocmi raportul de evaluare pe care îl va transmite Comisiei Centrale.

Acest raport va conține cuantumul despăgubirilor în limita cărora vor fi

acordate titlurile de despăgubire.

Legiuitorul a menționat în mod

detaliat și procedura care urmează după efectuarea raportului de evaluare de

către evaluatorul numit.

În mod expres în art. 16 alin. (7) al

acestui act normativ se menționează că în baza raportului de evaluare Comisia

Centrală va proceda fie la emiterea deciziei reprezentând titlul de

despăgubire, fie la trimiterea dosarului spre reevaluare.

În alin. (8) se arată că dispozițiile alin.

(1) - (2) și (7) reglementează procedura de emitere a titlului de despăgubire

se aplică în mod corespunzător și deciziilor/ordinelor emise în temeiul art. 6 alin.

(4) și art. 31 din Legea nr. 10/2001, privind regimul juridic al unor imobile

preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989,

republicată, în care s-au consemnat/propus sume care urmează a se acorda ca

despăgubire. În cazul prevăzut la alin. (8), titlul de despăgubire se va emite

de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor până la concurența sumei

reprezentând cuantumul despăgubirilor consemnate/propuse, actualizate cu

indicele de inflație.

Criticile din motivele de recurs ce

vizează netemeinicia soluției instanței de fond sub acest aspect sunt

nefondate.

După cum s-a arătat, Legea nr. 247/2005,

în Titlul VII nu a prevăzut un termen în care să se soluționeze dosarele în

care s-au stabilit despăgubiri pentru imobilele preluate abuziv și nici prin

Normele metodologice de aplicare a Titlului VII, aprobate prin H.G. nr. 1095/2005

nu s-au stabilit termene de soluționare.

Inițial, Comisia Centrală a stabilit

soluționarea aleatorie a dosarelor, iar ulterior, prin Decizia nr. 2815 din 16

septembrie 2008 s-a prevăzut că ordinea de soluționare a dosarelor înaintate va

fi cea a înregistrării.

Una dintre garanțiile prevăzute de art.

6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului este principiul celerității

procedurilor judiciare.

Termenul rezonabil impus de art. 6

cuprinde și durata procedurii administrative preliminare, atunci când

posibilitatea sesizării unei jurisdicții este condiționată de normele de drept

intern, de parcurgerea, în mod obligatoriu, a unei asemenea proceduri, așa cum

este cazul în speță.

Pentru respectarea termenului

rezonabil statul trebuie să-și organizeze sistemul puterilor sale, astfel încât

să răspundă acestei cerințe, dincolo de dificultățile generate de diverși

factori care pot întârzia procedurile, inclusiv pe cea administrativă.

Raportat la criteriile recunoscute în

jurisprudența C.E.D.O. se constată că sunt nefondate criticile recurentei

deoarece nu s-au invocat motive care să justifice durata excesivă a procedurii

administrative.

Activitatea pârâtei trebuie organizată

de organele competente din interiorul său în așa fel încât să asigure

rezolvarea dosarelor înregistrate într-un termen rezonabil, iar prin conduita

pârâtei de a tergiversa soluționarea cererii reclamantei de emitere a titlului

de despăgubire se aduc grave prejudicii acesteia.

Astfel fiind, înalta Curte constată că

susținerile și criticile recurentei sunt nefondate și nu pot fi primite, iar

instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală pe care o va

menține.

În consecință, pentru considerentele

arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ.,

înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Comisia

Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor împotriva sentinței civile nr. 628

din 30 noiembrie 2011 a Curții de Apel Craiova - secția contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi

17 ianuarie 2013