ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1217/2012

Asupra recursului de

față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 180 din 18 noiembrie

2011 Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, a

respins, ca nefondată, plângerea formulată de petentul M.N. împotriva

rezoluției nr. 382/P/2011 din 20 mai 2011 dată de Parchetul de pe lângă Curtea

de Apel Craiova.

A obligat petentul la

30 RON cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî

astfel, instanța a reținut că prin rezoluția nr. 382/P/2011 din 20 mai 2011 s-a

dispus neînceperea urmăririi penale față de intimații

B.M., J.N. și M.C.A.-

judecători la Tribunalul Gorj, pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra

intereselor persoanelor prev. de art. 246 C. pen.

Procurorul de caz a

constatat că în sarcina intimaților nu se poate reține infracțiunea de abuz în

serviciu contra intereselor persoanelor și nici vreo altă faptă penală, actele

întreprinse și întocmite, fiind în conformitate cu prevederile legale, în cauză

fiind incidente dispozițiile art. 10 lit. a) C. proc. pen.

Împotriva rezoluției

susmenționate petentul a formulat plângere la Procurorul General al Parchetului

de pe lângă Curtea de Apel Craiova, susținând că soluția pronunțată este

netemeinică și nelegală, invocând argumentele menționate în cuprinsul plângerii

penale.

Prin rezoluția nr.

865/II/2/2011 s-a menținut rezoluția atacată, hotărâre ce a fost atacată la

instanță, susținându-se de către petent că soluțiile pronunțate de procuror

sunt netemeinice și nelegale.

Curtea de Apel

Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, prin sentința penală nr. 180

din 18 noiembrie 2011 a constatat că soluția prin care s-a dispus neînceperea

urmăririi penale față de intimații B.M., J.N. și M.C.A., este temeinică și

legală și nu se impune infirmarea ei.

Împotriva hotărârii

pronunțată de Curtea de Apel Craiova, petentul M.N. a declarat recurs.

Recursul declarat

este inadmisibil.

Potrivit

dispozițiilor art. 278

1

alin. (10) C. proc. pen., astfel cum au fost

modificate prin art. XVIII pct. 39 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri

pentru accelerarea soluționării proceselor, sentința judecătorului prin care s-a

respins plângerea, cu consecința menținerii rezoluției sau ordonanței de

neurmărire penală, respectiv de netrimitere în judecată, este definitivă.

În consecință,

constatând că în speță, sentința instanței de fond a fost pronunțată la data de

18 noiembrie 2011, așadar ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010,

Înalta Curte reține că această hotărâre este definitivă, mențiune existentă de

altfel atât în minuta, cât și în dispozitivul sentinței atacate.

Printre modificările

aduse C. proc. pen., de natura a contribui la accelerarea soluționării

proceselor se regăsește și suprimarea unor căi de atac, respectiv și a

recursului împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță în materia

plângerii împotriva rezoluțiilor și ordonanțelor procurorului de netrimitere în

judecată.

Ca atare, întrucât

petiționarul a formulat o cale de atac neprevăzută de legea în vigoare, Înalta

Curte urmează să respingă ca inadmisibil recursul cu care a fost învestită,

conform art. 385

15

pct. 1 lit. a) C. proc. pen., obligând totodată

petiționarul la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art. 192 alin.

(2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibil, recursul declarat de petiționarul M.N. împotriva sentinței penale

nr. 180 din 18 noiembrie 2011 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru

cauze cu minori.

Obligă recurentul

petiționar la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 18 aprilie

2012.