CtEDO 31.03.2009 Auto

CASE OF WELLER v. HUNGARY

RESPONDENT
HUN
HOTĂRÂRE
31.03.2009
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation of Art. 14+8;Pecuniary damage - award;Non-pecuniary damage - award
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2009
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
CASE OF WELLER v. HUNGARY (CtEDO, 2009)
HUDOC · oficial

Primul reclamant („reclamantul”) s-a născut în 1974 și trăiește în Budapesta. Al doilea și al treilea reclamant, Dániel Weller și Máté Weller, fiii gemeni ai reclamantului, s-au născut în 2005 și trăiesc în Budapesta. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. În 2000 primul reclamant s-a căsătorit cu un cetățean român, care locuiește în prezent în Ungaria. Cuplul crește patru copii din căsătoria anterioară a soției și au solicitat cu succes numeroase alocații în numele lor. La 30 iunie 2005, soția a dat naștere la reclamanții al doilea și al treilea. Ambele au dobândit cetățenia maghiară de naștere, prin intermediul tatălui lor. La momentul material, mama a deținut un permis de reședință (tartózkodási engedély). La 7 septembrie 2005, prima reclamantă a primit un permis de decontare (letelepedési engedély) în mai 2007, în valoare de 148.000 de forinti maghiari (HUF) din partea Direcției Regionale de la Budapesta și Pest County of the Hungary Trezor, în numele său și în numele copiilor săi. La 8 septembrie 2005, Hotărârea Regională a refuzat cererea reclamantului și a subliniat că, având în vedere dispozițiile relevante din Legea nr. 84 din 1998 privind sprijinul familiei („Legea”), numai mame, părinți adoptivi și tutori au dreptul la beneficiile în cauză. De asemenea, a remarcat că tatăl natural ar putea solicita o astfel de alocație numai dacă mama a decedat. La 20 ianuarie 2006, Trezoreria maghiară și-a respins apelul. Trezoreria a stabilit că, în conformitate cu Legea, numai mamele cu cetățenie maghiară pot solicita beneficii de maternitate. În plus, a observat că legea se aplică numai cetățenilor neungari care au obținut permise de decontare (letelepedési engedély), fiind fie refugiați, fie cetățenii dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene. Acesta a concluzionat că, întrucât soția reclamantului nu a căzut în niciuna dintre aceste categorii, reclamația trebuia respinsă, întrucât tatăl natural nu are dreptul la astfel de beneficii. 11. La 6 martie 2006, primul reclamant a solicitat o reexaminare judiciară în fața Curții Regionale a Județeanului Pest. El susține că contextul juridic al instituției beneficiilor de maternitate, precum și deciziile autorităților maghiare competente, au fost discriminatori și au violat Constituția maghiară și art. 14 din Convenție. 12. La 5 iulie 2005, Curtea Regională a constatat că hotărârile autorităților administrative au fost în conformitate cu legea, a respins cererea reclamantului și a susținut, printre altele, că scopul beneficiilor de maternitate a fost să sprijine mamei și nu întreaga familie sau copiii, prin urmare, aceasta nu a putut fi considerată că a suferit discriminări. 13. La 7 august 2006, reclamantul a depus o plângere constituțională la Curtea Constituțională, care se pare că aceste proceduri sunt încă în așteptare. „Legea se aplică – cu excepția cazului în care un tratat internațional reglementează altfel – celor care trăiesc pe teritoriul Republicii Ungarie, care a) sunt resortisanți maghiari, b) au obținut un permis de imigrare sau de decontare, și celor care au fost recunoscuți ca refugiați de către autoritățile maghiare, c) se încadrează în domeniul de aplicare al Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 al Consiliului din 15 octombrie 1968 privind libertatea de circulație a lucrătorilor în cadrul Comunității și – cu excepția beneficiilor maternității (capitolul IV din Act) – din Regulamentul (CEE) nr. 140//71 privind aplicarea regimurilor de securitate socială la persoanele angajate, la persoanele independente și la membrii familiilor lor care se mută în Comunitate, cu excepția lucrătorilor de frontieră, au obținut un permis de ședere valabil.” (1) Persoanele care au dreptul la maternitate după data nașterii sunt: a) femeile care, în timpul sarcinii, au participat de cel puțin patru ori – în caz de naștere prematură, o dată – îngrijire prenatală; b) părinți adoptivi, dacă adoptarea a fost autorizată în cele din urmă în termen de 180 de zile de la naștere; c) tutore, dacă copilul – bazat pe o decizie finală – a fost luat în custodia sa în termen de 180 de zile de la naștere. „Dacă femeia care are dreptul la maternitate moare înainte de a fi plătită, atunci se plătește tatăl care trăiește sub același acoperiș sau, în absența unei astfel de persoane, tutorelui copilului.”

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă