KOSE c. TURQUIE

SECȚIUNEA A DOUA DECIZIE Cererea nr. 1272/04 prezentată de Zekeriya KÖSE împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care are loc la 12 mai 2009 într-o cameră compusă din Francoise Tulkens, președinte, Ireneu Cabral Barreto, Vladimiro Zagrebelsky, Danutė Jočienė, Dragoljub Popović, András Sajó, Ișul Karakaș, judecători și Françoise Elens-Passos; graffiter adjunct al secțiunii Având în vedere cererea menționată mai sus formulată la 21 noiembrie 2003, având în vedere decizia parțială din 8 ianuarie 2008, Având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât, După ce a intenționat, pronunță următoarea decizie DEFICIENTUL, dl Zekeriya Köse, este un cetățean turc, născut în 1947 și rezident la Izmit. El este reprezentat în fața Curții de către domnul Zekeriya Köse. çömlekçiouilu, avocat la Izmit. Guvernul turc (at'o') este reprezentat de agentul său. Invocând art. 6 din Convenție, coroborat cu art. 13, reclamantul se plânge de durata excesivă a procedurii care ar fi durat 52 de ani. EN După comunicarea cauzei către guvern, observațiile sale au fost transmise reclamantului pentru observații. Prin scrisori recomandate cu confirmare de primire a celor 24 Septembrie 2008 și 11 februarie 2009, Curtea a atras atenția reclamantei asupra faptului că termenul care i-a fost acordat pentru prezentarea observațiilor sale a fost mai scurt și că nu a fost solicitată nicio prelungire a acestui termen. Aceasta a indicat că, în temeiul articolului 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție, ea poate șterge o cerere din rol atunci când, ca în cazul de față, circumstanțele dau de gândit că un reclamant nu intenționează să-și mențină cererea. Aceasta arată că scrisoarea din 11 februarie 2009 a fost primită de reclamantă la 25 februarie 2009 și constată că, până în prezent, a rămas fără răspuns. În lumina celor de mai sus, Curtea concluzionează că reclamantul nu mai dorește să își mențină cererea în sensul art. 37 alin. (1) lit. (a) din Convenție. În opinia Curții, nu există circumstanțe speciale în ceea ce privește respectarea drepturilor garantate de Convenție sau a Protocoalelor sale n mai mult decât cere continuarea examinării cererii. Prin urmare, este necesar să se șteargă cauza din rol. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să șteargă cererea de rol. Françoise Elens-Passos Françoise Tulkens Asistentă Președinte

DEUXIÈME SECTION

DÉCISION

Requête n

o

1272/04

présentée par Zekeriya KÖSE

contre la Turquie

La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant le 12

mai 2009 en une chambre composée de

:

Françoise Tulkens,

présidente,

Ireneu Cabral Barreto,

Vladimiro Zagrebelsky,

Danutė Jočienė,

Dragoljub Popović,

András Sajó,

Ișıl Karakaș,

juges,

et de Françoise Elens-Passos,

greffière adjointe de section

,

Vu la requête susmentionnée introduite le 21 novembre 2003,

Vu la décision partielle du 8 janvier 2008,

Vu les observations soumises par le gouvernement défendeur,

Après en avoir délibéré, rend la décision suivante

:

EN FAIT

Le requérant, M. Zekeriya Köse, est un ressortissant turc, né en 1947 et résidant à Izmit. Il est représenté devant la Cour par M

e

I.

Çömlekçioğlu, avocat à Izmit.

Le gouvernement turc («

le Gouvernement

») est représenté par son agent.

Invoquant l’article 6 de la Convention, combiné avec l’article 13, le requérant se plaint de la durée excessive de la procédure qui aurait duré 52

ans.

EN DROIT

La Cour relève qu’il n’y a pas lieu d’examiner plus avant le recours introduit par le requérant pour les motifs suivants.

Après la communication de l’affaire au Gouvernement, ses observations ont été transmises à la partie requérante pour commentaires.

Par des lettres recommandées avec accusé de réception des 24

septembre 2008 et 11 février 2009, la Cour a attiré l’attention de la partie requérante sur le fait que le délai qui lui était imparti pour la présentation de ses observations était échu et qu’aucune prorogation de ce délai n’avait été sollicitée. Elle a indiqué qu’aux termes de l’article 37 § 1 a) de la Convention, elle pouvait rayer une requête du rôle lorsque, comme en l’espèce, les circonstances donnent à penser qu’un requérant n’entend pas maintenir sa requête. Elle relève que la lettre du 11 février 2009 a bien été reçue par la partie requérante le 25 février 2009 et constate qu’à ce jour elle est restée sans réponse.

A la lumière de ce qui précède, la Cour conclut que le requérant n’entend plus maintenir sa requête au sens de l’article 37 § 1 a) de la Convention.

Par ailleurs, conformément à l’article 37 § 1

in fine

, la Cour estime qu’aucune circonstance particulière touchant au respect des droits garantis par la Convention ou ses Protocoles n’exige la poursuite de l’examen de la requête. Il y a donc lieu de rayer l’affaire du rôle.

Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,

Décide

de rayer la requête du rôle.

Françoise Elens-Passos

Françoise Tulkens

Greffière adjointe

Présidente