Sari la conținut
CtEDO 18.01.2024 Auto

CASE OF K.P. v. HUNGARY

RESPONDENT
HUN
HOTĂRÂRE
18.01.2024
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Articole
Articolul 4 din Protocolul 4
Concluzie
  • Încălcare — Articolul 4 din Protocolul 4
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2024
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
CASE OF K.P. v. HUNGARY (CtEDO, 2024)
HUDOC · oficial

CAUZUL CU JUGAMENTULUI STREASBOURG 18 ianuarie 2024 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul K.P. v. Ungaria, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A Cincea Secțiune), în calitate de comitet compus din: Stéphanie Mourou-Vikström , Președintele Lado Chanturia, Mattias Guyomar , judecători și Sophie Piquet, Grefierul adjunct al secțiunii interioare, având în vedere: cererea (nu. 82479/17) împotriva Ungariei depuse Curții în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) la 3 decembrie 2017 de către un național irakian K.P.

(„reclamantul”), care s-a născut în 2001, locuiește la Belgrad și a fost reprezentat de dl Fazekas, avocat al Comitetului ungar de Helsinki, care practică în Budapesta; hotărârea de a anunța plângerile referitoare la art. 4 din Protocolul nr. 4 la Convenție și presupusa lipsă de remediere efectivă în temeiul articolului 13 din Convenție, guvernului maghiar („ Guvernul”), reprezentat de agentul lor, dl Z. Tallódi, al Ministerului Justiției; decizia de a nu divulga numele reclamantului; observațiile părților; După deliberarea în particular la 14 decembrie 2023, pronunța următoarea hotărâre, care a fost adoptată la data respectivă: OBIECTUL CAUZEI Cauza Este cazul în care reclamantul a fost înlăturat din Ungaria în Serbia.

La 1 iunie 2017, reclamantul a intrat în Ungaria din România în mod neregular. Apoi a intrat și în Austria la 3 iunie 2017. În aceeași zi a fost predat de la poliția austriecă ofițerilor maghiari. El a fost ulterior deținut într-un centru de poliție în Ungaria împreună cu doi adulți. Cele trei au fost intervievate și reclamantul a remarcat dorința de a solicita azil pe un document pe care i-a fost cerut să-l completeze și să semneze. La 5 iunie 2017 reclamantul și celelalte două migrante au fost transportate de ofițeri maghiari la gardul de frontieră și au fost făcute să meargă spre direcția Serbiei. Reclamantul avea șaisprezece ani la momentul acestor evenimente. Reclamantul s-a plâns că a fost supus expulzării colective, în încălcarea articolului 4 din Protocolul nr. 4 la Convenția.

De asemenea, în conformitate cu art. 13 din Convenția, în coroborat cu art. 4 din Protocolul nr. 4 că nu a avut nici un remediu eficace la dispoziția sa. EVALUAREA TRIBUNALULUI ALEGAT ÎNCĂLCAREA ARTICOLULUIUI 4 din Protocolul nr. 4 la CONVENȚIE Guvernul a susținut că reclamantul nu a solicitat azil în Ungaria și, prin urmare, nu ar fi putut fi considerat o victimă a presupusei încălcări, susținând, de asemenea, că în momentul evenimentelor în cauză nu a fost posibil decât să solicite azil într-una dintre zonele de tranzit. În prezentarea lor, poliția a fost obligată să escorteze extratereștrii care doresc să solicite azil la gardul de frontieră, în cazul în care acestea ar putea, prin tranzitarea teritoriului sârb, să meargă la cel din zonele de tranzit maghiare.

În opinia lor, această măsură nu a constituit o expulzie în sensul articolului 4 din Protocolul nr. Pe de altă parte, reclamantul a susținut că el nu a putut comunica cu poliția, deoarece a înțeles doar curda și nu a fost asistat de un interpret adecvat. Numele indicat pe documentele referitoare la aprecierea sa în Austria și Ungaria, inclusiv cel cu indicația dorinței sale de a solicita azil, conține primul său și numele său mijlociu.

La început, având în vedere observațiile părților și documentele din dosarul, Curtea nu constată niciun motiv pentru a pune la îndoială faptul că autoritățile maghiare au eliminat reclamantul din Ungaria la 5 iunie 2017. Guvernul a susținut că înlăturarea s-a bazat pe art. 5 din Legea nr. LXXXIX din 2007 privind frontierele de stat („Legea privind frontierele de stat”), care a autorizat poliția să prindă resortisanții străini care rămână ilegal pe teritoriul maghiar și să-i escorteze prin cea mai apropiată poartă din gardul de frontieră, cu excepția cazului în care au fost suspectate că au comis o infracțiune.

Curtea constată că această dispoziție a fost, în toate aspectele relevante, la fel ca cea pe care autoritățile au invocat-o în cazul Shahzad c. Ungaria (n. 12625/17, § 17, 8 iulie 2021). Având în vedere cele de mai sus și concluziile sale din Shahzad (citate mai sus, §§ 45-52), Curtea consideră că îndepărtarea reclamantului a constituit o expulzie în sensul articolului 4 din Protocolul nr.

§ Citări

Rețeaua de citări a acestei cauze

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă