BELAKOVA v. SLOVAKIA

CUARTA DECIZIE DECIZIE Nr. 47451/06 de Marta BELÁKOVÁ împotriva Slovaciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Quarta Secțiune), care a stat la 5 mai 2009 ca Cameră compusă din: Nicolas Bratza, Președintele, Giovanni Bonello, David Thór Björgvinsson, Ján Šikuta, Päivi Hirvelä, Ledi Bianku, Nebojša Vučinić, judecători și Fatoș Aracı, secretar adjunct al secțiunii Având în vedere cererea depusă la 21 noiembrie 2006, având în vedere observațiile prezentate de Guvernul contestat, deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTELE Reclamantul, dna Marta Beláková, este un cetățen slovac născut în 1949 și trăiește în Levice. Guvernul slovac (“ Guvernul”) a fost reprezentat de co-agentul lor, dna M. Bálintová. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. La 25 martie 2003, reclamantul a depus o acțiune la Curtea de District Levice. Ea a solicitat dizolvarea unei proprietăți comune de bunuri imobiliare. La 4 mai 2006, Curtea Constituțională a constatat că Curtea de District a încălcat dreptul reclamantului în temeiul art. 6 § 1 din Convenție la o audiere într-un timp rezonabil. Cazul nu a fost deosebit de complex și reclamantul prin conduita ei a contribuit într-o anumită măsură la durata procedurii. După trei ani, procedurile au ajuns doar la stadiul obținerii unor dovezi de experți, iar au existat mai multe întârzieri nejustificate imputabile Curții de District. Curtea Constituțională a susținut că constatarea încălcării dreptului în cauză a furnizat o satisfacție adecvată pentru reclamant. Curtea de district Levice a ordonat să evite orice întârziere suplimentară în cadrul procedurii și să ramburseze costurile juridice ale reclamantului. La 9 februarie 2007, Curtea de district a hotărât să obțină dovezi documentare privind bunurile imobiliare în cauză. La 27 februarie 2007, Curtea de District a numit un expert pentru a estima valoarea proprietății. La 28 ianuarie 2008, reclamantul a informat Curtea de District că și-a vândut partea din proprietate la 17 decembrie 2007 și că noul proprietar va continua acțiunea. Prin scrisoarea din 7 iulie 2008, observațiile Guvernului au fost trimise reclamantului, care a fost solicitat să prezinte orice observație împreună cu orice reclamație pentru o simplă satisfacție în răspuns până la 15 august 2008. Prin scrisoarea din 8 decembrie 2008, trimisă prin post înregistrat, reclamantul a fost notificat că perioada autorizată pentru prezentarea observațiilor reclamantului a expirat la 15 august 2008 și că nu s-a solicitat prelungirea termenului. Reclamantul a atras atenția asupra articolului 37 § 1 litera (a) din Convenție, care prevede că Curtea poate ataca un caz din lista sa de cazuri în care circumstanțele conduc la concluzia că reclamantul nu intenționează să continue cererea. Curtea consideră că, în aceste circumstanțe, reclamantul nu poate fi considerat ca fiind nu mai doresc să își urmărească cererea, în sensul articolului 37 § 1 litera (a) din Convenție. Curtea nu constată motive pentru a justifica o examinare continuă a cererii (art. 37 § 1 în amendă a Convenției). Având în vedere cele de mai sus, este oportun să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să excludă cererea din lista de cazuri. Fatoș Aracı Nicolas Bratza Președintele adjunct al grefierului

FOURTH SECTION

DECISION

Application no. 47451/06

by Marta BELÁKOVÁ

against Slovakia

The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting on 5

May

2009 as a Chamber composed of:

Nicolas Bratza,

President,

Giovanni Bonello,

David Thór Björgvinsson,

Ján Šikuta,

Päivi Hirvelä,

Ledi Bianku,

Nebojša Vučinić,

judges,

and Fatoș Aracı,

Deputy

Section Registrar

,

Having regard to the above application lodged on 21 November 2006,

Having regard to the observations submitted by the respondent Government,

Having deliberated, decides as follows:

THE FACTS

The applicant, Mrs Marta Beláková, is a Slovak national who was born in 1949 and lives in Levice. The Slovak Government (“the Government”) were represented by their co-Agent, Mrs M. Bálintová.

The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows.

On 25 March 2003 the applicant filed an action with the Levice District Court. She sought the dissolution of a joint ownership of real property.

On 4 May 2006 the Constitutional Court found that the District Court had violated the applicant’s right under Article 6 § 1 of the Convention to a hearing within a reasonable time. The case was not particularly complex and the applicant by her conduct had contributed to the length of the proceedings to a certain extent. After three years the proceedings had only reached the stage of obtaining expert evidence. There had been several unjustified delays imputable to the District Court.

The Constitutional Court held that the finding of a violation of the right in issue provided appropriate just satisfaction to the applicant. It ordered the Levice District Court to avoid any further delay in the proceedings and to reimburse the applicant’s legal costs.

On 9 February 2007 the District Court decided to obtain documentary evidence concerning the real property in issue.

On 27 February 2007 the District Court appointed an expert to estimate the value of the property.

On 28 January 2008 the applicant informed the District Court that she had sold her part of the property on 17 December 2007 and that the new owner would pursue the action.

COMPLAINT

The applicant complained under Article 6 § 1 of the Convention that the proceedings were unreasonably long.

THE LAW

By letter dated 7 July 2008 the Government’s observations were sent to the applicant, who was requested to submit any observations together with any claims for just satisfaction in reply by 15 August 2008.

By letter dated 8 December 2008, sent by registered post, the applicant was notified that the period allowed for submission of the applicant’s observations had expired on 15 August 2008 and that no extension of time had been requested. The applicant’s attention was drawn to Article 37 § 1 (a) of the Convention, which provides that the Court may strike a case out of its list of cases where the circumstances lead to the conclusion that the applicant does not intend to pursue the application. The applicant received this letter on 15 December 2008. However, no response has been received.

The Court considers that, in these circumstances, the applicant may be regarded as no longer wishing to pursue her application, within the meaning of Article 37 § 1 (a) of the Convention. The Court finds no reasons to justify a continued examination of the application (Article 37 § 1

in fine

of the Convention). In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list.

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to strike the application out of its list of cases.

Fatoș Aracı

Nicolas Bratza

Deputy Registrar

President