ANTONIOU c. GRECE

SECȚIUNEA 1 Cerere nr. 46956/06 prezentată de Dimitrios-Odysseas ANTONIOU împotriva Greciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), care are loc la 8 ianuarie 2009 într-o cameră compusă din Anatoly Kovler, președinte, Christos Rozakis, Khanlar hagiev, Dean Spielmann, Sour Erik Jebens, Giorgio Malinverni, George Nicolaou, grefier de secțiune, și de Søren Nielsen, grefier de secțiune Având în vedere cererea menționată mai sus formulată la 16 noiembrie 2006, având în vedere decizia de a trata cu prioritate cererea în temeiul articolului 41 din Regulamentul de procedură. După ce a deliberat, face următoarea decizie ÎN FAVOAREA reclamantului, dl Dimitrios-Odysseas Antoniou, este un resortisant grec, născut în 1954 și rezident la Atena. În cazul în care, în urma unei proceduri penale inițiate împotriva reclamantului, se constată că, în cazul în care nu se poate stabili o cauză, se consideră că o cauză a fost comisă de către un stat membru sau de către un stat membru sau de către un stat membru sau de către un stat membru sau de către un stat membru sau de către un stat membru sau de către un stat membru sau de către un stat membru sau de către un stat membru sau de către un stat membru sau de către un stat membru sau de către un stat membru sau de către un stat membru sau de către un stat membru sau de către un stat membru sau de către un stat membru sau de către un stat membru sau de către un stat membru sau un stat membru sau un stat membru sau un stat membru sau un stat membru sau un stat membru al Uniunii sau un stat membru al Uniunii sau un stat membru al Uniunii sau un stat membru al Uniunii Europene sau un stat membru al Uniunii Europene sau un stat membru al Uniunii Europene sau un stat membru al Uniunii sau un stat membru al Uniunii sau un stat membru al Uniunii sau un stat membru al Uniunii sau un stat membru al Uniunii sau un stat membru al Uniunii sau un stat membru al Uniunii sau un stat membru al Uniunii sau un stat membru al Uniunii sau un stat membru al Uniunii sau un stat membru al Uniunii sau un stat membru al unui stat membru al unui stat membru al unui stat membru al unui stat membru al unui stat membru al Uniunii sau un stat membru al Uniunii sau un stat membru al Uniunii sau un stat membru al Uniunii sau un stat membru al Uniunii sau un stat membru al Uniunii sau un stat membru al Uniunii sau un stat membru al unui stat membru al unui stat membru al Uniunii sau un stat membru al unui stat sau un stat membru al Uniunii sau un stat membru al unui stat membru al unui stat membru al unui stat membru al unui stat sau un stat sau un stat membru al unui stat membru sau un stat membru sau un stat membru sau un stat membru sau un stat sau un stat sau un stat sau un stat sau un stat sau un stat sau un stat sau un stat sau un stat sau un stat sau un stat sau un stat sau un stat sau un stat sau un stat sau un stat sau un stat sau un stat sau un stat sau un stat sau un stat sau un stat sau un stat sau un stat sau un stat sau un stat sau un stat sau un stat sau un stat sau un stat sau un stat sau un stat sau un stat sau un stat sau un stat sau un stat sau un stat sau un La 2 februarie 2005, Curtea de Apel din Atena l-a condamnat pe reclamant la o pedeapsă de doi ani de închisoare pentru fraudă (hotărârea nr. 1336/2005). La 28 februarie 2005, reclamantul s-a asigurat că se plânge în mod general și imprecise cu privire la motivarea hotărârii Curții de Apel. La 5 aprilie 2006, Curtea de Casație a declarat recursul inadmisibil ca fiind vag și indefinit (hotărârea nr. 827/2006). A doua procedură penală inițiată împotriva reclamantului La o dată nespecificată, au fost inițiate noi procese penale împotriva reclamantului și alte șase persoane pentru fraudă, constituirea de bande de infractori și emiterea de cecuri fără rezerve. La 8 martie 2006, Curtea de Assesie din Atena l-a condamnat pe reclamant la o sentință de opt ani de condamnare pentru fraudă fără suspendare (hotărârea nr. 748/2006). La 10 octombrie 2006, reclamantul a interjetat apelul. Procedura este în prezent pendinte în fața acestei instanțe. La 2 octombrie 2006, reclamantul a solicitat Curții de Apel din Atena suspendarea executării pedepsei impuse prin Hotărârea nr. 748/2006 în temeiul articolului 497 alineatul (7) din Codul de procedură penală. Pe baza mai multor certificate medicale, acesta și-a invocat problemele de sănătate. La 20 noiembrie 2006, Curtea de Apel din Atena a respins cererea de suspendare pe motiv că, odată eliberat, reclamantul riscă să fugă sau să comită noi infracțiuni (Decizia nr. 2675/2006). La 10 ianuarie 2007, reclamantul a solicitat din nou suspendarea executării pedepsei sale. La 7 februarie 2007, Curtea de Apel din Atena a ordonat extinderea reclamantului și a înlocuit detenția acestuia cu măsuri preventive (Decizia nr. 425/2007). Starea de sănătate a reclamantului Potrivit mai multor rapoarte medicale, reclamantul are de mult timp tuberculoză pulmonară și suferă, de asemenea, de bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC) și emfizem pulmonar. În timpul încarcerării, reclamantul care a avut un istoric de hemoptizie (sforăit de sânge) și spitalizare, a prezentat adesea tuse persistentă, dispnee și infecții respiratorii. Din 2004, în urma detectării unei mase la nivelul plămânului, acesta a fost supus unor controale preventive împotriva cancerului pulmonar. Invocând art. 6 din convenție, reclamantul se plângea de echitatea primei proceduri penale inițiate împotriva sa, în special de motivarea hotărârii nr. 827/2006 a Curții de Casație. Invocând art. 3 din convenție, reclamantul se plângea că condițiile detenției sale nu erau compatibile cu starea sa de sănătate. Invocând art. 14 din Convenție, reclamantul solicita în sfârșit un tratament discriminatoriu în raport cu co-inculpații săi care primiseră o suspendare a executării pedepselor lor. ÎN DREPT, Curtea arată că nu este necesar să se examineze mai mult înainte de acțiunea introdusă de reclamant din următoarele motive. La 13 mai 2008, grefa a adresat reclamantului o scrisoare prin care a invitat-o să semneze un consiliu pentru a-l reprezenta în fața Curții, înainte de 10 iunie 2008. În iulie 2008, Curtea a atras atenția reclamantului asupra faptului că termenul care i-a fost acordat pentru numirea unui consiliu a expirat și că nu a fost solicitată nicio prelungire a termenului respectiv. Comisia a indicat că, în conformitate cu art. 37 alineatul (1) litera (a) din convenție, poate anula o cerere de rol atunci când, la fel ca în cazul de față, circumstanțele sugerează că un reclamant nu intenționează să își mențină cererea. Curtea arată că această scrisoare a rămas fără răspuns până în prezent. Între timp, la 8 octombrie 2008, guvernul și-a prezentat observațiile cu privire la admisibilitatea și justificarea cererii. La 17 octombrie 2008, aceste observații au fost adresate reclamantului, care a fost invitat să își transmită observațiile ca răspuns înainte de 28 noiembrie 2008. În aceeași scrisoare, grefa și-a reiterat cererea adresată reclamantului de a desemna un avocat pentru reprezentarea sa în fața Curții. Această scrisoare a rămas, de asemenea, fără răspuns și reclamantul nu a reluat contactul cu Curtea. În lumina celor de mai sus, Curtea concluzionează că reclamantul nu mai intenționează să își mențină cererea în sensul articolului 37 alineatul (1) litera (a) din convenție. Pe de altă parte, în conformitate cu art. 37 alineatul (1) in fine, Curtea consideră că nicio circumstană specială privind respectarea drepturilor garantate de Convenie sau de protocoalele sale nu impune continuarea examinării cererii. Prin urmare, este necesar să se elimine cauza rolului. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să elimine cererea de rol. Søren Nielsen Anatoly Kovler Președinte

PREMIÈRE SECTION

DÉCISION

Requête n

o

46956/06

présentée par Dimitrios-Odysseas ANTONIOU

contre la Grèce

La Cour européenne des droits de l'homme (première section), siégeant le 8 janvier 2009 en une chambre composée de

:

Anatoly Kovler,

président,

Christos Rozakis,

Khanlar Hajiyev,

Dean Spielmann,

Sverre Erik Jebens,

Giorgio Malinverni,

George Nicolaou,

juges,

et de Søren Nielsen,

greffier de section

,

Vu la requête susmentionnée introduite le 16 novembre 2006,

Vu la décision de traiter en priorité la requête en vertu de l'article 41 du règlement de la Cour.

Après en avoir délibéré, rend la décision suivante

:

EN FAIT

Le requérant, M. Dimitrios-Odysseas Antoniou, est un ressortissant grec, né en 1954 et résidant à Athènes. Le gouvernement grec («

le

Gouvernement

») est représenté par les délégués de son agent, M.

C.

Georgiadis, assesseur auprès du Conseil juridique de l'Etat et M

me

Z.

Hatzipavlou, auditrice auprès du Conseil juridique de l'Etat.

A.

Les circonstances de l'espèce

Les faits de la cause, tels qu'ils ont été exposés par les parties, peuvent se résumer comme suit.

1.

Première procédure pénale engagée contre le requérant

Le 2 février 2005, la cour d'appel d'Athènes condamna le requérant à une peine de deux ans d'emprisonnement pour fraude (arrêt nº 1336/2005).

Le 28 février 2005, le requérant se pourvut en cassation en se plaignant de manière générale et imprécise de la motivation de l'arrêt de la cour d'appel.

Le 5 avril 2006, la Cour de cassation déclara le pourvoi irrecevable comme vague et indéfini (arrêt nº 827/2006).

2.

Seconde procédure pénale engagée contre le requérant

A une date non précisée, des nouvelles poursuites pénales furent engagées contre le requérant et six autres individus pour fraude, constitution de bande de malfaiteurs et émission de chèques sans provision.

Le 8 mars 2006, la cour d'assises d'Athènes condamna le requérant à une peine de huit ans de réclusion pour fraude sans sursis (arrêt nº 748/2006).

Le 10 octobre 2006, le requérant interjeta appel. La procédure est actuellement pendante devant cette juridiction.

3.

Les demandes de mise en liberté

Le 2 octobre 2006, le requérant demanda à la cour d'appel d'Athènes le sursis à exécution de la peine imposée par l'arrêt nº 748/2006 en vertu de l'article 497 § 7 du code de la procédure pénale. En s'appuyant sur plusieurs certificats médicaux, il invoqua ses problèmes de santé.

Le 20 novembre 2006, la cour d'appel d'Athènes rejeta la demande de sursis au motif qu'une fois remis en liberté, le requérant risquait de s'enfuir ou de commettre de nouvelles infractions (décision nº 2675/2006).

Le 10 janvier 2007, le requérant demanda à nouveau le sursis à exécution de sa peine.

Le 7 février 2007, la cour d'appel d'Athènes ordonna l'élargissement du requérant et remplaça sa détention avec des mesures préventives (décision nº 425/2007).

3.

L'état de santé du requérant

Selon plusieurs rapports médicaux, le requérant est atteint de longue date d'une tuberculose pulmonaire et il souffre également de broncho-pneumopathie chronique obstructive (BPCO) ainsi que d'emphysème pulmonaire. Lors de son incarcération, le requérant qui avait un historique d'hémoptysie (crachements de sang) et des hospitalisations, présentait souvent des accès de toux persistante, de la dyspnée et des infections respiratoires. Depuis 2004, à la suite de la détection d'une masse sur le poumon, il était soumis à des contrôles préventifs contre le cancer du poumon.

GRIEFS

1.

Invoquant l'article 6 de la Convention, le requérant se plaignait de l'équité de la première procédure pénale engagée à son encontre, et notamment de la motivation de l'arrêt nº 827/2006 de la Cour de cassation.

2.

Invoquant l'article 3 de la Convention, le requérant se plaignait que les conditions de sa détention étaient peu compatibles avec son état de santé.

3.

Invoquant l'article 14 de la Convention, le requérant alléguait enfin faire l'objet d'un traitement discriminatoire par rapport à ses co-accusés qui avaient obtenu un sursis à exécution de leurs peines.

EN DROIT

La Cour relève qu'il n'y a pas lieu d'examiner plus avant le recours introduit par le requérant pour les motifs suivants.

Elle rappelle d'abord qu'elle a décidé de communiquer au Gouvernement le grief tiré de l'article 3 de la Convention.

Le 13 mai 2008, le greffe a adressé à la partie requérante une lettre en l'invitant à designer un conseil pour le représenter devant la Cour, avant le 10 juin 2008. En l'absence de réaction, par une lettre recommandée avec accusé de réception du 8

juillet 2008, la Cour a attiré l'attention du requérant sur le fait que le délai qui lui était imparti pour la désignation d'un conseil était échu et qu'aucune prorogation de ce délai n'a été sollicité. Elle a indiqué qu'aux termes de l'article 37 § 1 a) de la Convention, elle pouvait rayer une requête du rôle lorsque, comme en l'espèce, les circonstances donnent à penser qu'un requérant n'entend pas maintenir sa requête. La Cour relève qu'à ce jour cette lettre est restée sans réponse.

Entre temps, le 8 octobre 2008, le Gouvernement a présenté ses observations sur la recevabilité et le bien-fondé de la requête. Le 17 octobre 2008, ces observations ont été adressées au requérant, qui a été invité à faire parvenir les siennes en réponse avant le 28 novembre 2008. Dans ce même courrier, le greffe a réitéré sa demande au requérant de désigner un avocat pour sa représentation devant la Cour. Cette lettre est également restée sans réponse et le requérant n'a pas repris contact avec la Cour.

A la lumière de ce qui précède, la Cour en conclut que le requérant n'entend plus maintenir sa requête au sens de l'article 37 § 1 a) de la Convention.

Par ailleurs, conformément à l'article 37 § 1

in fine

, la Cour estime qu'aucune circonstance particulière touchant au respect des droits garantis par la Convention ou ses Protocoles n'exige la poursuite de l'examen de la requête. Il y a donc lieu de rayer l'affaire du rôle.

Par ces motifs, la Cour, à l'unanimité,

Décide

de rayer la requête du rôle.

Søren Nielsen

Anatoly Kovler

Greffier

Président