DECIZIA nr. 28827/03, de către Zamfir CROITOR împotriva României Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), care așezează la 16 decembrie 2008 ca Cameră compusă din: Josep Casadevall, Președintele, Elisabet Fura-Sandström, Corneliu Bîrsan, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, Ineta Ziemele, Ann Power, judecători și Santiago Quesada, grefierul secțiunii Având în vedere cererea depusă la 10 iulie 2003, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTELE Reclamantul, dl Zamfir Croitor, a fost un național român care s-a născut în 1934 și a trăit în Suceava. A murit la 17 noiembrie 2005, însă fiica sa (Aspazia Spatariu) a hotărât să continue cererea. moștenitorii celelalte fiice sale decedate (Lenuța Croitor) nu au manifestat dorința de a continua cererea. Guvernul român („Guvernul”) sunt reprezentați de agentul lor, dl Răzvan-Horațiu Radu. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părțile, pot fi rezumate după cum urmează. La 1 octombrie 1992, C.G. a interzis o acțiune împotriva reclamantului și a altor rude care caută împărțirea moștenirii deținute în comun de ele după moartea soțului și a tatălui lor respectiv. La 30 martie 1998, Tribunalul Suceava a împărțit moștenirea și a alocat acțiunile fiecăruia dintre ele. La 4 aprilie 2000, Curtea Regională de Suceava a permis un recurs de către unele dintre rudele reclamante, a anulat hotărârea anterioară și a trimis cazul pentru o probă de examinare. În timpul reexaminării, la 6 iunie 2001, Tribunalul a eliberat o decizie interlocutivă prin care a stabilit activele proprietăților supuse partidării, valoarea activelor și cota noțională a fiecărui moștenitor. părțile nu au depus un recurs separat împotriva acestei decizii, care a dobândit astfel statutul de judicată res. La 30 octombrie 2001, Tribunalul a împărțit moștenirea și a alocat acțiuni. Reclamantul împreună cu P.R. – o altă parte – a apelat, deoarece nu au fost de acord cu acțiunile. La 14 mai 2002, Tribunalul Regional a respins recursul ca fiind nefondat, având în vedere că divizia a fost efectuată corect. La 14 ianuarie 2003, Curtea de Apel de la Suceava, prin o decizie finală, a respins, fără motiv, un recurs suplimentar al reclamantului și al P.R. COMPLAINTS Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție cu privire la o procedură neloială, la durata procedurii și la faptul că instanța internă nu a evaluat corect faptele și nu a fost imparțială. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 14 din Convenție că a fost discriminat din motive politice. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1 că a fost privat de 3.484 m mp de teren. HOTĂRÂREA Prin o scrisoare din 5 februarie 2008 dna Aspazia Spatariu, printre altele , a informat Curtea că lucrează temporar în Italia, fără să furnizeze orice detalii de contact actualizate pentru corespondența cu Curtea. Prin scrisoarea din 28 august 2008, Guvernul a făcut o propunere de soluționare prietenoasă. Prin scrisoarea din 5 septembrie 2008, trimisă prin post înregistrat, observațiile guvernului împreună cu propunerea lor de soluționare prietenoasă au fost trimise dnei Aspazia Spatariu, care a fost solicitată să informeze Curtea dacă a acceptat propunerea sau dacă a prezentat observații împreună cu orice reclamație de satisfacție în răspuns, până la 17 octombrie 2008. Prin scrisoarea din 6 octombrie 2008, trimisă prin post înregistrat, dna Aspazia Spatariu a fost notificată că scrisoarea anterioară a fost returnată ca nedeclarată și a fost invitată să informeze Curtea dacă dorește să continue procedura. În afirmativ, ea trebuia să informeze Curtea dacă a acceptat propunerea Guvernului de soluționare prietenoasă sau să își prezinte observațiile cu privire la admisibilitatea și meritul cazului până la 21 octombrie 2008. Dna Aspazia Spatariu a fost atrasă atenția asupra articolului 37 § 1 litera (a) din Convenție, care prevede că Curtea poate ataca un caz din lista sa de cazuri în care circumstanțele conduc la concluzia că reclamantul nu intenționează să continue cererea. Cu toate acestea, plicul a fost returnat ca „nejustificat”. Curtea consideră că, în aceste circumstanțe, dna Aspazia Spatariu poate fi considerată nu mai doresc să urmărească această cerere, în sensul articolului 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție. , Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită examinarea continuă a cazului. Având în vedere cele de mai sus, este oportun să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să excludă aplicarea din lista sa de cazuri. Santiago Quesada Josep Casadevell Grefier Președintele
Application no. 28827/03
by Zamfir CROITOR
against Romania
The European Court of Human Rights (Third Section), sitting on 16
December 2008 as a Chamber composed of:
Josep Casadevall,
President,
Elisabet Fura-Sandström,
Corneliu Bîrsan,
Alvina Gyulumyan,
Egbert Myjer,
Ineta Ziemele,
Ann Power,
judges,
and Santiago Quesada,
Section Registrar
,
Having regard to the above application lodged on 10 July 2003,
Having deliberated, decides as follows:
The applicant, Mr Zamfir Croitor, was a Romanian national who was born in 1934 and lived in Suceava. He died on 17 November 2005, but his daughter (Aspazia Spatariu) decided to continue the application. The three
heirs of his other deceased daughter (Lenuța Croitor) did not manifest their willingness to pursue the application. The Romanian Government (“the Government”) are represented by their Agent, Mr Răzvan-Horațiu Radu.
The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows.
On 1 October 1992 C.G. brought an action against the applicant and other relatives seeking the partition of the inheritance that was jointly owned by them following the death of their respective husband and father.
On 30 March 1998 the Suceava Court of First Instance divided the inheritance and allocated the shares to each of them.
On 4 April 2000 the Suceava Regional Court allowed an appeal by some of the applicant's relatives, quashed the previous judgment and sent the case for a fresh examination. The court considered that the first-instance court had made some omissions which were equivalent with non-examination on the merits.
During retrial, on 6 June 2001 the Court of First Instance delivered an interlocutory decision by which it established the assets of the property subject to partition, the value of the assets and the notional share of each heir. The parties did not lodge a separate appeal against this decision, which thus acquired the status of
res judicata
.
On 30 October 2001 the Court of First Instance divided the inheritance and allocated shares.
The applicant together with P.R. – another party – appealed, as they had not agreed with the shares.
On 14 May 2002 the Regional Court dismissed the appeal as groundless, considering that the division had been correctly performed.
On 14 January 2003 the Suceava Court of Appeal, by a final decision, dismissed as groundless a further appeal by the applicant and by P.R.
The applicant complained under Article 6 § 1 of the Convention about an unfair trial, about the length of the proceedings and that the domestic courts had failed to assess the facts correctly and had not been impartial.
The applicant complained under Article 14 of the Convention that he had been discriminated against on political grounds.
The applicant complained under Article 1 of Protocol No. 1 that he had been deprived of 3,484 sq. m of land.
By a letter dated 5 February 2008 Mrs Aspazia Spatariu,
inter alia
, informed the Court that she was working temporarily in Italy, without providing any updated contact details for correspondence with the Court.
By letter dated 28 August 2008 the Government made a proposal for a friendly settlement.
By letter dated 5 September 2008, sent by registered post, the Government's observations together with their proposal for a friendly settlement were sent to Mrs Aspazia Spatariu, who was requested to inform the Court whether she accepted the proposal or to submit any observations together with any claims for just satisfaction in reply by 17 October 2008. The envelope returned as “unclaimed”.
By letter dated 6 October 2008, sent by registered post, Mrs Aspazia Spatariu was notified that the previous letter was returned as unclaimed and was invited to inform the Court whether she wanted to pursue the proceedings. In the affirmative, she was to inform the Court whether she accepted the Government's proposal for a friendly settlement or submit her observations on the admissibility and merits of the case by 21 October 2008. Mrs Aspazia Spatariu's attention was drawn to Article 37 § 1 (a) of the Convention, which provides that the Court may strike a case out of its list of cases where the circumstances lead to the conclusion that the applicant does not intend to pursue the application. However, the envelope was returned as “unclaimed”.
The Court considers that, in these circumstances, Mrs Aspazia Spatariu may be regarded as no longer wishing to pursue this application, within the meaning of Article 37 § 1 (a) of the Convention. Furthermore, in accordance with Article 37 § 1
in fine
, the Court finds no special circumstances regarding respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols which require the continued examination of the case. In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list.
For these reasons, the Court unanimously
Decides
to strike the application out of its list of cases.
Santiago Quesada
Josep Casadevall
Registrar
President