CASE OF PYLYPCHUK AND OTHERS v. UKRAINE

CASE OF PYLYPCHUK AND OTHERS v. UKRAINE (CtEDO, 2023)

CAUZUL CU PYLYPCHUK ȘI ALȚII v. UKRAINE (Aplicații nos. 59255/14 și altele 2 – a se vedea lista adăugată) HOTĂRÂREA Strasburg 14 decembrie 2023 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale În cazul Pylypchuk și alții v. Ucraina, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A Cincea Secțiune), ședința în calitate de comitet compus din: Mārtićš Mits , Președintele Kateřina Šimáčková, Mykola Gnatovskyy , judecători și Viktoriya Maradudina , grefierul adjunct al secțiunii interioare , după ce a deliberat în privat la 23 noiembrie 2023 , emite următoarea hotărâre, care a fost adoptată în acea dată: PROCEDIU Cazul a fost originat în cererile împotriva Ucrainei depuse la Curtea în temeiul articolului 34 din Convenția pentru Protecția Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale („Convenția”) privind diferitele date indicate în tabelul adăugat Guvernul Ucrainean („Guvernul”) a fost anunțat de cereri. FACTE Lista reclamanților și detaliile relevante ale cererilor sunt prezentate în tabelul adăugat. Având în vedere subiectul similar al cererilor, Curtea consideră oportun să le examineze în comun într-o singură hotărâre. Curtea remarcă că cererea nr. 57293/16 a fost depusă de dna Galina Nikolayevna Kondratyeva, care se plângea de o investigație inadecvată asupra bătăilor fiului său de către persoanele private, în timp ce fiul ei a murit la scurt timp după incidentul într-un accident de trafic. Deși Statul pârât nu a formulat nicio obiecție în ceea ce privește jurisdicția Curții ratione personae , Curtea consideră de propunerea sa că această chestiune solicită examinarea (a se vedea Sejdić și Finci c. Bosnia și Herțegovina [GC], nos. 27996/06 și 34836/06, § 27, CEDO 2009). Curtea nu a exclus posibilitatea că ar putea recunoaște locus standi în contextul plângerilor prevăzute la art. 3 pentru reclamanții care se plângeau de tratament în exclusivitate în ceea ce privește rudele lor întârziete, în cazul în care astfel de solicitanți „afișează fie un interes moral puternic, în afară de simplele interese pecuniare în ceea ce privește rezultatul procedurii interne sau alte motive convingătoare, cum ar fi un interes general important care impune examinarea cazului lor”. Deoarece victima maltraturilor a murit imediat după incident, reclamantul a fost cel care a căutat o investigație eficace asupra malturilor fiului său de mai mulți ani la nivel intern. Având în vedere toate considerațiile de mai sus și în circumstanțele specifice ale acestui caz, se propune să accepte locusul reclamantului standi în ceea ce privește plângerile sale în temeiul articolului 3 din Convenție (a se vedea mutatis mutandis Karpilenko c. Ucraina , nr. 15509/12 , §§ 106-114, 11 februarie 2016). Reclamanții s-au plâns de ancheta ineficientă privind maltraturile infligate de părțile private sau în circumstanțe care exclud implicarea de agenți de stat. Curtea constată, la început, că tratamentul violent în cauză intră în domeniul de aplicare al articolului 3 din Convenție. Curtea reiterează că art. 3 din Convenție impune autorităților să efectueze o investigație oficială eficientă a presupuselor supușie de maltratare, chiar dacă acest tratament a fost infligat de persoane private (a se vedea M.C. c. Bulgaria , nr. 39272/98, § 151, ECHR 2003‐XII, și Denis Vasilyev c. Rusia , nr. 32704/04, § 99, 17 decembrie 2009 . Standardele minime de eficacitate stabilite de jurisprudența Curții includ cerințele că ancheta trebuie să fie independentă, imparțială și supusă controlului public și că autoritățile competente trebuie să acționeze cu diligență și promptitudine exemplare (a se vedea mutatis mutandis Menesheva c. Rusia , nr. 59261/00, § 67, CEDH 2006-III). 10. Cerințele procedurale prevăzute la art. 3 depășesc faza investigației preliminare atunci când investigația duce la o acțiune juridică în fața instanțelor naționale: procedura în ansamblu, inclusiv etapa procesului, trebuie să îndeplinească cerințele art. 3. Aceasta înseamnă că autoritățile judiciare naționale nu trebuie să fie pregătite pentru a lăsa suferința fizică sau psihologică infligétă să nu fie pedepsită. Acest lucru este esențial pentru menținerea încrederii publicului în statul de drept și pentru a sprijini statul de drept și pentru a preveni orice apariție a toleranței sau a coluziunilor autorităților în acte ilegale (a se vedea, mutatis mutandis, Okkalı v. Turcia , nr. 52067/99, § 65, CEDH 2006 XII (extracte) 11. Examinarea faptelor prezentelor cazuri în lumina acestor principii, Curtea consideră că autoritățile, care au fost împuternicite să deschidă și să desfășoare o anchetă penală, nu au făcut o încercare autentică de a lua o examinare promptă și aprofundată a chestiunii, de a stabili faptele și, dacă este necesar, de a aduce cont pe cei responsabili. Deficiențele specifice sunt indicate în tabelul adăugat. 12. În principalul caz de Muta c. Ucraina (nr. 37246/06, 31 iulie 2012), Curtea a constatat deja încălcări în ceea ce privește chestiuni similare cu cele în prezent. 13. Având în vedere toate informațiile prezentate, Curtea nu a constatat niciun fapt sau argument care să-l convingă să ajungă la o concluzie diferită cu privire la admisibilitatea și meritul acestor plângeri. Având în vedere jurisprudența sa pe această temă, Curtea consideră că, în cazurile instantanee, ancheta nu a îndeplinit criteriile de eficacitate. 14. Prin urmare, aceste plângeri sunt admisibile și dezvăluie o încălcare a articolului 3 din Convenție în conformitate cu art. 41 din convenția 15. nr. 30726/14, 6 aprilie 2023), Curtea consideră că este rezonabil atribuirea sumelor indicate în tabelul adăugat și respinge orice reclamație suplimentară pentru satisfacție ridicată de către solicitanți. Pentru aceste motive, CURTEA, UNANIMOUS, decide să se alăture cererilor; decide că dna Galina Nikolayevna Kondratyeva, mama fiului întârziat în cerere nr. 57293/16, are locus standi în cadrul procedurii; declară că cererile sunt admisibile; declară că aceste cereri dezvăluie încălcarea articolului 3 din Convenție privind investigarea ineficientă privind maltraturile infligéte de părțile private sau în circumstanțe care exclud implicarea de agenți de stat; deține (a) că statul pârât trebuie să plătească reclamanților, în termen de trei luni, sumele indicate în tabelul adăugat, care urmează să fie convertite în moneda statului interesat la rata aplicabilă la data decontare; (b) că de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe sumele de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumprire plus trei puncte procentuale; (c) respinge restul cererilor reclamanților pentru o justă satisfacție. Adoptat în limba engleză, și notificat în scris la 14 decembrie 2023, în conformitate cu articolele 2 și 3 din Regulamentul Curții. Viktoriya Maradudina Mārtiδš Mits Președintele adjunct al Registrului interimar APENDIX Lista cererilor depunând plângeri în temeiul articolului 3 din Convenție (investigație ineficientă privind maltraturile infligute de părți private sau în circumstanțe care exclude implicarea de agenți de stat) Nu. Cerere nr. Data introducerii Numele reclamantului Anul nașterii Numele și locația Reprezentantului Contextul cazului și procedurile interne Ediții cheie Valoarea acordată pentru prejudiciu moral pentru reclamant (în euro) [1] 59255/14 18/08/2014 Yury Arkadiyovych PYLYPCHUK 1959 Potrivit reclamantului, la 07/05/2007 un anumit L. l-a lovit în cap provocand un traumatisme cerebrală închisă. La 20/07/2007 poliția a instituit o procedură penală cu suspiciune de infligere a prejudiciilor corporale grave; la 05/09/2007 reclamantul a primit statutul de victimă. La 18/01/2010, presupusul atac asupra reclamantului a fost reclasificat într-o infracțiune mai mică de infligere a prejudiciilor corporale de severitate medie și a hotărât să acuze L. ca fiind acuzat. La 25/06/2010, procesul penal a fost îndreptat către instanța de primă instanță. La 05/09/2011, instanța de primă instanție a trimis procesul penal împotriva lui L. pentru o anchetă suplimentară. Curtea a concluzionat că ancheta nu a reușit să stabilească toate circumstanțele de fapt ale infracțiunii și intenția lui L. de a-l comite. La 29/02/2012 procedurile penale au fost întrerupte din cauza lipsei de dovezi a infracțiunii în acțiunile L.; la 07/04/2012 procurorul a anulat această decizie deoarece acțiunile de investigare necesare nu au fost desfășurate. La 24/09/2012, procedurile penale au fost întrerupte din cauza lipsei de dovezi a infracțiunii; la 29/04/2013, instanța de primă instanță a anulat această decizie din cauza anchetei incomplete și a recurgerii investigatorului la dovezi selective și a remis cazul pentru anchete suplimentare. La 07/06/2013, jurisdicția teritorială a cazului a fost modificată. La 30/08/2013, procedurile penale au fost întrerupte din cauza lipsei de dovezi a infracțiunii; la 20/11/2013 judecătorul investigator a anulat această decizie din cauza anchetei incomplete și a trimis cazul pentru anchete suplimentare. La 29/10/2014 investigatorul a refuzat să recunoască reclamantul ca victimă și a întrerupt procedura penală din cauza lipsei de probe a unei infracțiuni; la 14/11/2014 și 17/11/2014 judecătorul de anchetă a anulat deciziile de mai sus din cauza anchetei incomplete și a trimis cazul pentru anchete suplimentare. La 09/02/2017, procedurile penale au fost întrerupte din cauza lipsei de dovezi a infracțiunii; la 24/04/2017, instanța de apel a anulat această decizie din cauza anchetei incomplete și a invocarii investigatorului asupra probelor selective și a remis cazul pentru anchete suplimentare. Părțile nu au informat Curtea cu privire la evoluțiile ulterioare ale cauzei. Incapacitatea de a lua măsurile necesare pentru a investiga cu atenție cazul (Skorokhodov v. Ucraina nr. 56697/09, §§ 34-35, 14 noiembrie 2013); decizii nefondate de a închide sau de a suspenda cazul (Aleksandr Nikonenko v. Ucraina nr. 54755/08, § 45, 14 noiembrie 2013); deficiențe recunoscute de autoritățile naționale însuși ( Muta v. Ucraina , nr. 37246/06, § 65, 31 iulie 2012); Perioade de inactivitate nefondate și semnificative ( Muta c. Ucraina , nr. 37246/06 , § 65, 31 iulie 2012); caracterul general prolungat al procedurii de anchetă și de judecată ( Muta c. Ucraina , nr. 37246/06 , § 65, 31 iulie 2012); mandatul repetat al cauzei de anchetă suplimentară ( Muta c. Ucraina , nr. 37246/06 , § 64, 31 iulie 2012). 3.000 57293/16 20/09/2016 Galina Nikolayevna KONDRATYEVA 1952 Pe data de 03/12/2007 fiul reclamantului a fost bătut de persoane private într-un restaurant, provocând leziuni corporale. După incidentul fiul reclamantului a plecat acasă și apoi împreună cu fratele său s-a întors la restaurant, intenționând să se răzbune împotriva infractorilor. În timp ce urmărește infractorii cu mașină, el s-a prăbușit într-un copac și apoi a murit pe 07/12/2007. Ancheta penală a fost instituită la 16/01/2008 în ceea ce privește infligerea leziunilor corporale fiului reclamantului de către persoane neidentificate. Autoritățile investigatoare au încheiat ancheta penală în mai multe ocazii din cauza lipsei tuturor elementelor unei infracțiuni. Hotărârile respective au fost contestate de către reclamant în fața procurorilor și instanțelor interne, care, la rândul lor, le-au anulat în mod repetat din cauza neapăratării dovezilor referitoare la incident, subminând capacitatea sa de a stabili circumstanțele incidentului. În plus, Curtea locală Tsentralno-Miskyy din Kryvyy-Rih, în decizia sa din 27/07/2012, a remarcat faptul că declarațiile martorilor nu au fost verificate în mod corespunzător și nu au fost luate măsuri pentru a stabili locul unuia dintre presupusii infractori. Având în vedere defectele anchetei, la 20/07/2013 instanța locală a anulat din nou decizia investigatorului de a pune capăt procedurii, s-a sugerat că nu au fost luate o serie substanțială de măsuri de investigare și că cazul nu a fost examinat în mod cuprinzător. În scrisoarea sa din 25/04/2014 procurorul a informat că, la 17/03/2014, decizia investigatorului de a pune capăt procedurii penale a fost anulată, ancheta incidentului a fost transferată la un alt departament de investigație din cauza anchetei ineficace de către organismul de anchetă anterior. La 30/07/2016, un ofițer al Departamentului de Poliție Kryvyy Rih a încheiat procedura penală din cauza lipsei tuturor elementelor infracțiunii, menționând însă că nu a fost posibil să se stabilească locația unuia dintre presupusii infractori ai fiului reclamantului. Neacțiunea de a lua măsurile necesare pentru a investiga în detaliu cazul (Skorokhodov v. Ucraina nr. 56697/09, §§34-35, 14 noiembrie 2013); hotărâri nefondate de închidere sau suspendare a cauzei (Aleksandr Nikonenko c. Ucraina nr. 54755/08, § 45, 14 noiembrie 2013); caracterul general prolungat al anchetei și al procedurii de judecată (Muta c. Ucraina , nr. 37246/06, § 65, 31 iulie 2012); deficiențe recunoscute de autoritățile naționale însuși ( Muta c. Ucraina , nr. 37246/06, § 65, 31 iulie 2012). 3.000 39759/18 04/08/2018 Ivan Gavrylovych SOROKOVYY 1957 Malichenko Dmytro Vasylyovych Poltava Pe 28/05/2014 reclamantul, un medic de urgență, a fost sufocat de a fi împins capul la masă și a suferit o vânătăie facială în timpul unei confruntații cu M., un adjunct șef al spitalului, care mai târziu a recunoscut să acorde reclamantului un împingere în auto-apărare. Accidentul a fost martor parțial de către membrii personalului K. și I. și a fost capturat și pe video supraveghere. O anchetă penală a fost inițiată în ziua de după incident, iar raportul forenser relevant a clasificat prejudiciul ca minor. Înregistrările video nu au fost confiscate la timp, și astfel au fost pierdute. Curtea de Apel din Poltava a anulat decizia de încheiere a procedurii penale și a redeschis reclamația reclamantului în mai multe ocazii. Mai exact, la 30/11/2015, Curtea de Apel din Poltava a anulat decizia de încheiere a procedurii penale și a reproșat poliția pentru incapacitatea lor (i) de a stabili faptele incidentei; (ii) de a lua în considerare K. și I. mărturia (iii) de a identifica și a pune la îndoială persoanele care au examinat înregistrările video la scurt timp după incident, în special ofițerii de poliție care au sosit la telefon. La 14/06/2019 Curtea locală Kyivskyy din Poltava a anulat din nou decizia de încheiere a procedurii penale, menționând că statutul de procedură al lui M. nu a fost formalizat, deoarece el nu a fost interogat nici ca martor, nici ca suspect. Se pare că procedura penală este încă în așteptare. Neaprobarea de a lua măsurile necesare pentru a investiga în mod a fondo cazul (Skorokhodov v. Ucraina nr. 56697/09, §§ 34-35, 14 noiembrie 2013); hotărâri nefondate de a închide sau de a suspenda cazul (Aleksandr Nikonenko c. Ucraina nr. 54755/08, § 45, 14 noiembrie 2013); deficiențe recunoscute de autoritățile naționale înșiși ( Muta c. Ucraina , nr. 37246/06, § 65, 31 iulie 2012). 3.000 [1] Plus orice impozit care poate fi taxat reclamanților.

FIFTH SECTION

CASE OF

PYLYPCHUK AND OTHERS v. UKRAINE

(Applications nos. 59255/14 and 2 others –see appended list)

JUDGMENT

STRASBOURG

14 December 2023

This judgment is final but it may be subject to editorial revision

.

In the case of Pylypchuk and Others v. Ukraine,

The European Court of Human Rights (Fifth Section), sitting as a Committee composed of:

Mārtiņš Mits

, President

,

Kateřina Šimáčková,

Mykola Gnatovskyy

, judges

,

and Viktoriya Maradudina,

Acting

Deputy Section Registrar,

Having deliberated in private on 23 November 2023,

Delivers the following judgment, which was adopted on that date:

PROCEDURE

1.

The case originated in applications against Ukraine lodged with the Court under Article

34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) on the various dates indicated in the appended table

2.

The Ukrainian Government (“the Government”) were given notice of the applications.

THE FACTS

3.

The list of applicants and the relevant details of the applications are set out in the appended table.

THE LAW

JOINDER OF THE APPLICATIONS

4.

Having regard to the similar subject matter of the applications, the Court finds it appropriate to examine them jointly in a single judgment.

II. THE

LOCUS STANDI

ISSUE FOR APPLICATION NO. 57293/16

5.

The Court notes that application no. 57293/16 was lodged by Ms Galina Nikolayevna Kondratyeva complaining about inadequate investigation into the beating of her son by private persons, while her son died shortly after the incident in a traffic accident.

6.

Although the respondent State did not raise any objection as to the Court’s jurisdiction

ratione personae

, the Court considers of its own motion that this issue calls for examination (see

Sejdić and Finci v. Bosnia and Herzegovina

[GC], nos. 27996/06

and 34836/06, §

27, ECHR

2009).

7.

The Court did not exclude the possibility that it might recognise

locus standi

in the context of complaints under Article 3 for applicants who complained of treatment concerning their late relative exclusively, where such applicants “show either a strong moral interest, besides the mere pecuniary interest in the outcome of the domestic proceedings, or other compelling reasons, such as an important general interest which requires their case to be examined”. Since the victim of the ill-treatment died just after the incident, it was the applicant who has been seeking an effective investigation into her son’s ill-treatment for several years at domestic level. In the light of all the foregoing considerations and in the particular circumstances of this case, it is proposed to accept the applicant’s

locus standi

in respect of her complaints under Article 3 of the Convention (see,

mutatis mutandis

,

Karpylenko v. Ukraine

, no. 15509/12, §§ 106-114, 11 February 2016).

ALLEGED VIOLATION OF ARTICLE 3 of the Convention

8.

The applicants complained of the ineffective investigation into ill-treatment inflicted by private parties or in circumstances that exclude involvement of State agents. They relied, expressly or in substance, on Article

3 of the Convention.

9.

The Court notes at the outset that the violent treatment in question fell within the scope of Article 3 of the Convention. The Court reiterates that Article 3 of the Convention requires that the authorities conduct an effective official investigation of alleged ill‑treatment, even if such treatment has been inflicted by private individuals (see

M.C. v. Bulgaria

, no. 39272/98, §

151, ECHR 2003‑XII, and

Denis Vasilyev v. Russia

, no. 32704/04, §

99, 17

December 2009). The minimum standards of effectiveness laid down by the Court’s case-law include the requirements that the investigation must be independent, impartial and subject to public scrutiny, and that the competent authorities must act with exemplary diligence and promptness (see,

mutatis mutandis

,

Menesheva v. Russia

, no. 59261/00, § 67, ECHR 2006-III).

10.

The procedural requirements of Article 3 go beyond the preliminary investigation stage when the investigation leads to legal action being taken before the national courts: the proceedings as a whole, including the trial stage, must meet the requirements of Article 3. This means that the domestic judicial authorities must on no account be prepared to let the physical or psychological suffering inflicted go unpunished. This is essential for maintaining the public’s confidence in, and support for, the rule of law and for preventing any appearance of the authorities’ tolerance of or collusion in unlawful acts (see,

mutatis mutandis, Okkalı v. Turkey

, no. 52067/99, §

65, ECHR 2006 XII (extracts)).

11.

Reviewing the facts of the present cases in the light of those principles, the Court considers that the authorities, who were empowered to open and conduct a criminal investigation, did not make a genuine attempt to take a prompt and thorough examination of the matter, establish the facts and, if necessary, bring those responsible to account. The specific shortcomings are indicated in the appended table.

12.

In the leading case of

Muta v. Ukraine

(no. 37246/06, 31 July 2012) the Court already found violations in respect of issues similar to those in the present cases.

13.

Having examined all the material submitted to it, the Court has not found any fact or argument capable of persuading it to reach a different conclusion on the admissibility and merits of these complaints. Having regard to its case-law on the subject, the Court considers that in the instant cases the

investigation failed to meet the criteria of effectiveness.

14.

These complaints are therefore admissible and disclose a breach of Article

3 of the Convention under its procedural limb.

APPLICATION OF ARTICLE

41 OF THE CONVENTION

15.

Regard being had to the documents in its possession and to its case

‑

law (see, in particular,

Pobokin v. Ukraine

[Committee]

,

no. 30726/14, 6 April 2023), the Court considers it reasonable to award the sums indicated in the appended table and rejects any additional claims for just satisfaction raised by the applicants.

FOR THESE REASONS, THE COURT, UNANIMOUSLY,

Decides

to join the applications;

Decides

that Ms Galina Nikolayevna Kondratyeva, the mother of the late son in application no.

57293/16, has

locus standi

in the proceedings;

Declares

the applications admissible;

Holds

that these applications disclose a breach of Article 3 of the Convention concerning the ineffective investigation into ill-treatment inflicted by private parties or in circumstances that exclude involvement of State agents;

Holds

(a)

that the respondent State is to pay the applicants, within three months, the amounts indicated in the appended table, to be converted into the currency of the respondent State at the rate applicable at the date of settlement;

(b)

that from the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amounts at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points;

(c)

Dismisses

the remainder of the applicants’ claims for just satisfaction.

Done in English, and notified in writing on 14 December 2023, pursuant to Rule

77

§§

2 and

3 of the Rules of Court.

Viktoriya Maradudina

Mārtiņš Mits

Acting Deputy Registrar

President

APPENDIX

List of applications raising complaints under Article 3 of the Convention

(ineffective investigation into ill-treatment inflicted by private parties or in circumstances that exclude involvement of

State agents)

No.

Application no.

Date of introduction

Applicant’s name

Year of birth

Representative’s name and location

Background to the case and domestic proceedings

Key issues

Amount awarded for non-pecuniary damage per applicant

(in euros)

[1]

59255/14

18/08/2014

Yuriy Arkadiyovych PYLYPCHUK

1959

According to the applicant, on 07/05/2007 a certain L. punched him in the head causing a closed brain trauma.

On 20/07/2007 the police instituted criminal proceedings on suspicion of infliction of grievous bodily harm; on 05/09/2007 the applicant was granted victim status.

On 18/01/2010 the alleged attack on the applicant was reclassified to a lesser offence of infliction of bodily harm of medium severity and a decision to charge L. as an accused was made.

On 25/06/2010 the criminal case was referred to the first-instance court.

On 05/09/2011 the first-instance court remitted the criminal case against L. for further investigation. The court concluded that the investigation had failed to establish all the factual circumstances of the crime and L.’s intent to commit it.

On 29/02/2012 the criminal proceedings were discontinued due to the lack of evidence of the crime in L.’s actions; on 07/04/2012 the prosecutor quashed that decision because the necessary investigative actions had not been conducted.

On 24/09/2012 the criminal proceedings were discontinued due to the lack of evidence of the crime; on 29/04/2013 the first-instance court quashed that decision due to incomplete investigation and reliance of the investigator on selective evidence and remitted the case for further investigation.

On 07/06/2013 the territorial jurisdiction of the case was changed.

On 30/08/2013 the criminal proceedings were discontinued due to the lack of evidence of the crime; on 20/11/2013 the investigating judge quashed that decision due to incomplete investigation and remitted the case for further investigation.

On 29/10/2014 the investigator refused to recognise the applicant as a victim and discontinued the criminal proceedings due to the lack of evidence of a crime; on 14/11/2014 and 17/11/2014 the investigation judge quashed the above decisions due to incomplete investigation and remitted the case for further investigation.

On 09/02/2017 the criminal proceedings were discontinued due to the lack of evidence of the crime; on 24/04/2017 the appellate court quashed that decision due to incomplete investigation and reliance of the investigator on selective evidence, and remitted the case for further investigation.

The parties failed to inform the Court about further developments of the case.

Failure to take the necessary steps to investigate the case thoroughly (

Skorokhodov v. Ukraine

,

no. 56697/09, §§ 34-35,

14 November 2013);

groundless decisions to close or suspend the case (

Aleksandr Nikonenko v. Ukraine

,

no. 54755/08, §

45, 14 November 2013);

shortcomings recognised by the national authorities themselves (

Muta v. Ukraine

, no. 37246/06,

groundless and significant periods of inactivity (

Muta v. Ukraine

, no. 37246/06, § 65, 31 July 2012);

overall protracted character of the investigation and court proceedings (

Muta v. Ukraine

, no. 37246/06, § 65, 31 July 2012);

repeated remittal of the case for additional investigation (

Muta

v. Ukraine

, no. 37246/06, § 64, 31 July 2012).

3,000

57293/16

20/09/2016

Galina Nikolayevna KONDRATYEVA

1952

On 03/12/2007 the applicant’s son was beaten by private persons in a restaurant, causing him bodily injuries. After the incident the applicant’s son went home and then together with his brother returned to the restaurant, intending to take revenge on his offenders. While pursuing the offenders by car, he crashed into a tree and then died on 07/12/2007. The criminal investigation was instituted on 16/01/2008 into the infliction of bodily injuries to the applicant’s son by unidentified persons. The investigatory authorities terminated criminal investigation on multiple occasions on the ground of lack of all the elements of a crime. The respective decisions were challenged by the applicant before prosecutors and domestic courts, which, in turn, repeatedly quashed them on the ground of failure to secure the evidence concerning the incident, undermining its ability to establish the circumstances of the incident. Namely, the Tsentralno-Miskyy local court of Kryvyy-Rih in its decision of 27/07/2012 noted that the witnesses’ statements were not properly checked and no steps had been taken in order to establish the whereabouts of one of the alleged perpetrators. Referring to flaws in the investigation, on 20/07/2013 the local court again quashed the investigator’s decision to terminate the proceedings, it was suggested that a substantial number of investigatory measures had not been taken and the case had not been examined comprehensively. In its letter dated 25/04/2014 the prosecutor informed that on 17/03/2014 the investigator’s decision to terminate the criminal proceedings had been quashed, investigation of the incident was transferred to another investigative department because of the ineffective investigation by the previous investigative body. On 30/07/2016 an officer of the Kryvyy Rih Police Department terminated the criminal proceedings due to the lack of all the elements of the crime, however, noting that it was not possible to establish the whereabouts of one of the alleged perpetrators of the applicant’s son.

Failure to take the necessary steps to investigate the case thoroughly (

Skorokhodov v. Ukraine

,

no. 56697/09, §§ 34-35,

14 November 2013);

groundless decisions to close or suspend the case (

Aleksandr Nikonenko v. Ukraine

,

no. 54755/08, §

45, 14 November 2013);

overall protracted character of the investigation and court proceedings (

Muta v. Ukraine

, no. 37246/06, § 65, 31 July 2012);

shortcomings recognised by the national authorities themselves (

Muta v. Ukraine

, no. 37246/06,

3,000

39759/18

04/08/2018

Ivan Gavrylovych SOROKOVYY

1957

Malichenko Dmytro Vasylyovych

Poltava

On 28/05/2014 the applicant, an emergency doctor, was allegedly suffocated by having his head pressed to the table and suffered a facial bruise during a confrontation with M., a deputy chief of the hospital, who later admitted to giving the applicant a shove in self-defence. The incident was partially witnessed by staff members K. and I. and was also captured on video surveillance. A criminal investigation was initiated the day after the incident, and the relevant forensic report classified the injury as minor. The video recordings were not seized in due time, and thus were lost. Subsequently, the criminal proceedings were discontinued and re-opened upon the applicant’s complaint on several occasions. Specifically, on 30/11/2015 the Poltava Court of Appeal set aside the decision terminating the criminal proceedings and reproached the police for their failure (i) to establish the facts of the incident; (ii) to consider K. and I.’s testimony (iii) to identify and question the persons who had examined the video recordings shortly after the incident, in particular, police officers who had arrived on call. On 14/06/2019 the Kyivskyy Local Court of Poltava again set aside the decision terminating the criminal proceedings, noting that M.’s procedural status had not been formalised as he had not been questioned either as a witness or as a suspect. It appears that the criminal proceedings are still pending.

Failure to take the necessary steps to investigate the case thoroughly (

Skorokhodov v. Ukraine

,

no. 56697/09, §§ 34-35,

14 November 2013);

groundless decisions to close or suspend the case (

Aleksandr Nikonenko v. Ukraine

,

no. 54755/08, §

45, 14 November 2013);

shortcomings recognised by the national authorities themselves (

Muta v. Ukraine

, no. 37246/06,

3,000

[1]

Plus any tax that may be chargeable to the applicants.