Rutten împotriva Țărilor de Jos

Rezoluția CM/ResDH(2009)6 [1] Execuția hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului Rutten împotriva Țărilor de Jos (Doc.

nr. 32605/96, hotărârea din 24 iulie 2001, finală la 24 octombrie 2001) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul supraveghează executarea hotărârilor finale ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumite în continuare „Convenția” și „Curtea”); având în vedere hotărârea transmisă de Curte Comitetului odată ce a devenit finală; Amintind că încălcarea Convenției constatată de Curte în acest caz se referă la faptul că hotărârea de prelungire a închiderii reclamantului la o instituție sigură a fost dată după expirarea termenului prevăzut de legislația națională și mai mult de o lună după expirarea ordinului inițial de închidere (violația articolului 5§4 din convenție) (a se vedea detaliile din apendicele); după ce a invitat Guvernul Statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a se conforma obligației Țărilor de Jos în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție de a se conforma hotărârii; după examinarea informațiilor furnizate de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; Având în vedere faptul că, în termenul stabilit, Statul pârât a plătit reclamantului satisfacția echitabilă prevăzută în hotărâre (a se vedea detaliile din apendice),

reamintind că constatarea încălcărilor de către Curte necesită, mai mult și mai mult decât plata justă a satisfăcției acordate de Curte în hotărârile sale, adoptarea statului contestat, după caz: - măsuri individuale pentru a pune capăt încălcărilor și șterge consecințele acestora, astfel încât să atingă cât mai mult posibil restabilio în integritate; și - măsuri generale, prevenirea încălcărilor similare; DECLARE, după examinarea măsurilor luate de Statul pârât (a se vedea apendicele) și având în vedere decizia luată la 803 reuniunea deputaților miniștri (22 iulie 2002), care și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în acest caz și DECIDE să încheie examinarea acestui caz.

Apendicele la Rezoluția CM/ResDH(2009)6 Informații privind măsurile de conformitate cu hotărârea în cazul Rutten împotriva Țărilor de Jos Cazul se referă la nerespectarea, de către instanțele competente olandeze, de a hotărî rapid cu privire la legalitatea prelungirii conținutului de închidere a reclamantului într-o instituție sigură în 1995. Cererea de prelungire a fost stabilită de Curtea Regională Arnhem mai mult de o lună după expirarea ordinului inițial de izolare și mai mult de două luni și șaptezeci de zile după data în care a fost depusă cererea de prelungire, în timp ce, în conformitate cu legislația națională, instanța ar trebui să decidă cel târziu două luni de la data respectivă.

În plus, a luat Curtea de Apel Arnhem mai mult de trei luni pentru a determina recursul ulterior al reclamantului împotriva hotărârii Curții Regionale (violație la art. 5§4). Plata unor măsuri individuale și juste de satisfacție Detalii privind doar satisfacția Prejudiciu material Prejudiciu moral Costuri și cheltuieli Total 7.000 NLG 7.000 NLG Plăți la 17/10/2001 b) Măsuri individuale În momentul în care Curtea Europeană a fost confiscată de acest caz, încălcarea s-a încheiat deja. Curtea Europeană a concluzionat că constatarea unei încălcări constituie, în sine, suficientă satisfacție în ceea ce privește orice prejudiciu suferit și că nu a apărut nicio măsură individuală, prin urmare, necesară.

Ca urmare a hotărârii Curții Europene, camera penitenciară a Curții Arnhem, care este singura instanță competentă pentru cazurile de izolare într-o instituție sigură, a fost reorganizată. Metodele sale de lucru au fost revizuite și modificate pentru a accelera procedurile de recurs în astfel de cazuri. În plus, hotărârea a fost publicată în Jurnalul Oficial ( „de Staatscourant” Nr.130 10/07/2002) și difuzate la Curtea de Apel Arnhem, la instanțe regionale și la procurorii publici. III. Concluziile statului contestat Guvernul consideră că măsurile adoptate vor preveni noi încălcări similare și că Țările de Jos au respectat astfel obligațiile lor în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție.

[1] Adoptată de Comitetul de Miniștri la 9 ianuarie 2009 la a 1043-a ședință a Deputaților Miniștri

Resolution CM/ResDH(2009)6 [1] Execution of the judgment of the European Court of Human Rights Rutten against the Netherlands (Application No. 32605/96, judgment of 24 July 2001, final on 24 October 2001) The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, which provides that the Committee supervises the execution of final judgments of the European Court of Human Rights (hereinafter referred to as “the Convention” and “the Court”); Having regard to the judgment transmitted by the Court to the Committee once it had become final; Recalling that the violation of the Convention found by the Court in this case concerns the fact that the decision to prolong the applicant’s confinement to a secure institution was given after the expiry of the time-limit provided for by the national law and more than one month after the expiry of the initial confinement order (violation of Article 5§4 of the Convention) (see details in Appendix); Having invited the government of the respondent state to inform the Committee of the measures taken in order to comply with the Netherlands’ obligation under Article 46, paragraph 1, of the Convention to abide by the judgment; Having examined the information provided by the government in accordance with the Committee’s Rules for the application of Article 46,

paragraph 2, of the Convention; Having satisfied itself that, in the time-limit set, the respondent state paid the applicant the just satisfaction provided in the judgment (see details in Appendix), Recalling that a finding of violations by the Court requires, over and above the payment of just satisfaction awarded by the Court in its judgments, the adoption by the respondent state, where appropriate: - of individual measures to put an end to the violations and erase their consequences so as to achieve as far as possible restitutio in integrum ; and - of general measures, preventing similar violations; DECLARES, having examined the measures taken by the respondent state (see Appendix) and considering the decision taken at the 803 rd meeting of the Ministers’ Deputies (22 July 2002), that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in this case and DECIDES to close the examination of this case.

Appendix to Resolution CM/ResDH(2009)6 Information about the measures to comply with the judgment in the case of Rutten against the Netherlands Introductory case summary The case concerns the failure, by the Dutch competent courts, to decide speedily on the lawfulness of the prolongation of the applicant’s confinement to a secure institution in 1995. The prolongation request was determined by the Arnhem Regional Court more than one month after the expiry of the initial confinement order and more than two months and seventeen days after the date on which the prolongation request was filed, whereas according to the national law the court should decide at the latest two months after this date. Furthermore, it took the Arnhem Court of Appeal more than three months to determine the applicant’s subsequent appeal against the decision of the Regional Court (violation of Article 5§4).

I. Payment of just satisfaction and individual measures a) Details of just satisfaction Pecuniary damage Non-pecuniary damage Costs and expenses Total / / 7,000 NLG 7,000 NLG Paid on 17/10/2001 b) Individual measures By the time the European Court was seized of this case, the violation had already ended. The European Court concluded that the finding of a violation constituted in itself sufficient just satisfaction in respect of any damage suffered and no individual measure appeared, thus, necessary. II. General measures As a follow-up to the judgment of the European Court, the penitentiary Chamber of the Arnhem Court, which is the only competent court for cases of confinement to a secure institution, has been reorganised.

Its working methods have been reviewed and changed in order to speed up the appeal-procedures in cases like this. Furthermore, the judgment was published in the Official Journal ( “de Staatscourant” Nr.130 10/07/2002) and disseminated to the Arnhem Court of Appeal, to regional courts and to public prosecutors. III. Conclusions of the respondent state The Government considers that the measures adopted will prevent new similar violations and that the Netherlands have thus complied with their obligations under Article 46, paragraph 1 of the Convention. [1] Adopted by the Committee of Ministers on 9 January 2009 at the 1043rd meeting of the Ministers’ Deputies