Weller împotriva Ungariei

Primul reclamant („reclamantul”) s-a născut în 1974 și trăiește în Budapesta. Al doilea și al treilea reclamant, Dániel Weller și Máté Weller, fiii gemeni ai reclamantului, s-au născut în 2005 și trăiesc în Budapesta. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. În 2000 primul reclamant s-a căsătorit cu un cetățean român, care locuiește în prezent în Ungaria. Cuplul crește patru copii din căsătoria anterioară a soției și au solicitat cu succes numeroase alocații în numele lor. La 30 iunie 2005, soția a dat naștere la reclamanții al doilea și al treilea. Ambele au dobândit cetățenia maghiară de naștere, prin intermediul tatălui lor. La momentul material, mama a deținut un permis de reședință (tartózkodási engedély).

La 7 septembrie 2005, prima reclamantă a primit un permis de decontare (letelepedési engedély) în mai 2007, în valoare de 148.000 de forinti maghiari (HUF) din partea Direcției Regionale de la Budapesta și Pest County of the Hungary Trezor, în numele său și în numele copiilor săi. La 8 septembrie 2005, Hotărârea Regională a refuzat cererea reclamantului și a subliniat că, având în vedere dispozițiile relevante din Legea nr. 84 din 1998 privind sprijinul familiei („Legea”), numai mame, părinți adoptivi și tutori au dreptul la beneficiile în cauză. De asemenea, a remarcat că tatăl natural ar putea solicita o astfel de alocație numai dacă mama a decedat. La 20 ianuarie 2006, Trezoreria maghiară și-a respins apelul.

Trezoreria a stabilit că, în conformitate cu Legea, numai mamele cu cetățenie maghiară pot solicita beneficii de maternitate. În plus, a observat că legea se aplică numai cetățenilor neungari care au obținut permise de decontare (letelepedési engedély), fiind fie refugiați, fie cetățenii dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene. Acesta a concluzionat că, întrucât soția reclamantului nu a căzut în niciuna dintre aceste categorii, reclamația trebuia respinsă, întrucât tatăl natural nu are dreptul la astfel de beneficii. 11. La 6 martie 2006, primul reclamant a solicitat o reexaminare judiciară în fața Curții Regionale a Județeanului Pest. El susține că contextul juridic al instituției beneficiilor de maternitate, precum și deciziile autorităților maghiare competente, au fost discriminatori și au violat Constituția maghiară și art. 14 din Convenție.

12. La 5 iulie 2005, Curtea Regională a constatat că hotărârile autorităților administrative au fost în conformitate cu legea, a respins cererea reclamantului și a susținut, printre altele, că scopul beneficiilor de maternitate a fost să sprijine mamei și nu întreaga familie sau copiii, prin urmare, aceasta nu a putut fi considerată că a suferit discriminări. 13. La 7 august 2006, reclamantul a depus o plângere constituțională la Curtea Constituțională, care se pare că aceste proceduri sunt încă în așteptare.

„Legea se aplică – cu excepția cazului în care un tratat internațional reglementează altfel – celor care trăiesc pe teritoriul Republicii Ungarie, care a) sunt resortisanți maghiari, b) au obținut un permis de imigrare sau de decontare, și celor care au fost recunoscuți ca refugiați de către autoritățile maghiare, c) se încadrează în domeniul de aplicare al Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 al Consiliului din 15 octombrie 1968 privind libertatea de circulație a lucrătorilor în cadrul Comunității și – cu excepția beneficiilor maternității (capitolul IV din Act) – din Regulamentul (CEE) nr. 140//71 privind aplicarea regimurilor de securitate socială la persoanele angajate, la persoanele independente și la membrii familiilor lor care se mută în Comunitate, cu excepția lucrătorilor de frontieră, au obținut un permis de ședere valabil.” (1) Persoanele care au dreptul la maternitate după data nașterii sunt: a) femeile care, în timpul sarcinii, au participat de cel puțin patru ori – în caz de naștere prematură, o dată – îngrijire prenatală; b) părinți adoptivi, dacă adoptarea a fost autorizată în cele din urmă în termen de 180 de zile de la naștere; c) tutore, dacă copilul – bazat pe o decizie finală – a fost luat în custodia sa în termen de 180 de zile de la naștere.

„Dacă femeia care are dreptul la maternitate moare înainte de a fi plătită, atunci se plătește tatăl care trăiește sub același acoperiș sau, în absența unei astfel de persoane, tutorelui copilului.”

5. The first applicant (“the applicant”), was born in 1974 and lives in Budapest. The second and the third applicant, Dániel Weller and Máté Weller, the applicant’s twin sons, were born in 2005 and live in Budapest. 6. The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows. 7. In 2000 the first applicant married a Romanian citizen, who currently lives in Hungary. The couple are raising four children from the previous marriage of the wife and they have successfully claimed numerous allowances on their behalf. On 30 June 2005 the wife gave birth to the second and third applicants. Both of them acquired Hungarian nationality by birth, through their father. At the material time, the mother held a residence permit (tartózkodási engedély).

She was granted a settlement permit (letelepedési engedély) in May 2007. 8. On 7 September 2005 the first applicant requested maternity benefit (anyasági támogatás) amounting to 148,000 Hungarian forints (HUF) from the Budapest and Pest County Regional Directorate of the Hungarian Treasury in his own name and on behalf of his children. 9. On 8 September 2005 the Regional Directorate refused the applicant’s claim. It pointed out that, in the light of the relevant provisions of Act no. 84 of 1998 on Family Support (“the Act”), only mothers, adoptive parents and guardians were entitled to the benefit in question. It also noted that the natural father might only apply for such an allowance if the mother were deceased.

The first applicant appealed. 10. On 20 January 2006 the Hungarian Treasury dismissed his appeal. The Treasury established that, pursuant to the Act, only mothers with Hungarian citizenship might apply for maternity benefit. It further observed that the Act applies only to those non-Hungarian citizens who have obtained settlement permits (letelepedési engedély), being either refugees or citizens of another Member State of the European Union. It concluded that, since the applicant’s wife did not fall into either of these categories, the claim had to be rejected, since the natural father was not entitled to such benefits. 11. On 6 March 2006 the first applicant sought judicial review before the Pest County Regional Court.

He argued that the legal background of the institution of maternity benefit, as well as the decisions of the competent Hungarian authorities, were discriminatory and contravened the Hungarian Constitution and Article 14 of the Convention. 12. On 5 July 2005 the Regional Court, finding that the administrative authorities’ decisions had been in compliance with the law, dismissed the applicant’s claim. It held, inter alia, that the purpose of maternity benefit was to support the mother and not the entire family or the children, therefore the latter could not be considered to have suffered discrimination. 13. On 7 August 2006 the applicant lodged a constitutional complaint with the Constitutional Court.

These proceedings are apparently still pending.

“The Act shall be applied – unless an international treaty regulates otherwise – to those living on the territory of the Republic of Hungary, who a) are Hungarian nationals, b) have obtained an immigration or settlement permit, and to those who have been recognised as refugees by the Hungarian authorities, c) fall under the scope of Regulation (EEC) No 1612/68 of the Council of 15 October 1968 on freedom of movement for workers within the Community and – with the exception of the maternity benefit (Chapter IV of the Act) – of the Regulation (EEC) No. 140//71 on the application of social security schemes to employed persons, to self-employed persons and to members of their families moving within the Community, provided that such persons – with the exception of frontier workers – at the time of requesting the allowance have obtained a valid residence permit.” “(1) Persons entitled to maternity benefit after giving birth are: a) women who, during pregnancy, attended at least four times – in case of premature birth, once – prenatal care; b) adoptive parents, if the adoption was finally authorised within 180 days of the birth; c) the guardian, if the child – based on a final decision – was taken into his/her custody within 180 days of the birth.” “If the woman entitled to maternity benefit dies before it is paid, then it shall be paid to the father living under the same roof or,

in the absence of such a person, to the guardian of the child.” “A request for maternity benefit may be submitted within 180 days of giving birth.”