ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5992/2010
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5992/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Aspra cauzei
de față, constată următoarele:
La 6 mai 2008, reclamantul D.C. a
chemat în judecată pe pârâții D.C.C.P. Neamț și Muzeul de Istorie Neamț,
solicitând obligarea acestora la plata echivalentului în lei al sumei de
1.000.000 euro.
În motivarea
cererii, întemeiată pe art. 48 din Legea nr. 182/2000, reclamantul a susținut
că suma solicitată reprezintă recompensa de 30% din valoarea săbiei de bronz
(cu lungimea de 57 cm, greutatea aprox. 600 g și cea. 3.500 ani vechime) pe
care a predat-o la 8 decembrie 2006 D.C.C.P.C.N. a județului Neamț.
Judecătoria
Piatra Neamț, prin sentința civilă nr. 3345 din 8 septembrie 2008, și-a
declinat competența în favoarea Tribunalului Neamț, pe considerentul că în
speță sunt operante prevederile art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc. civ.
Tribunalul
Neamț, secția civilă, prin sentința nr. 620 din 6 iulie 2009, a admis în parte
acțiunea și i-a obligat pe pârâți să-i plătească reclamantului echivalentul în
lei al sumei de 1.200 euro (contravaloarea recompensei cuvenite acestuia
conform art. 49 alin. (4) din Legea nr. 182/2000) și 500 lei cheltuieli de
judecată.
S-a reținut că:
-
la 8 decembrie 2006, reclamantul a predat D.J. Neamț
pentru C.C.P. o sabie de bronz, descoperită întâmplător, în pământul din
grădina gospodăriei sale;
-
prin Ordinul nr. 2256/2007, Ministerul Culturii și
Cultelor a dispus clasarea acestui bun mobil cu valoare arheologică (evaluat de
un expert la 10.000 lei) în patrimoniul cultural național, categoria juridică
„tezaur" din cadrul Complexului Muzeal Județean Neamț;
- potrivit art.
49 din Legea nr. 182/2000, reclamantul era îndreptățit la o recompensă de 30%
din valoarea săbiei și o bonificație suplimentară de 10% (pentru o descoperire
arheologică de valoare excepțională);
- în luna
iulie 2007, reclamantul a refuzat recompensa de 4.000 lei (calculată în raport
de valoarea de 10.000 lei) oferită de Complexul Muzeal Județean Neamț (care
includea și bonificația de 10%);
-
expertiza efectuată în cauză a
stabilit că sabia de bronz descoperită de reclamant (de tip Apa-Hajdusamson,
încadrată cronologic în sec. XVIII-XVI Î. Hr.) are o valoare de 3.000 euro;
-
în raport de această valoare,
reclamantul este îndreptățit la o recompensă de 900 euro (corespunzător
procentului de 30%) la care se adaugă bonificația de 300 euro, corespunzător
procentului de 10% stabilit inițial de Complexul Muzeal Județean Neamț (pentru
că, potrivit certificatului de clasificare și art. 4 lit. a) din Legea nr. 182/2000,
sabia de bronz menționată face parte din categoria „tezaur");
-
la stabilirea cheltuielilor de
judecată trebuie avută în vedere împrejurarea că reclamantul a obținut cu
aproximativ 1.000 lei mai mult decât i-au oferit inițial pârâții și că această
diferență este și urmare a creșterii cursului valutar,
-
referitor la același aspect, nu pot fi
luate în calcul onorariu pentru a două expertiză, cheltuielile .extrajudiciare
care nu erau necesare pentru promovarea acțiunii, onorariul plătit unui avocat
fără delegație în cauză și cheltuielile de transport efectuate la alte date
decât termenele de judecată.
Curtea de Apel
Bacău, secția civilă, minori și familie, conflicte de muncă și asigurări
sociale, prin Decizia nr. 2 din 18 ianuarie 2010, a respins ca nefondat apelul
declarat de reclamant.
S-a reținut că
susținerile apelantului, că expertul ar fi examinat o altă sabie decât cea
găsită de el, nu au fost confirmate, iar criticile referitoare la cuantumul
recompensei exprimă părerea subiectivă a acestuia.
Reclamantul a
declarat recurs, solicitând casarea ultimei hotărâri și trimiterea cauzei spre
rejudecare la instanța de apel.
În motivarea
recursului, întemeiat pe art. 304 pct. 9 C. proc. civ., reclamantul a susținut
că, deși instanța de fond i-a respins, fără o motivație temeinică, obiecțiunile
aduse raportului de expertiză, instanța de apel, contrar art. 129 alin. (5) C. proc.
civ., nu a stăruit în aflarea adevărului și, totodată nu i-a încuviințat
cererea de efectuare a unei noi expertize.
Aceste
critici sunt nefondate deoarece, în raport de susținerile apelantului și
precizările făcute de expert (că sabia examinată este identică obiectului care
apare în planșele foto realizate de organele de poliție la 8 decembrie 2006),
instanța de apel nu avea motive să dispună efectuarea unei noi expertize.
Așa fiind,
conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ., prezentul recurs va fi respins ca
nefondat.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE
LEGII
D E C I D E
Respinge
ca nefondat recursul declarat de reclamantul D.C. împotriva Deciziei nr. 2 din
18 ianuarie 2010 a Curții de
Apel
Bacău, secția civilă, cauze minori familie, conflicte de muncă, asigurări
sociale.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 11 noiembrie 2010.