CASE OF NURI v. ALBANIA

RESPONDENT

ALB

HOTĂRÂRE

03.02.2009

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Violation of Article 6 - Right to a fair trial;Violation of Article 1 of Protocol No. 1 - Protection of property

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2009
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

CASE OF NURI v. ALBANIA (CtEDO, 2009)

HUDOC · oficial

Reclamantul s-a născut în 1948 și trăiește în Tirana. Într-o dată neespecificată, reclamantul a depus o cerere la Comisia Lushnja de Restituire și Compensare (Komisioni i Kthimit dhe Kompensimit të Pronave – „Comisia”), în căutarea de a avea proprietatea rudei sale decedate, confiscată în 1949, reîntoarsă la ea. La 22 aprilie 1994, Comisia a susținut cererea și a recunoscut drepturile de proprietate ale reclamantului peste două vile și o clădire de trei etaje de 1,380 m mp și o parcelă de teren de 540 mp. În ceea ce privește clădirea de trei etaje și una dintre vile, Comisia a hotărât să returneze proprietatea reclamantului. În ceea ce privește celălalt vilă, Comisia a recunoscut coproprietatea reclamantului cu ocupatorul său existent. Cu toate acestea, deoarece nu a fost posibilă alocarea parcela inițială de terenuri de 540 m mp către solicitant, Comisia a ordonat plata compensației în obligații de stat echivalent cu valoarea acestei parcele. În sfârșit, Comisia a ordonat autorităților să pună în aplicare decizia. 10. Într-o dată neespecificată, reclamantul a depus o acțiune civilă în cadrul Curții de district Lushnjë care a contestat partea deciziei Comisiei care a recunoscut una dintre vile ca fiind deținută în comun și care a solicitat proprietatea deplină a acesteia. La 23 ianuarie 1996, Curtea a susținut cererea civilă a reclamantului și a acordat proprietatea sa deplină a vilei. Curtea nu a pronunțat din partea deciziei Comisiei privind problema compensației. 12. La 10 mai 1996, după apelul părții acuzate, Curtea de Apel Tirana a susținut decizia Curții de District. Întrucât nu a fost depus niciun recurs la Curtea Supremă, această decizie a devenit finală și obligatorie. 13. Într-o dată neespecificată, după punerea în aplicare a hotărârii instanței, reclamantul a luat posesia proprietăților alocate ei, adică, cele două vile și clădirea de trei etaje. 14. În 2004, deoarece nu au fost eliberate obligații de stat, reclamantul a scris Comisiei o scrisoare pentru soluționarea problemei de compensare în ceea ce privește parcela de terenuri de 540 mp. Ea nu a primit un răspuns la scrisoarea sa. 15. Până în prezent, autoritățile nu au oferit compensații în ceea ce privește parcela de teren de 540 mp, în ciuda deciziei Comisiei. 16. Legea internă relevantă a fost descrisă în detaliu în Driza c. Albania (nr. 33771/02, §§ 33-44, CEDO 2007... (extras) și Ramadhi și alții c. Albania (nr. 3822/02, §§ 22-30, 13 noiembrie 2007).

The applicant was born in 1948 and lives in Tirana. 7. On an unspecified date the applicant lodged an application with the Lushnja Property Restitution and Compensation Commission (Komisioni i Kthimit dhe Kompensimit të Pronave – “the Commission”), seeking to have the property of her deceased relative, confiscated in 1949, returned to her. 8. On 22 April 1994 the Commission upheld the application and recognised the applicant’s property rights over two villas and a three-storey building measuring 1,380 sq. m and a plot of land measuring 540 sq. m. 9. As regards the three-storey building and one of the villas, the Commission decided to return the property to the applicant. As regards the other villa, the Commission recognised the applicant’s co-ownership with its existing occupier. However, as it was impossible to allocate the original plot of land measuring 540 sq. m to the applicant, the Commission ordered the payment of compensation in State bonds equivalent to the value of the plot. Lastly, the Commission ordered the authorities to enforce the decision. 10. On an unspecified date the applicant lodged a civil action with the Lushnjë District Court challenging the part of the Commission’s decision that recognised one of the villas as being jointly owned and claiming full ownership thereof. Notice of the proceedings was given to the existing occupier and the Commission. 11. On 23 January 1996 the court upheld the applicant’s civil claim and granted her full ownership of the villa. The court did not rule on the part of the Commission’s decision relating to the compensation issue. 12. On 10 May 1996, following an appeal by the defendant party, the Tirana Court of Appeal upheld the District Court’s decision. As no appeal was lodged with the Supreme Court, that decision became final and binding. 13. On an unspecified date, following the enforcement of the court’s decision, the applicant took possession of the properties allocated to her, that is to say, the two villas and the three-storey building. 14. In 2004, as no State bonds had been issued, the applicant wrote a letter to the Commission seeking a solution to the compensation issue in respect of his plot of land measuring 540 sq. m. She did not receive a reply to her letter. 15. To date, the authorities have not provided compensation in respect of the plot of land measuring 540 sq. m, in spite of the Commission’s decision. 16. The relevant domestic law has been described in detail in Driza v. Albania (no. 33771/02, §§ 33-44, ECHR 2007... (extracts)) and Ramadhi and Others v. Albania (no. 38222/02, §§ 22-30, 13 November 2007).

§ Cauze similare