MÓRA v. HUNGARY
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Struck out of the list
MÓRA v. HUNGARY (CtEDO, 2009)
SEGUNDA SECȚIUNE DECIZIE Nr. 22857/04 de către Péter MÓRA împotriva Ungariei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A doua secțiune), care a stat la 5 mai 2009 în calitate de Cameră compusă din: Françoise Tulkens, Președinte, Ireneu Cabral Barreto, Vladimiro Zagrebelsky, Danutė Jočienė, Dragoljub Popović, András Sajó, Nona Tsotsotsoria, judecători și Sally Dolle, grefierul secțiunii având în vedere cererea depusă la 2 aprilie 2004, având în vedere observațiile prezentate de guvernul contestat, având în vedere decizia din 11 decembrie 2007 de a elimina cererea din lista cazurilor, având în vedere decizia din 16 decembrie 2008 de a restabili cazul în lista cazurilor, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: Reclamantul, dl Péter Móra, este un cetățen maghiar care s-a născut în 1945 și locuiește în Budapesta. Guvernul maghiar („Guvernul”) a fost reprezentat de dl L. Höltzl, agent, Ministerul Justiției și Execuției Legii. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 § 1 din Convenția privind protragerea litigiului de moștenire în fața Curții Centrale de District Buda și a Curții Regionale de Budapesta între mai 1997 și octombrie 2003. La 11 decembrie 2007, cererea a fost eliminată din lista de cazuri a Curții, în absența oricărei comunicări din partea reclamantului, după ce a fost invitat să prezinte observații privind observațiile Guvernului contestat. În continuare, cazul a fost restaurat pe lista după primirea explicațiilor pentru licența anterioară datorită retragerii reprezentanței juridice. Cu toate acestea, aceaceasta a fost urmată de o scrisoare din 10 martie 2009 în care reclamantul a susținut că nu mai dorește să-și pronunțe cazul. Curtea concluzionează că reclamantul nu intenționează să își continue cererea, în sensul articolului 37 §§ § a) din Convenție. În plus, în conformitate cu art. 37 § 1 în amendă Curtea nu consideră nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită examinarea continuă a cazului. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să excludă cererea din lista sa de cazuri.