Drebszak împotriva Poloniei

CUARTA DECIZIE DECIZIE Nr. 486/07 de Izabella DREBSZAK împotriva Poloniei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A patra secțiune), care a stat la aprilie 2009 în calitate de Cameră compusă din: Nicolas Bratza, Președintele, Lech Garlicki, Giovanni Bonello, Ljiljana Mijović, Ján Šikuta, Mihai Poalelungi, Nebojša Vučinić, judecători și Lawrence Early, grefierul secțiunii Având în vedere cererea depusă la 28 decembrie 2006, având în vedere declarațiile formale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE Reclamantul, dna Izabella Drebszak, este un național polonez născut în 1951 și trăiește în Warszawa. Guvernul polonez („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl J. Wołęsiewicz al Ministerului Afacerilor Externe.

Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. 1. La 13 august 1979, reclamantul a fost rănit într-un accident. La mai 1985 a fost acordat dreptul la o pensie din cauza incapacității ei de a lucra. La 1 ianuarie 1993 Curtea Regională de Varșovia ( Sād Wojewódzki ) a crescut pensia reclamantului. La 14 noiembrie 1996, reclamantul a depus o cerere la Curtea de district din Varșovia (Sād Rejonowy, care urmărește să-și crească pensia. în același timp, Consiliul de Securitate Socială ( Zakład Ubezpieczeń Społecznych ) a depus o cerere de reducere a pensiei reclamantului. La 4 iunie 1997, Curtea de District din Varșovia a hotărât să se alăture celor două cazuri.

La 2 iulie 2002, Curtea de District din Varșovia a adresat cazul Curții Regionale din Varșovia (Sād Okręgowy La 10 iulie 2006, Curtea Regională de Varșovia a respins cererea Consiliului de Securitate Socială și a sporit pensia reclamantului. În septembrie 2006, reclamantul a apelat. În recursul său, a contestat valoarea pensiei majorate. La 22 mai 2007, Curtea de Apel din Varșovia ( Sād Apelacyjny ) a respins recursul reclamantului. 2. La 18 februarie 2005, reclamantul a depus la Curtea de Apel din Varșovia o plângere cu privire la o încălcare a dreptului la un proces echitabil într-un timp rezonabil (Ustawa o skardze na na naruszenie prawa strony do rozpoznania sprawy w postępowaniu sādowym bez nieuzasadnionej zwłoki), care a intrat în vigoare la 17 septembrie 2004. La 6 aprilie 2005, instanța a respins plângerea reclamantului.

Curtea a susținut că legea din 2004 produce efecte juridice începând cu data intrării în vigoare și a constatat că, în cursul părții relevante ale procedurii, nu au existat inactivitate sau întârzieri nejustificate din partea autorităților. În acest sens, instanța a susținut că nu s-a încălcat dreptul la un proces într-un termen rezonabil în perioada de după 17 septembrie 2004. 1. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție cu privire la lungimea excesivă a procedurii de executare. 2. De asemenea, în temeiul articolului 13 din Convenție, ea s-a plâns că plângerea depusă în temeiul Legii 2004 nu a fost un remediu eficace în ceea ce privește presupusa încălcare a cerințelor de timp rezonabil.

3. În cele din urmă, în baza articolului 14 din Convenție, reclamantul s-a plâns în termeni generale că hotărârea Curții Regionale de la Varșovia din 10 iulie 2006 a fost discriminatorie. HOTĂRÂREA La 19 februarie 2009, Curtea a primit următoarea declarație de la Guvern: „Eu, Jakub Wołāsiewicz, agent al Guvernului Polonez, declar că Guvernul Polonez propune să plătească 11,000 PLN (opt mii de zloți polonezi) Izabella Drebszak, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, în așteptarea Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care trebuie să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și orice prejudiciu material costurile și cheltuielile, vor fi eliberate de orice impozite care pot fi aplicabile și vor fi plătite în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului.

În cazul în care nu se plătește această sumă în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului.” La 26 ianuarie 2009, Curtea a primit următoarea declarație semnată de reclamant: „I, Izabella Drebszak, reține că Guvernul Poloniei sunt dispuși să-mi plătească suma de 11,000 PLN (1,000 de zloti polonezi) în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, pe care îl așteaptă în fața Curții Europene a Drepturilor Omului.

Această sumă, care să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi eliberată de orice impozite care ar putea fi aplicabile și vor fi plătite în termen de trei luni de la data notificării deciziei luate de Curtea în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. De la expirarea celor trei luni menționate mai sus, până la decontarea dobânzilor simple se achită pe suma de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în perioada de nerespectare plus trei puncte procentuale. Accept propunerea și renunță la orice alte afirmații împotriva Poloniei în ceea ce privește faptele care dau naștere acestei cereri.

Declar că acest lucru constituie o rezoluție finală a cazului.” Curtea ia act de soluționarea prietenoasă achiziționată între părți și este mulțumit că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu constată niciun motiv pentru a justifica examinarea continuă a cererii (art. 37 § 1 în amendă a Convenției). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să excludă cererea din lista de cazuri. Președintele grefierului Lawrence Early Nicolas Bratza

FOURTH SECTION

DECISION Application no. 486/07 by Izabella DREBSZAK against Poland The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting on 7 April 2009 as a Chamber composed of: Nicolas Bratza, President, Lech Garlicki, Giovanni Bonello, Ljiljana Mijović, Ján Šikuta, Mihai Poalelungi, Nebojša Vučinić, judges, and Lawrence Early, Section Registrar , Having regard to the above application lodged on 28 December 2006, Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case, Having deliberated, decides as follows: THE FACTS The applicant, Ms Izabella Drebszak, is a Polish national who was born in 1951 and lives in Warszawa. The Polish Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr J. Wołąsiewicz of the Ministry of Foreign Affairs.

The circumstances of the case The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows. 1. Proceedings for pension increase On 13 August 1979 the applicant was injured in an accident. On 29 May 1985 she was granted the right to a pension due to her inability to work. On 1 January 1993 the Warsaw Regional Court ( Sąd Wojewódzki ) increased the applicant’s pension. On 14 November 1996 the applicant lodged a claim with the Warsaw District Court ( Sąd Rejonowy ), seeking to have her pension increased. At the same time the Social Security Board ( Zakład Ubezpieczeń Społecznych ) lodged a claim for the applicant’s pension to be reduced. On 4 June 1997 the Warsaw District Court decided to join the two cases.

On 2 July 2002 the Warsaw District Court referred the case to the Warsaw Regional Court ( Sąd Okręgowy ). On 10 July 2006 the Warsaw Regional Court dismissed the Social Security Board’s claim and increased the applicant’s pension. On 13 September 2006 the applicant appealed. In her appeal she contested the amount of the increased pension. On 22 May 2007 the Warsaw Court of Appeal ( Sąd Apelacyjny ) dismissed the applicant’s appeal. 2. The applicant’s complaint under the 2004 Act On 18 February 2005 the applicant filed with the Warsaw Court of Appeal a complaint about a breach of the right to a fair trial within a reasonable time ( Ustawa o skardze na naruszenie prawa strony do rozpoznania sprawy w postępowaniu sądowym bez nieuzasadnionej zwłoki) (“the 2004 Act”), which entered into force on 17 September 2004. On 6 April 2005 the court dismissed the applicant’s complaint.

The court held that the 2004 Act produced legal effects as from the date of entry into force. It found that during the relevant part of the proceedings, there had been no inactivity or undue delay on the part of the authorities. In that connection, the court held that there had been no breach of the right to a trial within a reasonable time in the period after 17 September 2004. COMPLAINTS 1. The applicant complained under Article 6 § 1 of the Convention about the excessive length of the enforcement proceedings. 2. She also complained under Article 13 of the Convention that the complaint lodged under the 2004 Act had not been an effective remedy in respect of the alleged violation of the reasonable time requirement.

3. Lastly, relying on Article 14 of the Convention, the applicant complained in general terms that the Warsaw Regional Court’s judgment of 10 July 2006 was discriminatory. THE LAW On 19 February 2009 the Court received the following declaration from the Government: “I, Jakub Wołąsiewicz, agent of the Polish Government, declare that the Government of Poland offer to pay PLN 11,000 (eleven thousand Polish zlotys) to Ms Izabella Drebszak with a view to securing a friendly settlement of the above ‑ mentioned case pending before the European Court of Human Rights. This sum, which is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses, will be free of any taxes that may be applicable and will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights.

In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertake to pay simple interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. The payment will constitute the final resolution of the case.” On 26 January 2009 the Court received the following declaration signed by the applicant: “I, Izabella Drebszak, note that the Government of Poland are prepared to pay me the sum of PLN 11,000 (eleven thousand Polish zlotys) with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights.

This sum, which is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses, will be free of any taxes that may be applicable and will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. From the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amount at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. I accept the proposal and waive any further claims against Poland in respect of the facts giving rise to this application. I declare that this constitutes a final resolution of the case.” The Court takes note of the friendly settlement reached between the parties.

It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols and finds no reasons to justify a continued examination of the application (Article 37 § 1 in fine of the Convention). In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list. For these reasons, the Court unanimously Decides to strike the application out of its list of cases. Lawrence Early Nicolas Bratza Registrar President