GÜNGÖRMEZ v. TURKEY

SEGUNDA SECȚIUNE DECIZIE Nr. 38734/04, de către Mehmet GÜNGÖRMEZ împotriva Turciei Curții Europene a Drepturilor Omului (A doua secțiune), care așezează la 15 septembrie 2009 ca cameră compusă din: Françoise Tulkens, președinte, Ireneu Cabral Barreto, Vladimiro Zagrebelsky, Danutė Jočienė, András Sajó, Nona Tsotsotsoria, Ișıl Karakaș, judecători și Sally Dolle, grefierul secțiunii având în vedere cererea depusă la 19 iulie 2004, având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, având în vedere decizia parțială din 18 noiembrie 2008, având în vedere deliberarea, hotărârea după cum urmează: FACTE Reclamantul, dl Mehmet Güngörmez, este un cetățean turc născut în 1962 și locuiește în Istanbul. El a fost reprezentat în fața Curții de către dna E. Çıtak, un avocat practicant la Istanbul. Guvernul turc (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor. La 18 noiembrie 2008, Curtea a hotărât să comunice plângerea reclamantului cu privire la durata procedurii penale împotriva acestuia care a durat deja peste 22 de ani înainte de două nivele de competență. La 2 ianuarie și 18 mai 2009, Curtea a primit declarații de decontare prietenoase semnate de părțile prin care reclamantul a acceptat să renunțe la orice nouă reclamație împotriva Turciei în ceea ce privește faptele care dau naștere acestei cereri împotriva unei angajamente ale Guvernului de a-i plăti 19,700 euro pentru a acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, care ar fi convertite în lira turcă la rata aplicabilă la data plății, și fără impozite aplicabile. Această sumă ar fi plătită în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În cazul în care nu s-a plătit această sumă în termenul de trei luni, guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite, plus trei puncte procentuale. Curtea ia act de soluționarea prietenoasă atinsă între părți și este convins că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu găsește motive de politică publică pentru a justifica o examinare continuă a cererii (art. 37 § 1 în amendă Cu toate acestea, în circumstanțele particulare ale cazului, Curtea consideră că statul ar trebui să se asigure că sunt luate toate măsurile necesare pentru a permite încheierea procesului cât mai rapid posibil, ținând seama de cerințele bunei administrații a justiției. Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să scoată cererea din lista de cazuri.

SECOND SECTION

DECISION

Application no. 38734/04

by Mehmet GÜNGÖRMEZ

against Turkey

The European Court of Human Rights (Second Section), sitting on 15

September 2009 as a Chamber composed of:

Françoise Tulkens,

President,

Ireneu Cabral Barreto,

Vladimiro Zagrebelsky,

Danutė Jočienė,

András Sajó,

Nona Tsotsoria,

Ișıl Karakaș,

judges,

and Sally Dollé,

Section Registrar

,

Having regard to the above application lodged on 19 July 2004,

Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case,

Having regard to the partial decision of 18 November 2008,

Having deliberated, decides as follows:

THE FACTS

The applicant, Mr Mehmet Güngörmez, is a Turkish national who was born in 1962 and lives in Istanbul. He was represented before the Court by Mrs E. Çıtak, a lawyer practising in Istanbul. The Turkish Government (“the Government”) were represented by their Agent.

On 18 November 2008 the Court decided to communicate the applicant’s complaint concerning the length of criminal proceedings against him which have already lasted over 22 years before two levels of jurisdiction.

On 2 January and 18 May 2009 the Court received friendly settlement declarations signed by the parties by which the applicant agreed to waive any further claims against Turkey in respect of the facts giving rise to this application against an undertaking by the Government to pay him 19,700

euros to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses, which would be converted into Turkish liras at the rate applicable on the date of payment, and free of any taxes that may be applicable. This sum would be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertook to pay simple interest on it, from the expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period, plus three percentage points.

THE LAW

The Court takes note of the friendly settlement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols and finds no public policy reasons to justify a continued examination of the application (Article 37 § 1

in fine

of the Convention). Nevertheless, in the particular circumstances of the case, the Court considers that the State should still ensure that all necessary steps are taken to allow the trial to be concluded as speedily as possible, taking into account the requirements of the proper administration of justice.

In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list.

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to strike the application out of its list of cases.

Sally Dollé

Françoise Tulkens

Registrar

President