Secțiunea a treia Cerere nr. 38836/04 prezentată de Otto GREFNER împotriva României Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a treia), care are loc la 6 ianuarie 2009 într-o cameră compusă din Josep Casadevall, președinte, Elisabet Fura-Sandström, Corneliu Biersan, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, Ineta Ziemel, Ann Power, judecători, Santiago Quesada, grefier de secțiune Având în vedere cererea menționată mai sus formulată la 26 octombrie 2004, având în vedere declarațiile formale de acceptare a unei soluționări amiabile a cauzei. După ce a deliberat, face următoarea decizie ÎN FAVOAREA recurentului, dl Otto Grefner, este un resortisant german cu reședința în Landshut, Germania. Guvernul român ( Ruxandra Pasoi, succesorul agentului său, dl Razvan-Horațiu Radu, de la Ministerul Afacerilor Externe. În 1983, conform decretului nr. 223/1974, casa în care locuia mama reclamantului și terenul aferent au fost naționalizate. La 3 iulie 2001, reclamantul sesizează primăria din Siria (inclusiv primăria) cu privire la o notificare adresată în temeiul Legii nr. 10/2001. Prin decizia din 24 martie 2004, primăria a respins parțial notificarea. Prin hotărârea din 19 mai 2005, tribunalul departamental din Arad a anulat decizia menționată anterior și, pe baza unei expertize, a condamnat primăria să atribuie reclamantului titluri de valoare utilizate în procesul de privatizare, în valoare de 2 481 296 420 ROL, adică aproximativ 68 480 EUR (EUR), reprezentând valoarea casei și a terenului, după deducerea despăgubirii plătite în 1983. Prin hotărârea din 5 septembrie 2005, devenită definitivă în lipsa unei căi de atac, Curtea de Apel din Timișoara a confirmat hotărârea menționată anterior. În executarea acestei hotărâri, printr-o decizie din 20 noiembrie 2007, primăria a propus plata unei despăgubiri reclamantului, fără a stabili cuantumul acesteia. Primăria notifia decizia sa către prefectura Arad și către Comisia Centrală pentru acordarea despăgubirilor. GRIFS invocând în esență încălcarea articolului 6 1 din Convenția 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, reclamantul se plânge de neexecutarea hotărârii din 19 mai 2005 a tribunalului departamental din Arad și de imposibilitatea de a obține restituirea în natură a bunurilor naționalizate sau de o despăgubire efectivă. LA 17 noiembrie 2008, Curtea a primit de la guvern următoarea declarație: Subsemnatul, Razvan-Horațiu Radu, agentul guvernului român în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, declar că guvernul român oferă domnului Otto Grefner, cu titlu gratuit, suma de 248 130 RON (două sute patruzeci și opt de mii o sută treizeci de noi lei românești) în vederea unei soluționări amiabile a cauzei care are ca origine cererea menționată anterior pendinte în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu material și moral, va fi scutită de orice taxă aplicabilă și va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 37 alineatul (1) din Convenția europeană a drepturilor omului. În lipsa decontării în termenul menționat, guvernul se angajează să plătească, de la expirarea acestuia și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, o dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorată cu trei puncte procentuale. La 5 iulie 2008, Curtea a primit următoarea declarație semnată de reclamantă Subsemnatul, Otto Grefner, reclamant, remarcă faptul că guvernul român este gata să-mi plătească, cu titlu gratuit, suma de 248 130 RON (două sute patruzeci și opt de mii o sută treizeci de noi lei românești) în vederea unei soluționări amiabile a cauzei care are ca origine cererea menționată anterior pendinte în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu material și moral, va fi scutită de orice taxă aplicabilă și va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 37 1 din Convenția europeană a drepturilor omului. De la expirarea termenului respectiv și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, se plătește un dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorată cu trei puncte procentuale. Accept această propunere și renunț la orice altă pretenție împotriva României cu privire la faptele care au stat la baza cererii. Curtea ia act de regulamentul amiabil la care au ajuns părțile și consideră că acesta se inspiră din respectarea drepturilor omului, astfel cum sunt recunoscute de convenție și de protocoalele sale, și nu percepe niciun motiv de ordine publică care să justifice continuarea examinării cererii (art. 37 in fine din convenție). Prin urmare, cauza rolului trebuie eliminată. Pentru aceste motive, Curtea, în unanimitate, hotărăște să elimine cererea de rol. Santiago Quesada Josep Casadevall Prezidențial
Requête n
o
38836/04
présentée par Otto GREFNER
contre la Roumanie
La Cour européenne des droits de l'homme (troisième section), siégeant le 6 janvier 2009 en une chambre composée de
:
Josep Casadevall,
président,
Elisabet Fura-Sandström,
Corneliu Bîrsan,
Alvina Gyulumyan,
Egbert Myjer,
Ineta Ziemele,
Ann Power,
juges,
Santiago Quesada,
greffier de section
.
Vu la requête susmentionnée introduite le 26 octobre 2004,
Vu les déclarations formelles d'acceptation d'un règlement amiable de l'affaire.
Après en avoir délibéré, rend la décision suivante
:
Le requérant, M. Otto Grefner, est un ressortissant allemand résidant à Landshut, en Allemagne. Le gouvernement roumain («
le Gouvernement
») a été représenté par son co-agent, M
me
Ruxandra Pașoi, auquel a succédé son agent, M. Răzvan-Horațiu Radu, du ministère des Affaires étrangères.
En 1983, en vertu du décret n
o
223/1974, la maison dans laquelle habitait la mère du requérant et le terrain afférent furent nationalisés. A l'époque, une indemnisation de 38
000 anciens lei roumains (ROL) fut versée pour la maison, mais aucune indemnisation ne fut accordée pour le terrain afférent de 1013
m².
A une date non précisée, la maison et le terrain litigieux furent vendus à des tiers, en vertu de la loi n
o
112/1995. Le 3
juillet 2001, le requérant saisit la mairie de Siria («
la mairie
») d'une notification adressée en vertu de la
loi n
o
10/2001. Par une décision du 24 mars 2004, la mairie rejeta partiellement la notification. Par un jugement du 19 mai 2005, le
tribunal
départemental d'Arad annula la décision susmentionnée et, s'appuyant sur une expertise, condamna la mairie à attribuer au requérant des titres de valeur utilisés dans le processus de privatisation, à hauteur de 2
481
296
420 ROL, soit environ 68
480 euros (EUR), représentant la
valeur de la maison et du terrain, après déduction de l'indemnisation versée en 1983. Par un arrêt du 5
septembre 2005, devenu définitif à défaut de recours, la cour d'appel de Timisoara confirma le jugement précité.
En exécution de ce jugement, par une décision du 20 novembre 2007, la mairie proposa qu'une indemnité soit versée au requérant, sans en établir le montant. La mairie notifia sa décision à la préfecture d'Arad et à la Commission centrale pour l'octroi des dédommagements.
Invoquant en substance la violation des articles 6
§
1 de la Convention
et
1 du Protocole n
o
1 à la Convention, le requérant se plaint de la non
‑
exécution du jugement du 19 mai 2005 du tribunal départemental d'Arad et de l'impossibilité d'obtenir la restitution en nature des biens nationalisés ou une indemnisation effective.
Le 17 novembre 2008, la Cour a reçu du Gouvernement la déclaration suivante
:
“
Je soussigné, Răzvan-Horațiu Radu, Agent du gouvernement roumain devant la Cour européenne des droits de l'homme, déclare que le gouvernement roumain offre de verser à M. Otto Grefner, à titre gracieux, la somme de 248
130
RON (deux
cent
quarante-huit mille cent trente nouveaux lei roumains)
en vue d'un règlement amiable de l'affaire ayant pour origine la requête susmentionnée pendante devant la Cour européenne des droits de l'homme.
Cette somme, qui couvrira tout préjudice matériel et moral, sera exempte de toute taxe éventuellement applicable et sera payée dans les trois mois suivant la date de la notification de la décision de la Cour rendue conformément à l'article 37 § 1 de la Convention européenne des droits de l'homme. A défaut de règlement dans ledit délai, le Gouvernement s'engage à verser, à compter de l'expiration de celui-ci et jusqu'au règlement effectif de la somme en question, un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne, augmenté de trois points de pourcentage. Ce versement vaudra règlement définitif de l'affaire
”.
Le 5 juillet 2008, la Cour a reçu la déclaration suivante, signée par la partie requérante
:
“
Je soussigné, Otto Grefner, requérant, note que le gouvernement roumain est prêt à me verser, à titre gracieux, la somme de 248
(deux cent quarante-huit mille cent trente nouveaux lei roumains)
en vue d'un règlement amiable de l'affaire ayant pour origine la requête susmentionnée pendante devant la Cour européenne des droits de l'homme.
Cette somme, qui couvrira tout préjudice matériel et moral, sera exempte de toute
taxe éventuellement applicable et sera payée dans les trois mois suivant la date de la notification de la décision de la Cour rendue conformément à l'article 37
§
1 de la Convention européenne des droits de l'homme. A compter de l'expiration dudit délai et jusqu'au règlement effectif de la somme en question, il sera payé un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque
centrale
européenne, augmenté de trois points de pourcentage.
J'accepte cette proposition et renonce par ailleurs à toute autre prétention à l'encontre de la Roumanie à propos des faits à l'origine de ladite requête. Je déclare l'affaire définitivement réglée
”.
La Cour prend acte du règlement amiable auquel sont parvenues les parties. Elle estime que celui-ci s'inspire du respect des droits de l'homme tels que les reconnaissent la Convention et ses protocoles et n'aperçoit par ailleurs aucun motif d'ordre public justifiant de poursuivre l'examen de la requête (article 37
§
1
in fine
de la Convention). En conséquence, il convient de rayer l'affaire du rôle.
Par ces motifs, la Cour, à l'unanimité,
Décide
de rayer la requête du rôle.
Santiago Quesada
Josep Casadevall
Greffier
Président