CtEDO 01.09.2009 Auto

YIGITLER c. TURQUIE

RESPONDENT
TUR
HOTĂRÂRE
01.09.2009
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Irrecevable
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2009
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
YIGITLER c. TURQUIE (CtEDO, 2009)
HUDOC · oficial

A DOUA DECIZIE PRIVIND RECEVABILITATEA cererii nr. 33110/04 prezentate de Safiye Y și a lui Sally Dolle, graffière de secțiune, având în vedere cererea menționată mai sus formulată la 26 iulie 2004, având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât și cele prezentate ca răspuns de reclamanți, După ce au deliberat, face următoarea decizie: Serdar Yićitler, sunt cetățeni turci născuți în 1926, 1960 și, respectiv, 1959 și care își au reședința în Zmir. Ei sunt reprezentați în fața Curții de către M.A.N. Özdo Printr-o decizie a comisiei cadastrale din 1948, parcela nr 183 și parcela n 189 (care ulterior a fost împărțită în două parcele n 286 și 300) situate la Bulgurca (Menderes- În 1975, Comisia Cadastrală a organizat încă o dată integrarea parcelelor nr 183 și 189 în limitele domeniului forestier. La 28 aprilie 1976, Ahmet Fahir Köker, proprietarul bunurilor, a introdus o acțiune în contestație a deciziei din 1975, atribuind în acest scop Hotărârea Generală Pădurilor în fața tribunalului de mare instanță din D azmir. În timp ce această procedură era pendinte, la 7 octombrie 1977, Ahmet Fahir Köker a vândut terenul către Enver Yi Reclamanții au moștenit proprietatea în cauză și un titlu de proprietate a fost stabilit pe numele lor la 15 decembrie 1995. La 30 septembrie 1996, reclamanții au atribuit, în calitate de moștenitori, conducerea generală a pădurilor în fața Tribunalului de Mare Instanță din Menderes. În acest sens, aceștia au susținut în special că decizia Comisiei Cadastrale din 1975 nu a respectat hotărârea din 27 septembrie 1951. La 7 noiembrie 2002, instanța a demisionat pe reclamanți pentru obligație. El a menționat că decizia luată de comisia cadastrală din 1975 de a integra parcelele în litigiu în limitele domeniului forestier a devenit definitivă la 17 iulie 1981. La 7 ianuarie 2003, reclamanții au luat măsuri în casare. La 13 mai 2003, Curtea de Casație a confirmat hotărârea atacată, pe motiv că acțiunea în justiție împotriva deciziei din 1975 nu fusese introdusă în termenul legal de 10 ani prevăzut de Legea nr. 3373. La 11 august 2003, părțile interesate au formulat o acțiune în soluționarea hotărârii. În martie 2004, Curtea de Casație a respins această acțiune și a confirmat în toate dispozițiile hotărârea sa inițială din 13 mai 2003. Reclamanții susțin că terenurile lor nu fac parte din domeniul forestier. ÎN DREPT reclamanții susțin că calificarea drept domeniu forestier public atribuită terenurilor lor, fără contravaloarea oricărei despăgubiri, constituie o încălcare disproporționată a dreptului lor de a-și respecta bunurile în sensul articolului 1 din Protocolul nr. Guvernul reamintește că, în ceea ce privește cererile depuse împotriva Turciei, competența Curții începe la 28 ianuarie 1987, data la care a intrat în vigoare recunoașterea de către Turcia a dreptului la acțiune individual. În această privință, el susține că obiecțiile reclamantului sunt, prin urmare, incompatibile temporizate cu dispozițiile Convenției, având în vedere că tribunalul de mare instanță din D a fost sesizat, la 28 aprilie 1976, cu privire la o acțiune în contestație a deciziei comisiei cadastrale din 1975 și că a eliminat cauza din rol printr-o hotărâre din 17 iulie 1981. Guvernul, de asemenea, a ridicat un refuz Excesul căilor de atac interne și, în plus, consideră că reclamanții nu pot pretinde că sunt victime ale presupusei încălcări. Reclamanții se luptă cu tezele guvernului. Curtea observă că, în ceea ce privește cererile depuse împotriva Turciei, competența sa rațională temporizată începe efectiv la 28 iulie. ianuarie 1987. În consecință, nu are competența de a cunoaște obiecții care conțin acuzații de încălcare pe baza faptelor care au avut loc înainte de această dată. În speță, Curtea constată că parcelele în litigiu au fost integrate în limitele domeniului forestier public printr-o decizie a comisiei cadastrale din 1975. Prin urmare, având în vedere că competența temporală a Curții se stabilește în raport cu faptele constitutive ale ingerinței invocate, obiecțiunile reclamanților sunt incompatibile rațional [37]. cu dispozițiile Convenției. Faptul că reclamanții au sesizat din nou instanțele interne la 30 septembrie 1996 nu schimbă această constatare în măsura în care aceste instanțe, fără a se pronunța asupra fondului, au decăzut pe cei interesați pentru obligație. În consecință, examinarea obiecțiilor reținute în temeiul art. 1 din Protocolul nr. 1 nu ține de competența rațională a Curții ( Blečić c. Croația [GC], n 59532/00, CEDH 2006 III. În consecință, cererea este incompatibilă cu dispozițiile Convenției și trebuie respinsă în temeiul art. 35 § 3 și 4 din aceasta. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, declară cererea inadmisibilă. Sally Dolle Françoise Tulkens Modulul Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2009-01-27
0,95
KAHRAMAN c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION DÉCISION PARTIELLE SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n o 7128/05 présentée par Cemil KAHRAMAN contre la Turquie La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant le 27 janvier 2009 en une chambre composé
CtEDO 2013-11-05
0,95
SEÇKIN ET AUTRES c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION DÉCISION Requêtes n os 17670/07, 60806/09, 17960/10, 45405/11, 45423/11 et 48909/11 Rengigül SEÇKİN et autres contre la Turquie La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant le 5 novembre 2013 en un
CtEDO 2008-04-29
0,94
SEVINC ET AUTRES c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION DÉCISION PARTIELLE SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n o 14359/05 présentée par Yakup SEVİNÇ et autres [1] contre la Turquie La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant le 29 avril 2008 en une cham
CtEDO 2009-05-12
0,94
SEVİNÇ ET AUTRES c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION DÉCISION de la requête n o 14359/05 présentée par Yakup SEVİNÇ et autres contre la Turquie La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant le 12 mai 2009 en une chambre composée de : Françoise Tulkens,
CtEDO 2012-11-13
0,94
ÇOLAK c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION DÉCISION Requête n o 31289/11 Fatma ÇOLAK contre la Turquie La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant le 13 novembre 2012 en une chambre composée de : Guido Raimondi, président, Danutė Jočienė, P
Sursă