Len împotriva Ucrainei

CINTA SECȚIUNE PARTICIPALĂ PRIVIND ADMINISIBILITATEA cererii nr. 852/05 de Tamara Vasilyevna și Grigoriy Kuzmich LEN împotriva Ucrainei Curții Europene a Drepturilor Omului (A Cincea Secțiune), ședința la 16 decembrie 2008 ca Cameră compusă din: Peer Lorenzen, Președinte, Rait Maruste, Karel Jungwiert, Renate Jaeger, Mark Villiger, Isabelle Berro-Lefèvre, Mirjana Lazarova Trajkovska, judecători, și Stephen Phillips, grefierul adjunct al secțiunii având în vedere cererea depusă la 9 decembrie 2004, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTE Reclamanții, dna Tamara Vasilievna Len și dl Grigoriy Kuzmich Len, sunt resortisanți ucraineni care s-au născut în 1945 și, respectiv, în 1937 și trăiesc în Slovyansk, Ucraina.

Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de reclamanți, pot fi rezumate după cum urmează. Neexecuția hotărârilor în favoarea reclamanților La datele stabilite în anexa Tribunalului Comunal Slovyansk și, respectiv, Comisia privind litigiile de muncă, a acordat reclamanților achitații salariale și alte plăți datorate acestora de fostul angajator, Planta de Stat Soda ( ). Nu este clar din argumentele reclamanților dacă au apelat împotriva acestor decizii. În timp ce aceste decizii au devenit definitive, Serviciul de Stat a înființat proceduri de aplicare. La 4 septembrie 2003, Curtea Comercială Donetsk a constatat insolventa și lichidarea procedurii de lichidare a societății debitoare. Ca urmare, Serviciul de Stat a încheiat procedurile de executare în cazurile reclamanților și au fost transmise lichidatorului.

Se pare că procedurile de lichidare sunt încă în așteptare. Reclamanții s-au plâns în favoarea diverselor autoritățile de stat în legătură cu neexecuția deciziilor în cauză, dar, după cum pare, nu au avut niciun folos. Deciziile luate în favoarea reclamanților nu au fost încă executate. Depozitele reclamanților băncii de economii Reclamanții susțin că au unele depozite în favoarea reclamanților Banca de Economii a Ucrainei. Cu toate acestea, în urma inflației și a reformei monetare din 1996, depozitele reclamanților au depreciat considerabil. Ei nu și-au formulat plângeri în fața oricărei instanțe naționale. Pensiune și standardul de viață al primului reclamant Potrivit primului reclamant, în 1990 a fost plătită o pensie de 132 de ruble sovietice, care, în opinia ei, corespundea la 200 de dolari SUA.

Ea susține că după reforma monetară din 1996 această sumă a fost devaluată (de exemplu, în aprilie 2006 a fost plătită 417.92 [1] Ucraina hryvnyas (UAH)). În aprilie 2006, de exemplu, a trebuit să plătească UAH 148.45 [2] , aproape o treime din pensiile sale lunare. În octombrie 2007, după creșterea prețului de gaz, a trebuit să plătească, în cuvintele ei, UAH 536 [3] în timp ce pensia sa era de UAH 530 [4] Potrivit facturilor pe care le-a depus-o, calculele au fost efectuate pentru apartamentul 91.5 metri pătrați în care se pare că locuiește reclamantul. În plus, potrivit primului reclamant, ea suferă de cancer și alte boli grave. Din aceste motive a fost recunoscută ca fiind inclusă în prima categorie de handicap.

Cu toate acestea, plata socială plătită de stat în compensare pentru medicamente este UAH 0.57 [5] pe lună. Primul reclamant afirmă, de asemenea, că reducerea de 50% pentru medicamentele pentru persoanele cu handicap nu este disponibilă și, în consecință, trebuie să plătească pentru medicamentele din propriile mijloace, ceea ce a determinat să fie îndatorită pentru taxe comune. Ea susține, de asemenea, că are dreptul de a fi furnizată de stat cu echipamente speciale pentru persoane cu handicap și că din aprilie 2003 a fost pe lista de așteptare pentru acest echipament, dar nu are încă niciuna. Cea de mai sus este exacerbată de faptul că primul reclamant trăiește, ea afirmă, singur și ca persoană cu handicap are nevoie de asistență.

În acest sens, ea s-a plâns la diverse autorități ale statului, dar în niciun fel de folos. Ea nu a recurs la niciun tribunal național cu aceste plângeri. COMPLAINTE Respectând articolele 1, 6 și 13 din Convenție și art. 1 din Protocolul nr. 1, reclamanții se confruntă cu sumele atribuite lor și se plâng de neexecutarea lungă a deciziilor în favoarea lor. De asemenea, în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1 se plâng că nu pot recupera depozitele lor indexate în cadrul Băncii de Economii din Ucraina. Primul reclamant se plânge în continuare că statul pârât și-a pus viața în pericol în măsura în care nu dispune de suficiente mijloace de sustenabilitate ca urmare a reducerii pensiei sale, a sprijinului statului insuficient pentru persoanele cu handicap și a creșterii prețurilor.

Se bazează în acest sens pe articolele 2, 14 și 17 din Convenție, art. 1 din Protocolul nr. 1 și art. 1 din Protocolul nr. 12. HOTĂRÂREA Nu se aplică deciziilor în favoarea reclamanților Reclamanților se plâng în temeiul articolului § 1 din Convenție cu privire la neexecuția îndelungată a deciziilor în favoarea lor. Ei au susținut, de asemenea, că această neexecuție constituie o interferență nejustificată cu dreptul lor la bucurarea pașnică a bunurilor lor, în sensul articolului 1 din Protocolul nr. În cele din urmă, ei au susținut că nu aveau nici o soluție în ceea ce privește plângerile lor în temeiul dispozițiilor menționate mai sus.

Aceste articole prevăd, în măsura în care este cazul, după cum urmează: art. 6 § 1 „În determinarea drepturilor și obligațiilor sale civile ..., fiecare are dreptul la o ... audiție într-un termen rezonabil de [a] ... tribunal...” art. 13 „Toată persoana a căror drepturi și libertăți, astfel cum sunt prevăzute în [] Convenție, sunt încălcate, are un remediu eficace în fața unei autorități naționale, în ciuda faptului că încălcarea a fost comisă de persoane care acționează în calitate oficială.” art. 1 din Protocolul nr. 1 „Fiecare persoană fizică sau juridică are dreptul la bucuria pașnică a bunurilor sale. Nimeni nu poate fi privat de posesiunile sale cu excepția interesului public și sub rezerva condițiilor prevăzute de lege și prin principiile generale ale dreptului internațional.

Cu toate acestea, dispozițiile anterioare nu afectează în niciun fel dreptul statului de a aplica legile pe care le consideră necesare pentru a controla utilizarea proprietăților în conformitate cu interesul general ...” Curtea consideră că, pe baza dosarului, nu poate determina admisibilitatea acestor plângeri și că, prin urmare, este necesar, în conformitate cu art. 54 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul Curții, să anunțe această parte a cererii guvernului contestat. Curtea, după examinarea celorlalte plângeri ale reclamanților, consideră că, având în vedere toate materialele în posesia sa și în măsura în care chestiunile reclamate sunt din competența sa, acestea nu dezvăluie nicio apariție a unei încălcări a drepturilor și libertăților prevăzute în Convenția sau în Protocolurile sale.

Prin urmare, această parte a cererii trebuie respinsă ca fiind, vădit nefondată, în conformitate cu art. 35 §§ 3 și 4 din Convenție. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să se suspende examinarea plângerilor reclamanților în temeiul articolelor 6 § 1 și 13 din Convenție, precum și a articolului 1 din Protocolul nr. 1 privind neexecuția lungă a deciziilor în favoarea lor; declara restul cererii inadmisibil.

Stephen Phillips Președintele adjunct al grefierului peer Lorenzen ANEX Numele reclamantului de autoritate și data deciziei sale Sumă atribuită (UAH) Tamara Vasilyevna Len Slovyansk Tribunalul orașului, 31 octombrie 1997 1.709.25 USD 909,66 USD Tribunalul orașului Slovyansk, 14 mai 2003 5.513.92 EUR 923.70 Grigoriy Kuzmich Len Tribunalul orașului, 3 noiembrie 1997 2.211.18 USD 1.176.47 USD Tribunalul orașului Slovyansk, 22 februarie 2001 9.157.04 EUR 1.855.94 EUR Comisia de litigii de muncă, 22 septembrie 2003 2.356.92 EUR 399.22 [1] În momentul materialului, aproximativ 71,31 euro (EUR) [2] aproximativ 25,39 EUR [3] aproximativ 76,57 EUR [4] aproximativ 75,71 EUR [5] aproximativ 0,08 EUR

FIFTH SECTION

PARTIAL DECISION

AS TO THE ADMISSIBILITY OF

Application no. 852/05 by Tamara Vasilyevna and Grigoriy Kuzmich LEN against Ukraine The European Court of Human Rights (Fifth Section), sitting on 16 December 2008 as a Chamber composed of: Peer Lorenzen, President, Rait Maruste, Karel Jungwiert, Renate Jaeger, Mark Villiger, Isabelle Berro-Lefèvre, Mirjana Lazarova Trajkovska, judges, and Stephen Phillips, Deputy Section Registrar , Having regard to the above application lodged on 9 December 2004, Having deliberated, decides as follows: THE FACTS The applicants, Ms Tamara Vasilyevna Len and Mr Grigoriy Kuzmich Len, are Ukrainian nationals who were born in 1945 and 1937 respectively and live in Slovyansk, Ukraine. The circumstances of the case The facts of the case, as submitted by the applicants, may be summarised as follows.

1. Non-enforcement of decisions in the applicants' favour On the dates set out in the Annex the Slovyansk Town Court and the Labour Disputes Commission, respectively, awarded the applicants salary arrears and other payments due to them by their former employer, the Soda State Plant ( ВАТ «Содовий завод» ). It is not clear from the applicants' submissions whether they have appealed against these decisions. As these decisions became final, the State Bailiffs' Service instituted enforcement proceedings. On 4 September 2003 the Donetsk Commercial Court found the debtor company insolvent and liquidation proceedings commenced. As a result, the State Bailiffs' Service terminated the enforcement proceedings in the applicants' cases and the writs of enforcement were forwarded to the liquidator.

The liquidation proceedings are apparently still pending. The applicants complained to various State authorities about non-enforcement of the decisions in question but, as appears, to no avail. The decisions taken in the applicants' favour have not yet been enforced. 2. The applicants' Savings Bank deposits The applicants maintain that they have some deposits with the Savings Bank of Ukraine. However, following inflation and the 1996 monetary reform, the applicants' deposits have considerably depreciated. They have not raised their complaints before any national court. 3. Pension and standard of living of the first applicant According to the first applicant, in 1990 she was paid a pension of 132 Soviet roubles which, in her view, corresponded to 200 US dollars.

She maintains that after the monetary reform in 1996 this sum was devalued (for instance, in April 2006 she was paid 417.92 [1] Ukrainian hryvnyas (UAH)). She further submits that even after deduction of relevant discounts her heating expenses are burdensome. In April 2006, for instance, she had to pay UAH 148.45 [2] , almost a third of her monthly pension. In October 2007, following the gas price increase, she had to pay, in her words, UAH 536 [3] whereas her pension was UAH 530 [4] . According to the bills she had submitted, the calculations were made for the 91.5 square metre apartment in which the applicant apparently resides. Furthermore, according to the first applicant, she is suffering from cancer and other serious diseases.

For these reasons she was recognised as falling within the first category of disability. However, the social payment paid to her by the State in compensation for the medicines is UAH 0.57 [5] per month. The first applicant also asserts that the 50% discount for medicines for disabled persons need is not available and, as a consequence, she has to pay for the medicines from her own means, which has led to her being in debt for communal charges. She further submits that she has a right to be provided by the State with special equipment for disabled persons and that since April 2003 she has been on the waiting list for this equipment but she has not yet got any. The foregoing is exacerbated by the fact that the first applicant lives, she states, alone and as a disabled person she needs assistance.

In this regard she complained to various State authorities but to no avail. She did not resort to any national court with these complaints. COMPLAINTS Relying on Articles 1, 6 and 13 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1 the applicants challenge the amounts awarded to them and complain about the lengthy non-enforcement of the decisions given in their favour. They also complain under Article 1 of Protocol No. 1 that they are unable to recover their indexed deposits with the Savings Bank of Ukraine. The first applicant further complains that the respondent State has placed her life at risk in so far as she does not have sufficient means of subsistence as a result of the reduction of her pension, insufficient State support for disabled persons and price rises.

She relies in this respect on Articles 2, 14 and 17 of the Convention, Article 1 of Protocol No. 1 and Article 1 of Protocol No. 12. THE LAW A. The lengthy non-enforcement of decisions in the applicants' favour The applicants complained under Article 6 § 1 of the Convention about the lengthy non-enforcement of decisions in their favour. They further submitted that such non-enforcement constituted unjustified interference with their right to the peaceful enjoyment of their possessions, within the meaning of Article 1 of Protocol No. 1. Finally, they contended that they had no remedy with respect to their complaints under the above-mentioned provisions.

These Articles provide, in so far as relevant, as follows: Article 6 § 1 “In the determination of his civil rights and obligations ..., everyone is entitled to a ... hearing within a reasonable time by [a] ... tribunal...” Article 13 “Everyone whose rights and freedoms as set forth in [the] Convention are violated shall have an effective remedy before a national authority notwithstanding that the violation has been committed by persons acting in an official capacity.” Article 1 of Protocol No. 1 “Every natural or legal person is entitled to the peaceful enjoyment of his possessions. No one shall be deprived of his possessions except in the public interest and subject to the conditions provided for by law and by the general principles of international law.

The preceding provisions shall not, however, in any way impair the right of a State to enforce such laws as it deems necessary to control the use of property in accordance with the general interest ...” The Court considers that it cannot, on the basis of the case file, determine the admissibility of these complaints and that it is therefore necessary, in accordance with Rule 54 § 2 (b) of the Rules of the Court, to give notice of this part of the application to the respondent Government. B. Other complaints The Court, having examined the remainder of the applicants' complaints, considers that, in the light of all the materials in its possession and in so far as the matters complained of are within its competence, they do not disclose any appearance of a violation of the rights and freedoms set out in the Convention or its Protocols.

It follows that this part of the application must be rejected as being manifestly ill-founded, pursuant to Article 35 §§ 3 and 4 of the Convention. For these reasons, the Court unanimously Decides to adjourn the examination of the applicants' complaints under Articles 6 § 1 and 13 of the Convention as well as Article 1 of Protocol No. 1 concerning the lengthy non-enforcement of the decisions in their favour; Declares the remainder of the application inadmissible.

Stephen Phillips Peer Lorenzen Deputy Registrar President ANNEX Name of the applicant Name of the authority and the date of its decision Awarded sum (UAH) Tamara Vasilyevna Len Slovyansk Town Court, 31 October 1997 1,709.25 ≈ USD 909.66 Slovyansk Town Court, 14 May 2003 5,513.92 ≈ EUR 923.70 Grigoriy Kuzmich Len Slovyansk Town Court, 3 November 1997 2,211.18 ≈ USD 1,176.47 Slovyansk Town Court, 22 February 2001 9,157.04 ≈ EUR 1,855.94 Labour Disputes Commission, 22 September 2003 2,356.92 ≈ EUR 399.22 [1] At the material time about 71.31 euros (EUR) [2] About EUR 25.39 [3] About EUR 76.57 [4] About EUR 75.71 [5] About EUR 0.08