ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1596/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Soluția instanței de fond. Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava, secția contencios administrativ și fiscal, reclamantele Direcția de Asistență Socială din subordinea Consiliului Local al Municipiului Rădăuți și M.M.P., au chemat în judecată Agenția Națională a Funcționarilor Publici, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să anuleze raportul de control din 17 martie 2010. În motivarea cererii s-au învederat următoarele: În fapt, salariații P.F. și N.G. au avut o perioadă în care au cumulat calitatea de funcționar public cu cea de angajat cu contract de muncă al Casei de Cultură Rădăuți, respectiv al C.S.M.

Bucovina Rădăuți - ambele instituții fiind subordonate Primăriei municipiului Rădăuți. Cei doi funcționari publici au fost cercetați de comisia de disciplină, care a stabilit că starea de incompatibilitate a existat și, ca atare, a propus sancționarea lor cu diminuarea drepturilor salariale cu 10 % pentru o perioadă de 3 luni. Arată reclamanta că personal, a aplicat această sancțiune, așa cum a fost propusă de comisie, iar raportul atacat dispune cercetarea persoanelor vinovate de faptul că cei doi funcționari publici nu au fost demiși. Prin întâmpinarea depusă la dosar pârâta a invocat excepția neîndeplinirii procedurii prealabile. De asemenea s-a invocat excepția inadmisibilității acțiunii pe considerentul că raportul de control al A.N.F.P.

emis din 17 martie 2010 nu este un act administrativ în sensul prevederilor art. 2 alin. (1) lit. c) Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările și completările ulterioare. Prin sentința nr. 215 din 1 noiembrie 2010, Curtea de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea în contencios administrativ având ca obiect „anulare act administrativ” formulată de Direcția de Asistență Socială din Subordinea Consiliului Local al Municipiului Rădăuți și M.M.P., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională a Funcționarilor Publici București, ca inadmisibilă. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că acțiunea formulată este inadmisibilă, deoarece raportul de control din 17 martie 2010 a cărui anulare se cere nu este un act administrativ.

A mai reținut că potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) Legea nr. 554/2004, actul administrativ este actul cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice. Pornind de la această definiție, instanța de fond a apreciat că, în speță s-au atacat pct. 4.1, 5.1 și 6.1 din conținutul raportului de control, care cuprind, verificările, constatările, recomandările și îndrumările organelor de control care nu constituie acte administrative întrucât nu dau naștere, nu modifică și nu sting raporturi juridice. 2. Calea de atac exercitată. Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamantele Direcția de Asistență Socială din cadrul Consiliului Local al Municipiului Rădăuți și M.M.P., care au invocat motivul prevăzut la art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. și au susținut, în esență, că instanța de fond a dat o hotărâre netemeinică și nelegală, ca urmare a interpretării și aplicării greșite a dispozițiilor legale incidente în cauză. Astfel, au argumentat recurentele-reclamante, raportul de control atacat a și produs efecte juridice, fiind declanșată cercetarea disciplinară a recurentei-reclamante M.M.P., cu posibilitatea sancționării sale disciplinare. Agenția Națională a Funcționarilor Publici a depus întâmpinare prin care a combătut criticile recursului, susținând, în esență, că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, raportul de control fiind un act preparator, iar nu un act administrativ. 3. Soluția instanței de recurs. Recursul formulat este nefondat pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.

În cauză este necontestat că obiectul acțiunii cu care a fost sesizată instanța de contencios administrativ îl formează cererea prin care reclamanții au solicitat anularea punctelor 4.1., 5.1. și 6.1. din raportul de control din 17 martie 2010 încheiat de organele de control din cadrul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici. Or, prin acest raport de control, organele competente au constatat că, în cadrul Direcției Asistență Socială Rădăuți măsurile propuse prin raportul de control din 17 februarie 2009 nu au fost aduse la îndeplinire (pct. 4.1.), că aceste fapte constituie încălcări ale reglementărilor privind funcția publică (pct. 5.1.) și, respectiv, au recomandat cercetarea disciplinară în vederea tragerii la răspundere administrativă a persoanelor vinovate (pct. 6.1.).

Astfel fiind, rezultă că instanța de fond a reținut în mod judicios că actul atacat nu are aptitudinea de a produce efecte juridice prin el însuși, având caracterul unui act preparator al actului administrativ producător de efecte juridice: eventuala dispoziție de sancționare disciplinară. Or, potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, „persoană vătămată este orice persoană titulară a unui drept ori a unui interes legitim, vătămată de o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri”.

Este adevărat că, potrivit art. 18 alin. (2) Legea nr. 554/2004, instanța de contencios administrativ este competentă să se pronunțe și asupra legalității operațiunilor administrative, dar, din interpretarea prevederilor generale ale legii, rezultă că poate face acest lucru numai în situația în care instanța se pronunță asupra nelegalității actului administrativ la emiterea căruia au contribuit operațiunile administrative respective. În concluzie, având în vedere și considerentele prezentate mai sus, soluția instanței de fond este legală și temeinică, recursul fiind nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Direcția de Asistentă Socială din cadrul Consiliului Local al Municipiului Rădăuți și M.M.P., împotriva sentinței nr. 215 din 1 noiembrie 2010 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 martie 2011.