CtEDO 04.11.2008 Auto

AFFAIRE ORHA c. ROUMANIE

RESPONDENT
ROU
HOTĂRÂRE
04.11.2008
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2008
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
AFFAIRE ORHA c. ROUMANIE (CtEDO, 2008)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A Treia CAUZA ORHA c. ROMÂNIA (Cercetarea nr. 1486/02) HOTĂRÂREA Satisfacției în mod echitabil mai întâi STRASBURG 4 noiembrie 2008 Această hotărâre este definitivă. Această hotărâre poate fi supusă unor modificări de formă. În cauza Orha c. România, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a treia), care se află într-o cameră compusă din Josep Casadevall, președinte, Elisabet Fura-Sandström, Corneliu Biersan, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, Ineta Ziemele, Ann Power, judecători, și Stanley Naismith, grefier adjunct al secțiunii După ce a deliberat în camera Consiliului la 7 octombrie 2008, Rend la hotărâre că, adoptat la această dată de procedură La originea cauzei se află o cerere (n 1486/02) îndreptată împotriva României și dintre care doi resortisanți ai acestui stat, domnul Ioan Alexandru Orha și M Ligia-Mariana Orha, au sesizat Curtea la 24 iulie 2001 în temeiul articolului 34 din Convenția de salvgardare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale ( 1 din cauza executării, de către administrație, a hotărârii din 10 iulie 1998, care a devenit definitivă la 28 octombrie 1999, prin care tribunalul județ d'Argeș a constatat exproprierea imobilelor reclamanților, efectuată ca urmare a acordului încheiat între autoritățile locale Satu Mare și reclamanți, și a fixat indemnizațiile de expropriere Orha c. România, 1486/02, 12 octombrie 2006). Pe baza articolului 41 din Convenție, pe lângă lipsa de câștig alocată de hotărârea neexecutată, estimată la 85 932 dolari americani (USD), reclamanții au solicitat 214 830 USD reprezentând pierderea de câștig pentru perioada 2000-2005 sau, alternativ, dobânda la suma de 85 932 USD. Cu privire la problema aplicării articolului 41 din Convenție care nu se află în stare de fapt, Curtea a adresat cererea și a invitat guvernul și reclamanții să-i prezinte în scris observațiile lor cu privire la această chestiune în termen de trei luni și, în special, să-i dea cunoștință de orice acord la care ar putea ajunge (ibidem, § 44 și punctul 5 din dispozitiv. Atât reclamanții, cât și guvernul au prezentat observații. DEFINIREA faptelor ulterioare datei pronunțării hotărârii din acțiunea principală figurează în continuare. La 26 iulie 2007, recurenta semnează în fața notarului o declarație prin care a decis, printre altele, să renunțe la orice pretenții împotriva autorităților române privind dreptul de proprietate al reclamanților pe teren. Printre acestea se numărau plata sumelor stabilite prin hotărârea din 10 iulie 1998, actualizarea acestora și sumele care ar putea fi acordate de Curte cu titlu de satisfacție echitabilă pentru încălcările constatate prin hotărârea din 12 octombrie 2006. La 30 iulie 2007, reclamantul semnează în fața notarului o declarație similară, adăugând totuși că această renunțare ar fi efectivă, cu condiția ca autoritățile din Satu Mare să anuleze interdicția de construcție impusă prin declarația de interes public a terenului în cauză și să emită un nou certificat de urbanism, în termen de 30 de zile de la data declarației sale. Printr-o decizie administrativă din 16 august 2007, Consiliul departamental din Satu Mare a anulat declarația de interes public privind terenurile reclamanților. 10. La 24 august 2007, noul certificat de urbanism a fost eliberat, care menționa această anulare și faptul că terenurile erau proprietate privată. 11. La 7 septembrie 2007, guvernul a informat Curtea cu privire la termenii declarațiilor făcute de reclamanți la 26 și 30 iulie 2007. Pe de altă parte, reclamanții susțin că autoritățile nu au respectat condițiile prevăzute în declarația din 30 iulie 2007, în măsura în care hotărârea din 10 iulie 1998 a Curții nu a fost anulată printr-o hotărâre. 14. Având în vedere termenii neechivoci ai declarațiilor reclamanților ( Neumeister c. Austria (art. 50), 7 mai 1974, § 36, seria 17), Curtea constată că acordul încheiat între părți are un caracter echitabil în sensul articolului 75 alineatul (4) din Regulamentul Curții și că respectă drepturile omului, astfel cum sunt recunoscute de convenție sau de protocoalele sale [art. 37 alineatul (1) în fine din convenție și art. 62 alineatul (3) din Regulamentul de procedură]. Comisia observă că, în termenul stabilit, autoritățile și-au îndeplinit obligațiile impuse de solicitanți și că, în prezent, reclamanții sunt cei care figurează în registrul funciar ca proprietari ai terenului, fără a pune la îndoială acest drept. 16. Curtea consideră, prin urmare, că reclamanții sunt și ei obligați de angajamentele asumate în declarațiile lor (Paritchi c. Moldova) (dec.), nr. 54396/00, 1 martie 2005) și que . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . În aceste condiții, refuzul reclamanților de a respecta obligațiile asumate de aceștia în cadrul aceleiași declarații apare ca fiind nefondat; prin urmare, Curtea ia act de realizarea termenilor acordului încheiat între părți și consideră că este adecvat să se elimine cauza din rolul în temeiul articolului 37 alineatul (1) în fine din convenție. 18. Prin urmare, este necesar să se șteargă cauza de la rol. PE CESUL, CURȚA, ÎN L

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă