BONANNO c. ITALIE

A DOUA SECȚIUNE DE Cerere nr. 36908/04 prezentată de Alfredo Maria BONANNO împotriva Italiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care are loc la 2 iunie 2009 într-o cameră compusă din Françoise Tulkens, președinte, Ireneu Cabral Barreto, Vladimiro Zagrebelsky, Danutė Jočienė, András Sajó, Nona Tsotsoria, Ișil Karakaș, judecători, și Françoise Elens-Passos, graffière Având în vedere cererea menționată mai sus formulată la 7 octombrie 2004, având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât, După ce a deliberat, face următoarea decizie FACE recurentul, dl Alfredo Maria Bonanno, este un resortisant italian, născut în 1937 și rezident în Trieste. El este reprezentat în fața Curții de P. Venturino, avocat în Catania. El se plângea de o încălcare a drepturilor garantate prin articolele 9 și 10 din Convenție. ÎN Acestea au fost adresate reclamantului la 8 decembrie 2008, care a fost invitată să-și transmită răspunsurile înainte de 19 ianuarie 2009. Reclamantul nu a prezentat informații în termenul stabilit și, în plus, nu a solicitat o prelungire a termenului respectiv. Printr-o scrisoare recomandată cu confirmare de primire din 18 martie 2009, Curtea a atras atenția reclamantului asupra faptului că termenul care i-a fost acordat pentru prezentarea observațiilor sale a fost mai mic și că a fost solicitată nicio prelungire a acestui termen. Aceasta a indicat că, în temeiul articolului 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție, ea poate șterge o cerere din rol atunci când, ca în cazul de față, circumstanțele dau de gândit că un reclamant nu intenționează să-și mențină cererea. Această scrisoare a rămas fără răspuns În lumina celor de mai sus, Curtea concluzionează că reclamanta nu mai intenționează să își mențină cererea în sensul art. 37 alin. (1) lit. (a) din Convenție. Pe de altă parte, în conformitate cu art. 37 alin. În opinia Curții, nu există circumstanțe speciale în ceea ce privește respectarea drepturilor garantate de Convenție sau a Protocoalelor sale n mai mult decât cere continuarea examinării cererii. Prin urmare, este necesar să se șteargă cauza din rol. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să șteargă cererea de rol. Françoise Elens-Passos Françoise Tulkens Asistentă Președinte

DEUXIÈME SECTION

DÉCISION

Requête n

o

36908/04

présentée par Alfredo Maria BONANNO

contre l’Italie

La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant le 2 juin 2009 en une chambre composée de

:

Françoise Tulkens,

présidente,

Ireneu Cabral Barreto,

Vladimiro Zagrebelsky,

Danutė Jočienė,

András Sajó,

Nona Tsotsoria,

Ișıl Karakaș,

juges,

et de Françoise Elens-Passos,

greffière adjointe

,

Vu la requête susmentionnée introduite le 7 octobre 2004,

Vu les observations soumises par le gouvernement défendeur,

Après en avoir délibéré, rend la décision suivante

:

EN FAIT

Le requérant, M. Alfredo Maria Bonanno, est un ressortissant italien, né en 1937 et résidant à Trieste. Il est représenté devant la Cour par

M

e

P. Venturino, avocat à Catania. Il se plaignait d’une atteinte aux droits garantis par les articles 9 et 10 de la Convention.

EN DROIT

La Cour relève qu’il n’y a pas lieu d’examiner plus avant le recours introduit par le requérante pour les motifs suivants.

Le 26 novembre 2008, le Gouvernement a transmis au greffe ses observations sur la recevabilité et le bien-fondé de la requête. Celles-ci ont été adressées à la partie requérante le 8 décembre 2008, laquelle a été invitée à faire parvenir les siennes en réponse avant le 19 janvier 2009. Le requérant n’a pas présenté d’observations dans le délai imparti. Par ailleurs, il n’a pas sollicité une prorogation dudit délai.

Par une lettre recommandée avec accusé de réception du 18 mars 2009, la Cour a attiré l’attention de la partie requérante sur le fait que le délai qui lui était imparti pour la présentation de ses observations était échu et qu’aucune prorogation de ce délai n’a été sollicité. Elle a indiqué qu’aux termes de l’article 37 § 1 a) de la Convention, elle pouvait rayer une requête du rôle lorsque, comme en l’espèce, les circonstances donnent à penser qu’un requérant n’entend pas maintenir sa requête. Cette lettre est restée

sans réponse

.

A la lumière de ce qui précède, la Cour en conclut que la partie requérante n’entend plus maintenir sa requête au sens de l’article 37 § 1 a) de la Convention.

Par ailleurs, conformément à l’article 37 § 1

in fine

, la Cour estime qu’aucune circonstance particulière touchant au respect des droits garantis par la Convention ou ses Protocoles n’exige la poursuite de l’examen de la requête. Il y a donc lieu de rayer l’affaire du rôle.

Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,

Décide

de rayer la requête du rôle.

Françoise Elens-Passos

Françoise Tulkens

Greffière adjointe

Présidente