ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5923/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanta SC S.C. SA Rădăuți a chemat în judecată pârâta Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună anularea măsurilor dispuse de reprezentanții pârâtei ca urmare a constatărilor menționate în Nota de control încheiată în data de 03 iunie 2010 - măsuri constând în sancționarea cu amendă contravențională. În motivarea cererii, reclamanta a susținut că în urma controlului efectuat de către reprezentanții A.N.R.S.C.

la sediul S.C."S.C." S.A. a fost încheiată Nota de control din data de 03 iunie 2010, iar la data de 16 iunie 2010, documentul intitulat "Măsuri dispuse ca urmare a constatărilor consemnate în Nota de control nr. 2302 din 03 iunie 2010", prin care societatea a fost amendată cu amendă contravențională în cuantum de 30.000 RON, respectiv 10.000 RON. Reclamanta a susținut că prin actul de control nu se putea dispune măsura sancțiunii contravenționale, ci doar măsuri de conformare, având în vedere prevederile art. 19 din Ordinul nr. 102/2007, potrivit cărora, constatarea săvârșirii unor fapte contravenționale și aplicarea sancțiunii pot fi consemnate numai într-un proces-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, iar nu într-o dispoziție de măsuri întocmită cu încălcarea prevederilor legale.

Cu privire la aplicarea amenzii contravenționale de 30.000 RON aplicată "pentru prestarea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare al municipiului Rădăuți, fără contract de delegare a gestiunii, conform art. 39 alin. (1) din Legea nr. 51/2006", reclamanta a susținut că acest aspect nu este real, societatea reclamantă prestând până la data de 10 noiembrie 2010 la nivelul municipiului Rădăuți serviciul de alimentare cu apă și de canalizare în baza a două contracte de concesionare, unul pentru activitatea "captare și distribuție apă" și unul pentru activitatea de "canalizare-epurare", înregistrate cu nr. 3573 din 23 noiembrie 1998, contracte încheiate pe o perioadă de 10 ani, durata acestora fiind prelungită până la data de 01 iulie 2018 conform Actelor adiționale înregistrate cu nr. 4 din 09 aprilie 2008, care au fost aprobate prin H.C.L.

nr. 48 din 24 aprilie 2008 și H.C.L.

nr. 49/24 aprilie 2008. Cu privire la cea de-a doua amendă, în cuantum de 10.000 RON, reclamanta a invocat prevederile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice, autoritățile administrației publice au atribuții în ceea ce privește "elaborarea și aprobarea regulamentelor serviciilor, a caietelor de sarcini, a contractelor de furnizare/prestare a serviciilor și a altor acte normative locale referitoare la serviciile de utilități publice, pe baza regulamentelor-cadru, a caietelor de sarcini-cadru și a contractelor-cadru de furnizare/prestare elaborate și aprobate de autoritățile de reglementare competente". Prin întâmpinare, pârâta a arătat că reclamanta este în eroare, când afirmă că în urma acțiunii de control se puteau lua doar măsuri de conformare, deoarece Regulamentul de constatare, notificare și sancționare a abaterilor de la reglementările emise în domeniul de activitate al Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice aprobat prin Ordinul președintelui A.N.R.S.C.

nr. 102/2007 și invocat de petentă, prevede la art. 19, alin. (8) că după încheierea notei de control se încheie procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor. De asemenea, nu prezintă relevanță pentru validitatea măsurilor dispuse ca urmare a controlului, faptul că acestea se regăsesc într-un alt înscris, măsuri care au menirea să ducă la eliminarea deficiențelor constatate și restabilirea ordinii de drept prevăzută de actele normative în vigoare. Prin Sentința nr. 105 din 7 martie 2011, Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamanta SC S.C. SA Rădăuți, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea a apreciat că menționarea sancțiunii în cadrul măsurilor din actul de control nu constituie un motiv de nulitate, ce s-ar fi putut invoca doar în situația în care nu s-ar fi întocmit un proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției, potrivit art. 19 din Ordinul nr. 102/2007, emis de A.N.R.S.C. și s-ar fi dat o interpretare în sensul că măsura dispusă prin actul de control înlocuiește procesul-verbal. În speță, s-a încheiat un asemenea proces-verbal, consemnările relative la faptele contravenționale din cadrul măsurilor dispuse ca urmare a constatărilor consemnate în Nota de control nr. 2302 din 3 iunie 2010 având doar valoarea juridică a unor măsuri de conformare în sensul art. 5 lit. f) din Ordinul nr. 102/2007, măsuri ce constituie doar un act preparator, o operațiune administrativă, ce a stat la baza emiterii procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției.

De altfel, art. 19 alin. (8) din Ordinul nr. 102/2007 stipulează că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se încheie după ce s-a întocmit nota de control. Împotriva Sentinței nr. 105 din data de 7 martie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs în termen legal reclamanta SC S.C. SA Rădăuți, prin care s-a solicitat admiterea căii extraordinare de atac și modificarea în tot a hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii introductive de instanță și a anulării pe cale de consecință a măsurilor constând în sancționarea societății recurente cu amendă contravențională cuprinse în cadrul documentului intitulat "Măsuri dispuse de reprezentanții ANRSC ca urmare a constatărilor menționate în Nota de control încheiată în data de 3 iunie 2010", întrucât acestea au fost dispuse în mod nelegal.

A precizat reclamanta, prin motivele cererii de recurs, că hotărârea recurată este nelegală și netemeinică, deoarece includerea în cuprinsul documentului intitulat "Măsuri dispuse de reprezentanții ANRSC ca urmare a constatărilor menționate în Nota de control încheiată în data de 3 iunie 2010" a unor măsuri de sancționare contravine dispozițiilor Regulamentului de constatare, notificare și sancționare a abaterilor de la reglementările emise în domeniul de activitate ANRSC aprobat prin Ordinul nr. 102/2007. Or, conform art. 5 lit. g) din Regulament, prin nota de control pot fi stabilite numai măsuri și termene de conformare, nicidecum măsuri de sancționare. Măsurile de conformare trebuie consemnate în nota de control, care se întocmește la încheierea controlului, iar nu într-un act distinct întocmit la două săptămâni după efectuarea controlului, un astfel de document nefiind prevăzut de Ordinul nr. 102/2007.

Potrivit prevederilor art. 19 din Regulament, constatarea săvârșirii unor fapte contravenționale și aplicarea sancțiunii pot fi consemnate numai într-un proces-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, așa cum în mod corect s-a procedat prin întocmirea procesului-verbal de contravenție seria BT nr. 005 din 8 iulie 2010. Acest proces-verbal a fost contestat de către recurentă la Judecătoria Rădăuți, plângerea fiind soluționată în cadrul dosarului nr. 4712/285/2010 în sensul admiterii acesteia și anulării actului constatator. Încheierea procesului-verbal de contravenție confirmă faptul că sancțiunea nu poate fi aplicată decât printr-un asemenea act constatator. Măsurile cuprinse în actul premergător, chiar dacă nu pot avea decât valoarea unor măsuri de conformare, așa cum a apreciat instanța de fond, totuși îmbracă forma unor măsuri de sancționare, atât timp cât se referă la aplicarea unor amenzi contravenționale.

Din acest motiv, a considerat recurenta că includerea unor măsuri de sancționare în cuprinsul unui act de control încalcă în mod evident dispozițiile legale, Ordinul nr. 102/2007 fiind o reglementare emisă de către o autoritate centrală, a cărei respectare este obligatorie la nivel național, inclusiv de către reprezentanții ANRSC. În al doilea rând s-a relevat, prin recurs, că măsurile de sancționare a societății reclamante au fost dispuse în mod netemeinic și nelegal, aspecte care au fost analizate în cauza având ca obiect anularea procesului-verbal de contravenție. Cu privire la prima măsură dispusă constând în sancționarea recurentei cu amendă de 30.000 RON pentru "prestarea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare a municipiului Rădăuți fără contract", a arătat reclamanta că acest aspect nu este adevărat.

Societatea reclamantă deținea la momentul controlului contracte pe deplin valabile, încheiate la data de 23 noiembrie 1998 pentru o perioadă de 10 ani și prelungite conform actelor adiționale până la data de 1 iulie 2018. Contractele au încetat abia la data preluării efective a serviciilor de către SC A. SA Suceava, respectiv la data de 10 noiembrie 2010. De altfel, societatea recurentă a achitat contribuția datorată la bugetul ANRSC inclusiv pentru luna octombrie 2010. Or, având în vedere că reclamanta a prestat serviciul de alimentare cu apă și de canalizare în baza unor contracte pe deplin valabile, amenda contravențională a fost aplicată în mod nelegal. Referitor la cea de-a doua sancțiune, a arătat reclamanta că atribuțiile în ceea ce privește elaborarea și aprobarea contractelor de furnizare a serviciilor revin autorității publice locale, iar nu societății recurente, astfel că nu se justifică aplicarea sancțiunii contravenționale.

În cauza a formulat întâmpinare intimata Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice - A.N.R.S.C, prin care s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat, și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică. Intimata a invocat, în prealabil, excepția lipsei de interes în exercitarea căii de atac a recursului, cu motivarea că o amendă nu poate produce efecte decât dacă se regăsește într-un proces-verbal de contravenție, iar față de această împrejurare recurenta nu-și justifică interesul sau dreptul lezat. Această excepție este neîntemeiată, interesul procesual al recurentei SC S.C. SA Rădăuți, în formularea recursului, fiind justificat de soluția dată de judecătorul fondului, aceea de respingere ca neîntemeiată a acțiunii reclamantului.

Recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor expune în cele ce urmează.

Potrivit dispozițiilor art. 5 lit. g) și lit. i) din Regulamentul de constatare, notificare și sancționare a abaterilor de la reglementările emise în domeniul de activitate al Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală, aprobat prin Ordinul nr. 102/2007 al Președintelui Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală, în sensul regulamentului menționat, prin "notă de control" se înțelege "documentul care se întocmește de către echipa de control, în care sunt consemnate datele, investigațiile și concluziile rezultate, precum și măsurile și termenele de conformare stabilite" (lit. g)), iar prin proces-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor se înțelege "documentul care se încheie pentru acele fapte care, potrivit legii, constituie contravenții, a căror constatare și sancționare sunt de competența A.N.R.S.C". În materia procedurii de constatare și sancționare a contravențiilor, se dispune, prin art. 19 alin. (1) și (8) din Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 102/2007, în sensul că "Constatarea săvârșirii contravenției și aplicarea sancțiunii sunt consemnate într-un proces-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor,

întocmit și semnat de către șeful echipei de control" (art. 19 alin. (1)) și că "Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor se încheie după ce s-a întocmit nota de control prevăzută la art. 17 alin. (1)" (art. 19 alin. (2)). De asemenea, se prevede, prin art. 22 alin. (1) fraza 1 din același regulament, că "împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor se poate face plângere în termen de 15 zile calendaristice de la data înmânării sau a comunicării acestuia". Intimata a respectat, referitor la activitatea de control efectuată la reclamantă în anul 2010, prevederile art. 5 lit. i) și art. 19 alin. (2) din Regulamentul de constatare, notificare și sancționare a abaterilor de la reglementările emise în domeniul de activitate al Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală, aprobat prin Ordinul nr. 102/2007 al Președintelui Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală.

Într-adevăr, Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice a întocmit, la data de 8 iulie 2010 și pe baza constatărilor din nota de control din data de 3 iunie 2010, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor seria BT nr. 005 prin care reclamanta a fost sancționată cu amendă în cuantum de 30.000 RON pentru săvârșirea contravenției de prestare a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare a municipiului Rădăuți fără contract de delegare a gestiunii și cu amendă în cuantum de 10.000 RON pentru săvârșirea contravenției de nerespectare a dispozițiilor contractelor-cadru emise de A.N.R.S.C. în relațiile cu utilizatorii serviciilor comunitare de utilități publice prestate de SC S.C.

SA Rădăuți. Împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției seria BT nr. 005 din 8 iulie 2010 recurenta a formulat plângere contravențională, care a fost admisă prin Sentința civilă nr. 650 din 11 februarie 2011 a Judecătoriei Rădăuți, cu motivarea că nu au fost respectate cerințele art. 19 alin. (1) din Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 102/2007, care stabilesc imperativ că actul de constatare și sancționare al contravenției nu a fost întocmit și semnat de către șeful echipei de control. Împrejurarea că în cuprinsul măsurilor dispuse ca urmare a constatărilor consemnate în Nota de control nr. 2303 din 3 iunie 2010 s-a prevăzut și măsura sancționării contravenționale a operatorului SC S.C.

SA Rădăuți cu amendă de 30.000 RON pentru prestarea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare al municipiului Rădăuți fără contract de delegare a gestiunii și cu amendă de 10.000 RON pentru nerespectarea prevederilor contractelor cadru emise de A.N.R.S.C. în relațiile cu utilizatorii serviciilor comunitare de utilități publice prestate de recurentă - măsură care într-adevăr nu este o măsură de conformare astfel cum este definită aceasta prin art. 5 lit. f) din Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 102/2007 ("acțiunea corectivă obligatorie, dispusă de echipa de control a A.N.R.S.C, în urma unei acțiuni de control, în vederea respectării reglementărilor legale în vigoare") - nu prezintă consecințe juridice și nu este de natură a vătăma vreun drept ori vreun interes legitim al reclamantei.

Prin urmare, nefiind întrunite cerințele art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare, în mod corect prima instanță a respins ca neîntemeiată acțiunea prin care SC S.C. SA Rădăuți a solicitat anularea măsurilor de sancționare contravențională dispuse de reprezentanții A.N.R.S.C. ca urmare a constatărilor menționate în Nota de control încheiată la data de 3 iunie 2010. În raport de cele mai sus arătate, cum motivele de recurs invocate în cauză nu sunt întemeiate și hotărârea atacată este legală și temeinică se va dispune, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., respingerea ca nefondat a recursului declarat de reclamanta SC S.C.

SA Rădăuți împotriva Sentinței nr. 105 din data de 7 martie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E: Respinge recursul declarat de reclamanta SC S.C. SA Rădăuți împotriva Sentinței nr. 105 din 7 martie 2011 a Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 8 decembrie 2011.