CtEDO 16.06.2009 Auto

RAMBUS INC. v. GERMANY

RESPONDENT
DEU
HOTĂRÂRE
16.06.2009
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Inadmissible
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2009
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
RAMBUS INC. v. GERMANY (CtEDO, 2009)
HUDOC · oficial

Societatea reclamantă, Rambus Inc., este o companie încorporată în Statele Unite ale Americii. A fost reprezentată în fața Curții de către dl V. Henke, un avocat practicant la Hamburg. Reclamantul a fost titularul unui brevet european în domeniul tehnologiei chip-uri. Patentul a fost contestat într-o procedură de opoziție înaintea Oficiului European de Patent (OEPO). În primă instanță, la 10 septembrie 2002, Divizia de opoziție a OEB a menținut brevetul într-o formă modificată (limitată), adică, titularul a adăugat alte caracteristici la cererile acordate de brevet pentru a îndeplini cerințele Convenției Europene privind brevetele.Decizia a fost apelată de toate părțile la procedura. Reclamantul a solicitat ca brevetul să fie menținut neamendat sau, prin cerere auxiliară, să fie menținut în conformitate cu una dintre șase seturi de cereri modificate depuse cu motivele. La 14 noiembrie 2003, Câmpul de apel al OEB a convocat părțile la proceduri orale pentru a începe la 10 februarie 2004. Cadrul de recurs a indicat că aceasta „poate ignora elementele de probă care nu sunt prezentate în timp util înaintea procedurii orale.” A adăugat că aceeași aplicare la modificările documentelor de brevet, care „ar trebui depusă cât mai devreme posibil (cel puțin o lună înainte de data stabilită pentru procedura orală).” La 9 ianuarie 2004, o zi înainte de expirarea termenului, reclamantul a depus 19 noi cereri auxiliare. În cadrul procedurii orale, reclamantul și-a retras cererea principală anterioară și toate, cu excepția celor cinci cereri auxiliare, solicitand ca decizia în cauză să fie anulată și ca brevetul să fie menținut în forma sa modificată pe baza celor cinci cereri auxiliare rămase. Prin scrisoarea din 12 ianuarie 2004, unul dintre opozenții a depus noi documente de artă anterioară. Opozenții au solicitat ca decizia în cauză să fie anulată și că brevetul a fost revocat. În ceea ce privește problemele procedurale, adversarii au susținut, în continuare, că cele din cele 19 cereri depuse la 9 ianuarie 2004 care au deschis noi chestiuni sunt inadmisibile, deoarece nu au fost depuse în timp util. Reclamantul a susținut că cererile sunt admisibile deoarece au fost prezentate în termenul stabilit de către comisia de recurs în cadrul convocărilor la procedurile orale. La sfârșitul procedurii orale, la 12 februarie 2004, Comisia a anulat decizia în cauză și a revocat brevetul. Referindu-se la două decizii anterioare, nepublicate în Jurnalul Oficial al OEB («JO EPO»), precum și la art. 11 § 6 din Regulamentul de procedură al comisiilor de recurs (a se vedea legea relevantă mai jos), Consiliul a considerat că cererile depuse la un moment scurt înainte de perioada minimă stabilită de consiliu într-o convocare la procedura orală ar trebui considerate ca fiind suspendate în cazul în care au ridicat chestiuni care ar necesita o altă etapă scrisă pentru a fi tratate în mod corespunzător. În plus, Consiliul a remarcat că, indiferent dacă adversarii ar fi fost familiarizați cu toate problemele tehnice, ei nu au acceptat că invenția conform cererilor auxiliare este brevetabilă. Astfel, caracteristicile divergente ar fi nevoie de discuții ample. De asemenea, Consiliul a respins cele două cereri rămase ale reclamantului. În raționamentul său, Comisia a luat în considerare, de asemenea, documentele depuse de oponenții la 12 ianuarie 2004 în ceea ce privește admisibilitatea acestor documente, a constatat că întârzierea lor ușoară nu a fost importantă și le-a admis în cadrul procedurii. Acesta a susținut că ar putea exercita întotdeauna o anumită discreție pentru a admite documente și că a rămas suficient timp pentru toate părțile să studieze documentele. Versiunea scrisă a deciziei a fost transmisă reprezentantului reclamantului la 14 mai 2004. La 9 iunie 2004, Curtea Constituțională Federală a refuzat să recunoască plângerea constituțională a reclamantului pentru aviz. Referindu-se la jurisprudența sa de stabilire a principiului că se va abține de la exercitarea competenței sale atâta timp cât protecția primită în cadrul Organizației Europene a brevetelor drepturi fundamentale este, în general, echivalent cu standardul Constituției germane, statul membru a susținut că reclamantul nu a demonstrat în mod suficient faptul că protecția drepturilor fundamentale în cadrul Convenției Europene a brevetelor nu a îndeplinit acest standard. Organizația Europeană a brevetelor este o organizație interguvernamentală care prevede un mecanism de protecție autonomă pentru inventatorii individuali și societățile care urmăresc protecția uniformă a brevetelor în până la 38 de țări europene. Când evenimentele în cauză au avut loc, Convenția europeană a brevetelor a fost în vigoare în 1973. O versiune revizuită a Convenției europene de brevete a intrat în vigoare la 13 decembrie 2007. art. 2 din Convenția europeană de brevete din 1973 se citește după cum urmează: „(1) Brevetele acordate în temeiul prezentei convenții se numesc brevete europene. (2) În fiecare dintre statele contractante pentru care este acordată, brevetul european are efectul și este supus la aceleași condiții ca un brevet național acordat de acest stat, cu excepția cazului în care nu se prevede altfel în prezenta convenție.” art. 64 din Convenția europeană privind brevetele 1973 prevede: „ (1) Un brevet european conferă proprietarului său, sub rezerva dispozițiilor alineatului (2), de la data publicării subvenției sale, în fiecare stat contractant pentru care este acordat, aceleași drepturi care ar fi conferite de un brevet național acordat în acest stat. (2) ... (3) Orice încălcare a unui brevet european este reglementată de legislația națională.” art. 68 din Convenția europeană privind brevetele din 1973 prevede: „Depunerea privind brevetul european și brevetul rezultat se consideră că nu au avut, de la început, efectele prevăzute la articolele 64 și 67, în măsura în care brevetul a fost revocat în procedurile de opoziție.” Convenția europeană privind brevetul permite statelor membre să prevadă propriul sistem național de protecție a brevetelor. Germania prevede un astfel de mecanism de protecție cu Legea privind brevetele (Patentgesetz) și cu Oficiul German al Patentelor și Markelor (Deutsches Patents- und Markenamt). Nici convenția europeană privind brevetele, nici cu Legea germană privind brevetele nu exclude aplicarea unui brevetat în temeiul celuilalt mecanism de protecție. art. 139 din Convenția europeană privind brevetele din 1973 prevede: „ (1) În orice stat contractant desemnat o cerere de brevet european și un brevet european trebuie să aibă în ceea ce privește o cerere de brevet național și un brevet național același efect de drept prealabil ca o cerere de brevet național și un brevet național. (2) O cerere națională de brevet și un brevet național într-un stat contractant trebuie să aibă în ceea ce privește un brevet european în care acest stat contractant este desemnat același efect de drept anterior cu privire la un brevet național. (3) Orice stat contractant poate prescrie dacă și în ce termene o invenție dezvăluită atât într-o cerere de brevet europeană, cât și într-o cerere de brevet națională sau în care are aceeași dată de depunere sau, în cazul în care se solicită prioritate, aceeași dată de prioritate, poate fi protejată simultan de atât cereri, cât și de brevete.” În ceea ce privește apelurile la comisia de recurs extins, art. 112 § 1 din Convenția europeană privind brevetele 1973 prevede următoarele: „(1) Pentru a asigura aplicarea uniformă a legii, sau în cazul în care apare un punct important de drept: (a) Câmpul de recurs, în cursul unei proceduri cu privire la un caz și fie din propunerea sa sau după o cerere de la o parte la recurs, trimite orice întrebare la comisia de recurs extinsă, dacă consideră că o decizie este necesară pentru scopurile de mai sus. În cazul în care Comitetul de recurs respinge cererea, acesta prezintă motivele în decizia sa finală; (b) Președintele Oficiului European pentru brevete poate trimite un punct de drept la comisia de recurs extinsă în cazul în care două comisii de recurs au dat decizii diferite cu privire la această întrebare.” art. 11 § 6 din Regulamentul de procedură al comisiilor de recurs (JO EPO 2003, 89) în vigoare în momentul în care prevede: „(6) Consiliul se asigură că fiecare caz este gata de decizie la încheierea procedurii orale, cu excepția cazului în care există motive speciale în contrar. Înainte de închiderea procedurii orale, decizia poate fi anunțată oral de către președinte.”

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă