BÜKKI v. HUNGARY

SEGUNDA SECȚIUNE DECIZIE Nr. 15748/04, de către Sándor BÜKKI împotriva Ungariei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A doua secțiune), care a stat la 6 martie 2007 în calitate de cameră compusă de: dna Tulkens Președintele A.B. Baka Cabral Barreto Zagrebelsky dna Mularoni Jočienė Popović, judecători și dna Dollé grefier, având în vedere cererea depusă la 3 martie 2004, având în vedere decizia de a aplica art. 29 § 3 din Convenție și de a examina împreună admisibilitatea și meritul cazului; având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului; având în vedere observațiile prezentate de guvernul contestat și observațiile în răspunsul prezentat de solicitant; având în vedere deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTELE Reclamantul, dl Sándor Bükki, este un cetățen maghiar care s-a născut în 1939 și trăiește în Vác. Guvernul maghiar („Guvernul”) a fost reprezentat de dl L. Höltzl, agent, Ministerul Justiției și Executivul Legii. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. În contextul unui litigiu imobiliar, la 22 octombrie 1992 dl și dna T. au interzis o acțiune în fața Curții de District Vác împotriva reclamantului și a altor respondenți. După mai multe audieri, la 16 martie 1995, Curtea de District a respins acțiunea. În cadrul procedurii de recurs, la 6 ianuarie 1998, Curtea Regională a Județeanului Pest a observat că unul dintre respondenții a murit și că procedurile trebuie întrerupte până când succesorii au intrat în procedură, ceea ce a avut loc numai la 14 februarie 2005. Totuși, la 12 aprilie 2005, procedurile au fost întrerupte din nou din cauza decesului unui alt contestat. Procedurile au fost așteptate de atunci. Solicitările reclamantului de a elimina notă de litigiu blight din registrul de terenuri nu au fost de folos. COMPLAINTS Reclamantul se plângea inițial că procedura a durat o perioadă de timp nejustificată. El se bazează pe art. 6 din Convenție și pe art. 1 din Protocolul nr. 1. El a invocat, de asemenea, art. 13 din Convenție fără a furniza detalii suplimentare sau argumente. HOTĂRÂREA La 10 ianuarie 2007, Curtea a primit următoarea declarație de la Guvern: „Declar că Guvernul Ungariei propune să plătească ex gratie 7.130 de euro dlui Sándor Bükki în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, pe calea Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi convertită în moneda națională la rata aplicabilă la data plății și fără impozite aplicabile. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În cazul în care nu se plătește această sumă în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului.” La 15 ianuarie 2007, Curtea a primit următoarea declarație semnată de reclamant: „Not că Guvernul Ungariei sunt dispus să-mi plătească ex grație suma de 7.130 de euro, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, pe calea Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi convertită în moneda națională la rata aplicabilă la data plății și fără impozite aplicabile. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. De la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe suma de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de decontare plus trei puncte procentuale. Accept propunerea și renunță la orice alte afirmații împotriva Ungariei în ceea ce privește faptele care dau naștere acestei cereri. Declar că acest lucru constituie o rezoluție finală a cazului.” Curtea ia act de soluționarea prietenoasă atinsă între părți și este convins că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu găsește motive de politică publică pentru a justifica examinarea continuă a cererii (art. 37 § 1 în amendă a Convenției). Prin urmare, art. 29 § 3 din Convenție nu ar trebui să se mai aplice cazului și ar trebui să fie eliminat din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să pună în aplicare cererea din lista sa de cazuri. Președintele grefierului Dolle F. Tulkens

SECOND SECTION

DECISION

Application no. 15748/04

by Sándor BÜKKI

against Hungary

The European Court of Human Rights (Second Section), sitting on 6

March 2007 as a Chamber composed of:

Mrs

F.

Tulkens

,

President

,

Mr

A.B.

Baka

,

Mr

I.

Cabral Barreto

,

Mr

V.

Zagrebelsky

,

Mrs

A.

Mularoni

,

Ms

D.

Jočienė

,

Mr

D.

Popović,

judges

,

and Mrs

S.

Dollé

,

Section Registrar

,

Having regard to the above application lodged on 3 March 2004,

Having regard to the decision to apply Article 29 § 3 of the Convention and examine the admissibility and merits of the case together;

Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case;

Having regard to the observations submitted by the respondent Government and the observations in reply submitted by the applicant;

Having deliberated, decides as follows:

THE FACTS

The applicant, Mr Sándor Bükki, is a Hungarian national who was born in 1939 and lives in Vác. The Hungarian Government (“the Government”) were represented by Mr L. Höltzl, Agent, Ministry of Justice and Law Enforcement.

The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows.

In the context of a real estate dispute, on 22 October 1992 Mr and Mrs T. brought an action before the Vác District Court against the applicant and other respondents.

After several hearings, on 16 March 1995 the District Court dismissed the action.

In the appeal proceedings, on 6 January 1998 the Pest County Regional Court observed that one of the respondents had died and that the proceedings needed to be interrupted until the successors entered the proceedings. This took place only on 14 February 2005. However, on 12

April 2005 the proceedings were again interrupted on account of the death of another respondent.

The proceedings have been pending ever since. The applicant’s requests to have the litigation blight note removed from the land registry were to no avail.

COMPLAINTS

The applicant originally complained that the proceedings had lasted an unreasonably long time. He relied on Article 6 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1. He also invoked Article 13 of the Convention without providing any further detail or argument.

THE LAW

On 10 January 2007 the Court received the following declaration from the Government:

“I declare that the Government of Hungary offer to pay

ex gratia

7,130 euros to Mr

Sándor Bükki with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights.

This sum, which is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses, will be converted into the national currency at the rate applicable on the date of payment, and free of any taxes that may be applicable. It will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertake to pay simple interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. The payment will constitute the final resolution of the case.”

On 15 January 2007 the Court received the following declaration signed by the applicant:

“I note that the Government of Hungary are prepared to pay me

ex gratia

the sum of 7,130 euros with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights.

This sum, which is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses, will be converted into the national currency at the rate applicable on the date of payment, and free of any taxes that may be applicable. It will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. From the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amount at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points.

I accept the proposal and waive any further claims against Hungary in respect of the facts giving rise to this application. I declare that this constitutes a final resolution of the case.”

The Court takes note of the friendly settlement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols and finds no public policy reasons to justify the continued examination of the application (Article 37 § 1

in fine

of the Convention).

Accordingly, Article 29 § 3 of the Convention should no longer apply to the case and it should be struck out of the list.

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to strike the application out of its list of cases.

S.

Dollé

F. Tulkens

Registrar

President