CASE OF VISSER AGAINST THE NETHERLANDS

Rezoluția CM/ResDH(2010)131 [1] Execuția hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului Visser împotriva Țărilor de Jos (domanda nr. 26668/95, hotărârea din 14 februarie 2002) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul supraveghează executarea hotărârilor finale ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare „Convenția” și „Curtea”); având în vedere hotărârea din acest caz, transmisă de Curte Comitetului după ce a devenit finală; Amintind că încălcarea Convenției constatate de Curte în acest caz se referă la o încălcare a dreptului la un proces echitabil în cadrul procedurii penale împotriva reclamantului în fața Curții de Apel a Haga, având în vedere utilizarea ca dovadă a unei declarații luate de la un martor anonim (violația articolului 6, alineatele (1) și (3) litera (d)) (a se vedea detaliile din apendice); după ce a invitat Guvernul Statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a se conforma obligației Țărilor de Jos în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție de a se conforma hotărârii; după examinarea informațiilor furnizate de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; Având în vedere faptul că, în termenul stabilit, Statul pârât a plătit reclamantului satisfacția echitabilă prevăzută în hotărâre (a se vedea detaliile din apendice), reamintind că constatarea încălcărilor de către Curte necesită, mai mult și mai mult decât plata justă a satisfăcției acordate de Curte în hotărârile sale, adoptarea statului contestat, după caz: - de măsuri individuale pentru a pune capăt încălcărilor și șterge consecințele acestora, astfel încât să se realizeze cât mai mult posibil în integritate; și - de măsuri generale, pentru a preveni încălcări similare; DECLARE, după examinarea măsurilor luate de Statul pârât (a se vedea apendicele), că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în acest caz și Apendicele la Rezoluția CM/ResDH(2010)131 Informații privind măsurile de respectare a hotărârii în cazul Visser împotriva rezumatului de caz introductiv Țărilor de Jos Cazul se referă la încălcarea dreptului reclamantului la un proces echitabil în cadrul procedurilor penale, în special în fața Curții de Apel din Haga, care l-a condamnat în septembrie 1993 la închisoarea unui an, utilizând printre altele, ca dovezi, o declarație luată de la un martor anonim (violarea articolului 6 alineatele (1) și 3d). Cazul prezintă similarități cu cazul Van Mechelen și alții (amendamentul de 23/04/1997) împotriva Țărilor de Jos [Rezoluția DH(99)124). Plata de satisfacție echitabilă și măsuri individuale Detalii de just satisfacție Prejudiciu material Prejudiciu moral Costuri și cheltuieli Total 600 EUR 600 EUR Plăți la 29/04/2002 b) Măsuri individuale Nu a fost considerată necesară nicio altă măsură individuală, în afară de plata unei simple satisfacții de către Comitetul de miniștri în circumstanțele specifice ale acestui caz. II. Măsuri generale Au fost luate măsuri generale în contextul cazului Van Mechelen și alții împotriva Țărilor de Jos, care a fost închis de către Comitetul de Miniștri (a se vedea Rezoluția ResDH(99)124). În plus, hotărârea Curții a fost transmisă autorităților în cauză direct. III. Concluzii statului contestat Guvernul consideră că măsurile adoptate au remediat pe deplin consecințele pentru reclamantul încălcării Convenției constatate de Curtea Europeană în acest caz, că aceste măsuri vor preveni încălcări similare și că Moldova și-a respectat astfel obligațiile sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție [1]. Adoptată de Comitetul de Miniștri la 15 septembrie 2010 la a 1092-a ședință a Deputaților Miniștri

Resolution CM/ResDH(2010)131

[1]

Execution of the judgment of the European Court of Human Rights

Visser against the Netherlands

(Application No. 26668/95, judgment of 14 February 2002)

The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, which provides that the Committee supervises the execution of final judgments of the European Court of Human Rights (hereinafter “the Convention” and “the Court”);

Having regard to the judgment in this case, transmitted by the Court to the Committee once it had become final;

Recalling that the violation of the Convention found by the Court in this case concerns a violation of the right to a fair trial in criminal proceedings against the applicant before the Court of Appeal of The Hague on account of the use as evidence of a statement taken from an anonymous witness (violation of Article 6, paragraphs 1 and 3(d)) (see details in Appendix);

Having invited the government of the respondent state to inform the Committee of the measures taken in order to comply with the Netherlands’ obligation under Article

46, paragraph 1, of the Convention to abide by the judgment;

Having examined the information provided by the government in accordance with the Committee’s Rules for the application of Article 46, paragraph 2, of the Convention;

Having satisfied itself that, within the time-limit set, the respondent state paid the applicant the just satisfaction provided in the judgment (see details in Appendix),

Recalling that a finding of violations by the Court requires, over and above the payment of just satisfaction awarded by the Court in its judgments, the adoption by the respondent state, where appropriate:

- of individual measures to put an end to the violations and erase their consequences so as to achieve as far as possible

restitutio in integrum

; and

- of general measures, preventing similar violations;

DECLARES, having examined the measures taken by the respondent state (see Appendix), that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in this case and

DECIDES to close the examination of this case.

Appendix to Resolution CM/ResDH(2010)131

Information about the measures to comply with the judgment in the case of

Visser against the Netherlands

Introductory case summary

The case concerns the violation of the applicant’s right to a fair trial in criminal proceedings, in particular before the Court of Appeal of The Hague which sentenced him in September 1993 to a year’s imprisonment, using as evidence, among others, a statement taken from an anonymous witness (violation of Article 6, paragraphs 1 and 3d).

The case presents similarities to the case of Van Mechelen and others (judgment of 23/04/1997) against the Netherlands (Resolution DH(99)124).

I.

Payment of just satisfaction and individual measures

a)

Details of just satisfaction

Pecuniary damage

Non-pecuniary damage

Costs and expenses

Total

-

6

000 EUR

4

600 EUR

10

600 EUR

Paid on 29/04/2002

b) Individual measures

No other individual measure, apart from the payment of just satisfaction was considered necessary by the Committee of Ministers in the particular circumstances of this case.

II.

General measures

General measures have been taken in the context of the case of Van Mechelen and others against the Netherlands, which was closed by the Committee of Ministers (see Resolution ResDH(99)124). Moreover, the Court’s judgment has been sent out to the authorities directly concerned.

III.

Conclusions of the respondent state

The government considers that the measures adopted have fully remedied the consequences for the applicant of the violation of the Convention found by the European Court in this case, that these measures will prevent similar violations and that Moldova has thus complied with its obligations under Article

46, paragraph 1, of the Convention.

[1]

Adopted by the Committee of Ministers on 15 September 2010 at the 1092nd meeting of the Ministers’ Deputies