Thecypiom LTD. împotriva Ciprului

PRIMEA SECȚIUNE DECIZIE Nr. 8394/07 de THECYPIOM LTD. împotriva Cipru Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), care a stat la 5 februarie 2009 în calitate de Cameră compusă din: Christos Rozakis, Președintele, Nina Vajić, Elisabeth Steiner, Khanlar Hajiyev, Dean Spielmann, Sverre Erik Jebens, Giorgio Malinverni, judecători și Søren Nielsen, grefierul secțiunii Având în vedere cererea depusă la 8 februarie 2007, având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cauzei. Prin deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE Reclamantul, Thecypiom Ltd, este o societate încorporată sub legea cipriotă cu sediul social în Nicosia. El este reprezentat în fața Curții de către dl S. Drakos, avocat practicant la Cipru.

Guvernul cipriot (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl P. Clerides, Procuror General al Republicii Cipru. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. Societatea reclamantă deține un colegiu privat din Nicosia. La 19 ianuarie 2000, reclamantul a depus un recurs în fața Curții Supreme (prima instanță de jurisdicție regională) 84/2000 contestand două decizii ale Ministerului Educației cu privire, în esență, la sumele de bani care urmează să fie plătite pentru cereri în ceea ce privește cursurile care urmează să fie predate de colegiu. La 12 iunie 2003, Curtea Supremă a respins recursul și a constatat că hotărârile care se plângeau de nu sunt acte administrative executive și, prin urmare, nu au intrat în jurisdicția sa de revizuire.

La 20 octombrie 2003, reclamantul a depus un recurs (nr. 3706) în fața Curții Supreme (competența revisională-apelată) care a contestat hotărârea de primă instanță. Reclamantul și-a depus argumentele de închidere la 17 mai 2004 și respondenților la 29 iunie 2004. Ședința a fost stabilită pentru 12 septembrie 2006. A fost apoi reprogramată pentru 13 septembrie 2006. În data de mai sus, Curtea Supremă a respins recursul. COMPLAINTĂ Societatea reclamantă se plânge în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție cu privire la durata procedurii. În plus, societatea reclamantă s-a plâns în temeiul dispoziției de mai sus cu privire la echitatea procedurii de recurs. HOTĂRÂREA La 14 octombrie 2008, reclamația privind durata procedurii a fost comunicată guvernului contestat în temeiul articolului 54 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul de procedură.

La 14 noiembrie 2008, Curtea a primit următoarea declarație de la Guvern: „Eu, dl Petros Clerides, Procuror General al Republicii Cipru, declar că Guvernul Ciprului propune să plătească 5 500 EUR (cincă mii și cinci sute de euro) la Thecypiom Ltd, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, pe calea Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi eliberată de orice impozite care pot fi aplicabile și plătibile în termen de trei luni de la data notificării deciziei luate de Curte în temeiul articolului § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului.

În cazul în care nu se plătește această sumă în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului.” La 28 noiembrie 2008, Curtea a primit următoarea declarație semnată de reprezentantul societății reclamante: „Eu, dl Sotiris Drakos, observă că Guvernul Cipru este pregătit să plătească sumei de 5,500 EUR (cincă mii și cinci sute de euro) către Thecypiom Ltd, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, pe calea Curții Europene a Drepturilor Omului.

Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi eliberată de orice impozite care pot fi aplicabile și plătibile în termen de trei luni de la data notificării deciziei luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. De la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe suma de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de decontare plus trei puncte procentuale. După consultarea clientului meu, vă informez că acceptă propunerea și renunță la orice nouă afirmații împotriva Ciprului în ceea ce privește faptele care dau naștere acestei cereri.

Acesta declară că acest lucru constituie o rezoluție finală a cazului.” Curtea ia act de soluționarea atinsă între părți și este convinsă că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu constată niciun motiv de politică publică care să justifice o examinare continuă a cererii (art. 37 § 1 în amendă a Convenției). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să excludă cererea din lista sa de cazuri Søren Nielsen Christos Rozakis Președintele grefierului

FIRST SECTION

DECISION Application no. 8394/07 by THECYPIOM LTD. against Cyprus The European Court of Human Rights (First Section), sitting on 5 February 2009 as a Chamber composed of: Christos Rozakis, President, Nina Vajić, Elisabeth Steiner, Khanlar Hajiyev, Dean Spielmann, Sverre Erik Jebens, Giorgio Malinverni, judges, and Søren Nielsen, Section Registrar , Having regard to the above application lodged on 8 February 2007, Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case. Having deliberated, decides as follows: THE FACTS The applicant, Thecypiom Ltd, is a company incorporated under Cypriot Law with its registered office in Nicosia. It is represented before the Court by Mr S. Drakos, a lawyer practising in Cyprus.

The Cypriot Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr P. Clerides, Attorney-General of the Republic of Cyprus. The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows. The applicant company owns a private college in Nicosia. On 19 January 2000 the applicant lodged a recourse before the Supreme Court (revisional jurisdiction-first instance) 84/2000 challenging two decisions of the Ministry of Education concerning, in essence, sums of money to be paid for applications in respect of courses to be taught by the college. On 12 June 2003 the Supreme Court dismissed the recourse. It found that the decisions complained of not were not executory administrative acts and thus, did not come within its revisional jurisdiction.

On 20 October 2003 the applicant filed an appeal (no. 3706) before the Supreme Court (revisional jurisdiction-appeal) challenging the first instance judgment. The applicant filed its closing submissions on 17 May 2004 and the respondents on 29 June 2004. The hearing was fixed for 12 September 2006. It was then rescheduled for 13 September 2006. On the above date the Supreme Court dismissed the appeal. COMPLAINTS 1. The applicant company complained under Article 6 § 1 of the Convention about the length of the proceedings. 2. Furthermore, the applicant company complained under the above provision about the fairness of the appeal proceedings. THE LAW On 14 October 2008 the complaint concerning the length of proceedings was communicated to the respondent Government under Rule 54 § 2 (b) of the Rules of Court.

On 14 November 2008 the Court received the following declaration from the Government: “I, Mr Petros Clerides, Attorney-General of the Republic of Cyprus, declare that the Government of Cyprus offer to pay EUR 5,500 (five thousand and five hundred euros) to Thecypiom Ltd, with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights. This sum, which is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses, will be free of any taxes that may be applicable and payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights.

In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertake to pay simple interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. The payment will constitute the final resolution of the case.” On 28 November 2008 the Court received the following declaration signed by the applicant company’s representative: “I, Mr Sotiris Drakos, note that the Government of Cyprus are prepared to pay the sum of EUR 5,500 (five thousand and five hundred euros) to Thecypiom Ltd with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights.

This sum, which is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses, will be free of any taxes that may be applicable and payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. From the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amount at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. Having consulted my client, I would inform you that it accepts the proposal and waives any further claims against Cyprus in respect of the facts giving rise to this application.

It declares that this constitutes a final resolution of the case.” The Court takes note of the settlement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols and finds no public policy reasons to justify a continued examination of the application (Article 37 § 1 in fine of the Convention). In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list. For these reasons, the Court unanimously Decides to strike the application out of its list of cases. Søren Nielsen Christos Rozakis Registrar President