- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 18 iunie 2009
- Stat pârât
- UKR
- Articole
- Articolul 6
- Concluzia
- Încălcare — Articolul 6
Bublyk împotriva Ucrainei
Traducere în română Auto
Reclamantul s-a născut în 1972 și trăiește în München, Germania. În 1996 reclamantul a încheiat un acord cu o companie privată, Skorpion, în temeiul căruia aceasta din urmă a fost obligată să construiască un apartament într-o casă de blocuri. În urma procedurii de insolvență instituite împotriva acestei societăți, reclamantul a încheiat un acord de transfer al datoriei („acordul”) cu o societate privată, KGD („societatea”), în temeiul căruia aceasta a acceptat responsabilitatea pentru obligațiile societății Skorpion. La 17 iunie 1999, reclamantul a instituit o procedură împotriva societății în cadrul Curții Ivano-Frankivsk. Ea solicită instanței să declare o parte a acordului nul și nul și a solicitat o hotărâre care să oblige societatea să îndeplinească restul acordului.
La 6 septembrie 1999, Curtea Ivano-Frankivsk („Curtea Orașului”) a permis cererea reclamantului. La 16 noiembrie 1999, Curtea Regională Ivano-Frankivsk a anulat această decizie și a remis cazul pentru o nouă examinare. La 3 februarie 2000, societatea a depus o reclamație care solicită încheierea acordului din cauza faptului că reclamantul nu a respectat acordul. 10. La 6 decembrie 2001, Tribunalul municipal a respins cererea reclamantului și a permis reclamația. 11. La 13 martie 2002, Curtea Regională de Apel Ivano-Frankivsk („Curtea de Apel”) a susținut această hotărâre. 12. La 11 martie 2004, Curtea Supremă, în urma unui recurs de casă din partea reclamantului, a anulat hotărârile instanțelor de jos și a trimis cazul la instanța de primă instanță pentru o procedură proaspătă.
13. În cursul procedurii, reclamantul a modificat cererile sale în mai multe ocazii. În sfârșit, ea a modificat cererile sale la 22 august 2005. Ea a solicitat drepturi de proprietate asupra apartamentului din casa construită de societatea ocupată de dl și dna K și a solicitat îndepărtarea lor. De asemenea, a contestat documentele de titlu de pe acest apartament care au fost emise dlui și dnei K. 14. La 8 august 2005, Tribunalul Orașului, după cererea reclamantului, atașat apartamentul dlui și dnei K.. La 3 noiembrie 2005, Curtea de Apel a susținut această hotărâre. 15. La 6 martie 2006, societatea a retras reclamația sa. 16. La 7 martie 2006, Curtea de Afacere a constatat împotriva reclamantului.
17. La 12 iulie 2006, Curtea de Apel a susținut această hotărâre. 18. La 15 septembrie 2006, Curtea Supremă a respins recursul de casare al reclamantului ca fiind nesubstanțiat. 19. Reclamantul a încercat să apeleze împotriva deciziilor din cazul ei în cadrul unei proceduri extraordinare. Cu toate acestea, eforturile ei nu au fost de folos. 20. Potrivit dosarelor furnizate de Guvern, în cursul procedurii, de patruzeci și cinci de audieri enumerate, patru audieri au fost suspendate din cauza neapărării reprezentantului companiei și șase din cauza cererilor de suspendare. Tribunalul intern nu a luat măsuri pentru a asigura prezența sa în instanță. Trei audieri au fost suspendate deoarece judecătorul care a stat în acest caz a fost implicat în alte proceduri.
Două audieri au fost suspendate la cererea reclamantului și cinci pentru că reprezentantul sau avocatul reclamantului nu a reușit să apară sau la cererea lor.
4. The applicant was born in 1972 and lives in Munich, Germany.
In 1996 the applicant entered into an agreement with a private company, Skorpion, under which the latter was obliged to construct an apartment in a block house. Following insolvency proceedings instituted against this company, the applicant entered into a debt transfer agreement (“the agreement”) with a private company, KGD, (“the company”), under which the latter accepted responsibility for the obligations of the Skorpion company.
On 17 June 1999 the applicant instituted proceedings against the company in the Ivano-Frankivsk Court. She requested the court to declare a part of the agreement null and void and sought a ruling to oblige the company to fulfil the remainder of the agreement.
On 6 September 1999 the Ivano-Frankivsk City Court (“the City Court”) allowed the applicant’s claim.
On 16 November 1999 the Ivano-Frankivsk Regional Court quashed this decision and remitted the case for fresh consideration.
On 3 February 2000 the company lodged a counterclaim seeking termination of the agreement on the ground that the applicant had failed to comply with the agreement.
On 6 December 2001 the City Court rejected the applicant’s claim and allowed the counterclaim.
On 13 March 2002 the Ivano-Frankivsk Regional Court of Appeal (“the Court of Appeal”) upheld this judgment.
On 11 March 2004 the Supreme Court, following a cassation appeal by the applicant, quashed the decisions of the lower courts and remitted the case to the first-instance court for fresh consideration.
In the course of the proceedings, the applicant modified her claims on several occasions. Finally she amended her claims on 22 August 2005. She claimed property rights over the apartment in the house constructed by the company which was occupied by Mr and Mrs K and sought their removal. She also challenged the title documents on this apartment which had been issued to Mr and Mrs K.
On 8 August 2005 the City Court, following a request by the applicant, attached Mr and Mrs K.’s apartment. On 3 November 2005 the Court of Appeal upheld this ruling.
On 6 March 2006 the company withdrew its counterclaim.
On 7 March 2006 the City Court found against the applicant.
On 12 July 2006 the Court of Appeal upheld this judgment.
On 15 September 2006 the Supreme Court dismissed the applicant’s cassation appeal as unsubstantiated.
The applicant tried to appeal against the decisions given in her case under extraordinary proceedings. However her efforts were to no avail.
According to the records provided by the Government, in the course of the proceedings, of forty-five listed hearings, four hearings were adjourned due to the company’s representative’s failure to appear and six due to his requests for adjournment. The domestic courts took no steps to ensure his presence in court. Three hearings were adjourned because the judge sitting in the case was involved in other proceedings. Two hearings were adjourned at the applicant’s request and five because the applicant’s representative or lawyer failed to appear or at their request.