Small împotriva Regatului Unit

CUARTA DECIZIE DECIZIE Nr. 7330/06 de către Luke SMALL împotriva Regatului Unit Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Quarta Secțiune), care a stat la 2 iunie 2009 în calitate de Cameră compusă din: Lech Garlicki, Președintele, Nicolas Bratza, Giovanni Bonello, Ljiljana Mijović, Ján Šikuta, Mihai Poalelungi, Nebojša Vučinić, judecători și Fatoș Aracı, secretar adjunct al Secției Având în vedere cererea depusă la 12 februarie 2006, având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cauzei, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTELE Reclamantul, dl Luke Small, este un național britanic născut în 1989 și trăiește în Jersey. El a fost reprezentat în fața Curții de către dl. Begg, un avocat care practică în Jersey.

Guvernul Regatului Unit (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dna Upton a Oficiului de Externe și Commonwealth. A. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul este homosexual. La momentul depunerii acestei cereri, el avea 16 ani. A devenit conștient de atracția sa față de alți oameni când avea 13 ani. A avut prima întâlnire homosexuală când avea 16 ani cu o altă persoană de vârstă care avea și homosexualitate. Ei au avut relații sexuale, dar ambele îngrijorate în legătură cu legea relevantă a Jersey în momentul material care a depennalizat doar acte homosexuale în privat dacă părțile au consimțit și au fost de cel puțin 18 ani.

A susținut în continuare că poliția din Jersey a investigat viața sa privată și a încercat să-și pună în judecată partenerul în temeiul acestei legi. La momentul material, secțiunea 1 (1) din Legea 1990 privind infracțiunile sexuale (Jersey) prevedea că un act homosexual în privat nu este pedepsit ca sodomie dacă părțile la actul a fost consimțită și a atins 18 ani. Actele de homosexualitate între femei nu sunt infracțiuni și este o infracțiune pentru un om să aibă relații sexuale cu o fată sub 16 ani.

COMPLAINT Reclamantul s-a plâns că stabilirea vârstei minime a activităților homosexuale legale între bărbați cu vârsta de 18 ani, mai degrabă de 16 ani în ceea ce privește activitățile heterosexuale, a încălcat dreptul său de a respecta viața privată în temeiul articolului 8 din Convenție și a fost discriminatoriu în încălcarea articolului respectiv, luat coroborat cu art. 14. La 20 martie 2009, Curtea a primit următoarea declarație de la Guvern: „Guvernul ar fi, prin urmare, dispus să plătească suma de 5,830 euro în decontarea integrală și finală a cererii reclamantului, inclusiv toate daunele și costurile presupuse și morale. Guvernul notează, de asemenea, că sunt termenul acestei soluții prietenoase.

Legea 2007 privind infracțiunile sexuale (Jersey) a redus vârsta de consimțământ pentru activitățile sexuale pentru bărbații homosexuali de la 18 la 16 ani, echivalând astfel vârsta de consimțământ între bărbații homosexuali cu vârsta de consimțământ între bărbați și femei. Legea 2007 a intrat în vigoare la 12 ianuarie 2007.” La 28 aprilie 2009, Curtea a primit următoarea declarație semnată de reprezentantul reclamantului în numele reclamantului: „Eu, Luke Small, remarc că Guvernul Regatului Unit este pregătit să-mi plătească 5,830 EUR (cincă mii opt sute treizeci de euro), care acoperă prejudiciu material și moral și costuri și cheltuieli, în vederea asigurării unei soluționari prietenoase a cazului menționat mai sus, în așteptarea Curții Europene a Drepturilor Omului.

Această sumă va fi eliberată de orice impozite care ar putea fi aplicabile. Suma în euro va fi convertită în kilograme sterline la rata aplicabilă la data plății. Sumele vor fi plătite în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. De la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe suma de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de decontare plus trei puncte procentuale. Accept propunerea și renunță la orice nouă afirmații împotriva Regatului Unit în ceea ce privește faptele care dau naștere acestei cereri.

Declar că acest lucru constituie o rezoluție finală a cazului.” Curtea ia act de soluționarea prietenoasă achiziționată între părți și este convins că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolele sale, și nu găsește motive pentru a justifica o examinare continuă a cererii (art. 37 § 1 în amendă din Convenție, având în vedere în special modificările legislative menționate în declarația guvernului. Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să pună în aplicare cererea din lista de cazuri. Fatoș Aracı Lech Garlicki Președintele adjunct al grefierului

FOURTH SECTION

DECISION Application no. 7330/06 by Luke SMALL against the United Kingdom The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting on 2 June 2009 as a Chamber composed of: Lech Garlicki, President, Nicolas Bratza, Giovanni Bonello, Ljiljana Mijović, Ján Šikuta, Mihai Poalelungi, Nebojša Vučinić, judges, and Fatoș Aracı, Deputy Section Registrar , Having regard to the above application lodged on 12 February 2006, Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case, Having deliberated, decides as follows: THE FACTS The applicant, Mr Luke Small, is a British national who was born in 1989 and lives in Jersey. He was represented before the Court by Mr A. Begg, an advocate practising in Jersey.

The United Kingdom Government (“the Government”) were represented by their Agent, Ms H. Upton of the Foreign and Commonwealth Office. A. The circumstances of the case The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows. The applicant is homosexual. At the time of lodging this application, he was sixteen years of age. He became aware of his attraction to other men when he was thirteen years of age. He had his first homosexual encounter when he was sixteen with another person of his own age who was also homosexual. They had sexual relations but both worried about the relevant law of Jersey at the material time which only decriminalised homosexual acts in private if the parties consented and were at least eighteen years of age.

He further alleged that the Jersey police investigated his private life and attempted to prosecute his partner under this law. B. Relevant domestic law At the material time, section 1(1) of the Sexual Offences (Jersey) Law 1990 provided that a homosexual act in private was not punishable as sodomy if the parties to the act consented and had attained eighteen years of age. Acts of homosexuality between women were not criminal offences and it was an offence for a man to have sexual intercourse with a girl under sixteen years of age.

COMPLAINT The applicant complained that the fixing of the minimum age for lawful homosexual activities between men at eighteen years of age, rather than sixteen as for heterosexual activities, violated his right to respect for private life under Article 8 of the Convention and was discriminatory in breach of that Article taken in conjunction with Article 14. THE LAW On 20 March 2009 the Court received the following declaration from the Government: “[T]he Government would therefore be prepared to pay the sum 5,830 Euros in full and final settlement of the applicant’s claim, including all alleged and non-pecuniary damage and costs. The Government also note the following as a term of this friendly settlement.

The Sexual Offences (Jersey) Law 2007 reduced the age of consent for sexual activities for homosexual men from 18 to 16, thereby equalising the age of consent between homosexual men with the age of consent between men and women. The 2007 Law entered into force on 12 January 2007.” On 28 April 2009 the Court received the following declaration signed by the applicant’s representative on the applicant’s behalf: “I, Luke Small, note that the Government of the United Kingdom are prepared to pay me EUR 5,830 (five thousand eight hundred and thirty euros), covering pecuniary and non-pecuniary damage and costs and expenses, with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights.

This sum will be free of any taxes that may be applicable. The sum in euros will be converted into pounds sterling at the rate applicable on the date of payment. The sums will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. From the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amount at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. I accept the proposal and waive any further claims against the United Kingdom in respect of the facts giving rise to this application.

I declare that this constitutes a final resolution of the case.” The Court takes note of the friendly settlement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols and finds no reasons to justify a continued examination of the application (Article 37 § 1 in fine of the Convention), having regard in particular to the legislative changes mentioned in the Government’s declaration. In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list. For these reasons, the Court unanimously Decides to strike the application out of its list of cases. Fatoș Aracı Lech Garlicki Deputy Registrar President