Gocer și Beumer împotriva Țărilor de Jos

Rezoluția CM/ResDH(2010)144 [1] Execuția hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului Göçer împotriva Beumer Țărilor de Jos împotriva Țărilor de Jos (Depunerea nr. 51392/99, hotărârea din 3 octombrie 2002, finală la 21 mai 2003) (Depunere nr. 48086/99, hotărârea din 29 iulie 2003, finală la 29 octombrie 2003) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul supraveghează executarea hotărârilor finale ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare „Convenția” și „Curtea”); având în vedere hotărârile din aceste cazuri, transmise de Curte la comitet după ce au devenit definitive; reamintind că încălcările Convenției constatate de Curte în aceste cazuri se referă la lungimea excesivă a procedurilor privind prestațiile de securitate socială ale reclamanților (violațiile articolului 6 alineatul (1) (a se vedea detaliile din apendicele); după ce a invitat Guvernul Statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a se conforma obligației sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție de a se conforma hotărârilor; după examinarea informațiilor furnizate de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; Având în vedere faptul că, în termenul stabilit,

Statul pârât a plătit reclamanților satisfacția echitabilă prevăzută în hotărâre (a se vedea detaliile din apendice), reamintind că constatarea încălcărilor de către Curte necesită, mai mult și mai mult decât plata justă a satisfăcției acordate de Curte în hotărârile sale, adoptarea statului contestat, după caz: - măsuri individuale pentru a pune capăt încălcărilor și șterge consecințele acestora, astfel încât să se realizeze cât mai mult posibil în integritate; și - măsuri generale, pentru a preveni încălcări similare; DECLARE, după examinarea măsurilor luate de Statul pârât (a se vedea apendicele), că acesta și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în aceste cazuri și DECIDE să încheie examinarea acestor cazuri.

Apendicele la Rezoluția CM/ResDH(2010)144 Informații privind măsurile de respectare a hotărârilor în cazul Göçer și Beumer împotriva Țărilor de Jos Cazul introductiv Aceste cazuri se referă la lungimea excesivă a procedurilor judiciare referitoare la prestațiile de securitate socială (violația articolului 6§1). În cazul Göçer, procedurile au început la 30/11/1993 înainte de Curtea Regională de la Haga și s-au încheiat la 16/12/1998, când Tribunalul Central de Apeluri a respins recursul reclamantului, după ce a durat astfel 5 ani și 16 zile. Curtea a identificat două perioade substanțiale de inactivitate în cadrul procedurii în cauză. În timp ce prima perioadă a rămas neexplicabilă, a doua s-a dovedit a fi cauzată de încărcarea de muncă grea a Tribunalului Central de Apeluri.

În cazul Beumer, procedura a început la 16/08/1994 și s-a încheiat la 21/07/1999, după ce a durat astfel 4 ani și 11 luni înainte de trei nivele de competență. Curtea a recunoscut complexitatea cazului, dar a constatat că guvernul contestat a fost responsabil pentru amânarea repetată a procedurii în fața Curții Regionale Utrecht. Plată de satisfacție echitabilă și măsuri individuale Detalii de just satisfacție În cazul Göçer: prejudiciu material Costuri și cheltuieli Total 000 EUR 000 EUR Pagate în iunie 2003 În cazul Beumer: Prejudiciu material Prejudiciu moral Costuri și cheltuieli Total 500 EUR 500 EUR Pagate la 15/10/2003 b) Măsuri individuale Pe baza închiderii procedurilor în aceste cazuri, nu a fost considerată necesară nicio altă măsură individuală, în afară de plata unei simple satisfacții, de către Comitetul de Miniștri.

II. Măsuri generale Infracțiunile în aceste cazuri par a fi incidente izolate și nu indică nicio problemă sistemică. În aceste circumstanțe, nu sunt necesare măsuri generale. III. Concluzii statului contestat Guvernul consideră că nu este necesară nicio măsură individuală, în afară de plata satisfacției juste și că circumstanțele cazurilor nu impun adoptarea unor măsuri generale specifice. Astfel, Țările de Jos și-au respectat obligațiile în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție. [1] Adoptată de Comitetul de Miniștri la 15 septembrie 2010 la a 1092-a ședință a Deputaților Miniștri

Resolution CM/ResDH(2010)144 [1] Execution of the judgment of the European Court of Human Rights Göçer against the Netherlands Beumer against the Netherlands (Application No. 51392/99, judgment of 3 October 2002, final on 21 May 2003) (Application No. 48086/99, judgment of 29 July 2003, final on 29 October 2003) The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, which provides that the Committee supervises the execution of final judgments of the European Court of Human Rights (hereinafter “the Convention” and “the Court”); Having regard to the judgments in these cases, transmitted by the Court to the Committee once they had become final; Recalling that the violations of the Convention found by the Court in these cases concern the excessive length of proceedings concerning the applicants’ social security benefits (violations of Article 6, paragraph 1) (see details in Appendix); Having invited the government of the respondent state to inform the Committee of the measures taken to comply with its obligation under Article 46, paragraph 1, of the Convention to abide by the judgments; Having examined the information provided by the government in accordance with the Committee’s Rules for the application of Article 46, paragraph 2, of the Convention; Having satisfied itself that,

within the time-limit set, the respondent state paid the applicants the just satisfaction provided in the judgment (see details in Appendix), Recalling that a finding of violations by the Court requires, over and above the payment of just satisfaction awarded by the Court in its judgments, the adoption by the respondent state, where appropriate: - of individual measures to put an end to the violations and erase their consequences so as to achieve as far as possible restitutio in integrum ; and - of general measures, preventing similar violations; DECLARES, having examined the measures taken by the respondent state (see Appendix), that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in these cases and DECIDES to close the examination of these cases.

Appendix to Resolution CM/ResDH(2010)144 Information about the measures to comply with the judgments in the cases of Göçer and Beumer against the Netherlands Introductory case summary These cases concern the excessive length of judicial proceedings relating to social security benefits (violation of Article 6§1). In the case of Göçer, the proceedings began on 30/11/1993 before The Hague Regional Court and ended on 16/12/1998 when the Central Appeals Tribunal rejected the applicant’s appeal, having thus lasted 5 years and 16 days. The Court identified two substantial periods of inactivity in the proceedings at issue. While the first period remained unexplained, the second one was found to be caused by the heavy workload of the Central Appeals Tribunal.

In the case of Beumer, the proceedings began on 16/08/1994 and ended on 21/07/1999, having thus lasted 4 years and 11 months before three levels of jurisdiction. The Court acknowledged the complexity of the case but found that the respondent government was responsible for the repeated adjournments of the proceedings before the Utrecht Regional Court. I. Payment of just satisfaction and individual measures a) Details of just satisfaction In the case of Göçer: Pecuniary damage Non-pecuniary damage Costs and expenses Total - 4 000 EUR - 4 000 EUR Paid in June 2003 In the case of Beumer: Pecuniary damage Non-pecuniary damage Costs and expenses Total - 2 500 EUR 3 000 EUR 5 500 EUR Paid on 15/10/2003 b) Individual measures As the proceedings in these cases are closed, no other individual measure, apart from the payment of just satisfaction, was considered necessary by the Committee of Ministers.

II. General measures The violations in these cases appear to be isolated incidents and do not indicate any systemic problem. In these circumstances, no general measures appear necessary. III. Conclusions of the respondent state The government considers that no individual measure is required, apart from the payment of the just satisfaction and that the circumstances of the cases do not require the adoption of specific general measures. The Netherlands have thus complied with their obligations under Article 46, paragraph 1, of the Convention. [1] Adopted by the Committee of Ministers on 15 September 2010 at the 1092nd meeting of the Ministers’ Deputies