Vaida împotriva Austriei

Prima secțiune decizia nr. 24998/04 de către Mateo VAIDA împotriva Austria Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), care a stat la 19 martie 2009 în calitate de Cameră compusă de: Christos Rozakis, Președintele, Anatoly Kovler, Elisabeth Steiner, Dean Spielmann, Sverre Erik Jebens, Giorgio Malinverni, George Nicolaou, judecători și Søren Nielsen, grefierul secțiunii Având în vedere cererea depusă la 29 iunie 2004, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTELE Reclamantul, dl Matei Vaida, este un național austriac născut în 1964 și trăiește la București. El a fost reprezentat în fața Curții de către dl Vasiliu, un avocat care practică în București. Guvernul austriac (“ Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, Ambasadorul F. Trauttmansdorff, șeful Departamentului de Drept la Ministerul Federal al Afacerilor Europene și Internaționale.

Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul este tatăl unei fiice născute în căsătorie la 6 august 2001. Soția și reclamantul său au fost rezidenți în Baden. S-au separat în septembrie 2002. Apoi, soția reclamantului a introdus proceduri de divorț în fața Curții de district Baden. În aprilie 2003, reclamantul s-a mutat în România. La 1 octombrie 2003, soția reclamantului a solicitat Curtea de District Baden cerând ca custodia exclusivă a fiicei sale să fie transferată la ea. Prin decizia din 19 noiembrie 2003, Curtea de District, fără a fi avut o audiere, a transferat provizoriu custodia exclusivă a copilului către soția reclamantului.

Hotărârea a fost transmisă reclamantului la adresa sa anterioară din Baden prin scrisoarea înregistrată. Întrucât scrisoarea nu a putut fi transmisă personal reclamantului, a fost depusă în biroul poștal din care a fost returnată ca „nu colectată” după expirarea termenului de două săptămâni stabilit în acest scop. La 19 ianuarie 2004, avocatul reclamantului a depus un recurs împotriva deciziei respective. La 12 februarie 2004, Curtea Regională Wiener Neustadt ( Landesgericht ) a respins recursul ca fiind depus din timp. COMPLAINTE Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție că i s-a refuzat accesul la instanțele austriece, deoarece el nu a fost convocat și informat în mod corespunzător de procedură.

În plus, reclamantul a susținut că procedura a încălcat dreptul la egalitate între soții în temeiul articolului 5 din Protocolul nr. 7. Cererea a fost comunicată guvernului contestat, care a prezentat observațiile lor la 16 decembrie 2008. După ce a fost solicitată să își prezinte observațiile în răspuns, reclamantul a informat Curții prin scrisoarea din 30 ianuarie 2009 că dorește să își retragă cererea. Curtea se referă la art. 37 § 1 din convenție, care prevede următoarele: „1.

În orice etapă a procedurii, Curtea poate decide să scoată o cerere din lista sa de cazuri în cazul în care circumstanțele conduc la concluzia că (a) reclamantul nu intenționează să își continue cererea; sau ... Cu toate acestea, Curtea continuă examinarea cererii în cazul în care respectul drepturilor omului, astfel cum este definit în Convenția și în protocolul respectiv.” Curtea ia act de dorința reclamantului de a-și retrage cazul și nu vede niciun motiv de politică publică care să justifice o examinare continuă a cererii (art. 37 § 1 în amenzi a Convenției). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să elimine cererea din lista cazurilor sale.

Søren Nielsen Președintele grefierului Christos Rozakis

FIRST SECTION

DECISION Application no. 24998/04 by Matei VAIDA against Austria The European Court of Human Rights (First Section), sitting on 19 March 2009 as a Chamber composed of: Christos Rozakis, President, Anatoly Kovler, Elisabeth Steiner, Dean Spielmann, Sverre Erik Jebens, Giorgio Malinverni, George Nicolaou, judges, and Søren Nielsen, Section Registrar , Having regard to the above application lodged on 29 June 2004, Having deliberated, decides as follows: THE FACTS The applicant, Mr Matei Vaida, is an Austrian national who was born in 1964 and lives in Bucharest. He was represented before the Court by Mr A. Vasiliu, a lawyer practising in Bucharest. The Austrian Government (“the Government”) were represented by their Agent, Ambassador F. Trauttmansdorff, Head of the Law Department at the Federal Ministry of European and International Affairs.

The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows. The applicant is the father of a daughter born in wedlock on 6 August 2001. The applicant and his wife were resident in Baden. They separated in September 2002. Subsequently, the applicant's wife brought divorce proceedings before the Baden District Court. In April 2003 the applicant moved to Romania. On 1 October 2003 the applicant's wife applied to the Baden District Court requesting that sole custody of her daughter be transferred to her. By decision of 19 November 2003 the District Court, without having held a hearing, provisionally transferred sole custody of the child to the applicant's wife. The decision was served on the applicant at his former address in Baden by registered letter.

As the letter could not be handed out to the applicant personally it was deposited at the post office from which it was returned as “not collected” after the expiry of the two-week time-limit set for this purpose. On 19 January 2004 the applicant's counsel lodged an appeal against that decision. On 12 February 2004 the Wiener Neustadt Regional Court ( Landesgericht ) rejected the appeal as being lodged out of time. COMPLAINTS The applicant complained under Article 6 § 1 of the Convention that he was denied access to the Austrian courts in that he was not duly summoned and informed of the proceedings.

Furthermore, the applicant alleged that the proceedings violated his right to equality between spouses under Article 5 of Protocol No. 7. THE LAW The application was communicated to the respondent Government, who submitted their observations on 16 December 2008. Having been asked to submit his observations in reply, the applicant informed the Court by letter of 30 January 2009 that he wished to withdraw his application. The Court refers to Article 37 § 1 of the Convention, which provides as follows: “1.

The Court may at any stage of the proceedings decide to strike an application out of its list of cases where the circumstances lead to the conclusion that (a) the applicant does not intend to pursue his application; or ... However, the Court shall continue the examination of the application if respect for human rights as defined in the Convention and the Protocols thereto so requires.” The Court takes note of the applicant's wish to withdraw his case and sees no public policy reasons to justify a continued examination of the application (Article 37 § 1 in fine of the Convention). In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list. For these reasons, the Court unanimously Decides to strike the application out of its list of cases.

Søren Nielsen Christos Rozakis Registrar President