SUGRA v. SLOVAKIA

A doua secțiune decizia nr. 42531/06 de Jozef ŠUGRA împotriva Slovaciei Curții Europene a Drepturilor Omului (a patra secțiune), care așezează la 22 septembrie 2009 ca Cameră compusă din: Nicolas Bratza, Președintele, Lech Garlicki, Giovanni Bonello, Ljiljana Mijović, Ján Šikuta, Mihai Poalelungi, Nebojša Vučinić, judecători și Lawrence Early, grefierul secțiunii Având în vedere cererea depusă la 11 octombrie 2006, având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTELE Reclamantul, dl Jozef Šugra, este un cetățen slovac născut în 1923 și trăiește în Žilina. Guvernul slovac („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dna M. Pirošíková. Faptele cazului pot fi rezumate după cum urmează: 1. Procedura civilă La 15 mai 1998, însoțită de alte reclamante a contestat un contract de vânzare în fața Curții de District Žilina. La 31 decembrie 1998, Curtea Regională Žilina, la recurs, a anulat decizia Curții de District de a emite o măsură interimar. La 22 februarie 2005, Curtea de District a respins cererea reclamantului și hotărârea a fost confirmată de Curtea Regională la 13 aprilie 2006 (2). Procedura constituțională La 30 martie 2004, Curtea Constituțională a constatat că Curtea de District Žilina a încălcat dreptul reclamantului la o audiere fără întârziere nejustificată. Curtea Constituțională a acordat 20.000 SKK (echivalentul de 498) euro în acel moment) reclamantului ca o justă satisfacție în ceea ce privește prejudiciile morale, a ordonat Curții de District să evite orice întârziere suplimentară în cadrul procedurii și să ramburseze costurile juridice ale reclamantului. COMPLAINTĂ Reclamantul s-a plâns cu privire la durata și rezultatul procedurii. Reclamantul a invocat articolele 6 § 1 și 8 din Convenția și art. 1 din Protocolul nr. 1. HOTĂRÂREA La 22 iulie 2009, Curtea a primit următoarea declarație de la Guvern: „I, Marica Pirošíková, Agent al Guvernului, declară că Guvernul Republicii Slovace propune să plătească ex-gratie suma de 2000 EUR (2 mii de euro) dlui Jozef Šugra, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, în așteptare în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care trebuie să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi eliberată de orice impozite care ar putea fi aplicabile și va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În cazul în care nu se plătește această sumă în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului.” La 2 iulie 2009, Curtea a primit următoarea declarație semnată de reclamant: „I, Jozef Šugra, reclamantul, constată că Guvernul Republicii Slovace sunt dispuși să-mi plătească ex-grația suma de 2.000 EUR (2 mii de euro) în vederea asigurării unei soluționari prietenoase a cazului menționat mai sus, pe care îl așteaptă în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care trebuie să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi eliberată de orice impozite care ar putea fi aplicabile și va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. De la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe suma de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de decontare plus trei puncte procentuale. Accept propunerea și renunță la orice alte afirmații împotriva Slovaciei în ceea ce privește faptele care dau naștere acestei cereri. Declar că acest lucru constituie o rezoluție finală a cazului.” Curtea ia act de soluționarea prietenoasă achiziționată între părți și este mulțumit că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu constată niciun motiv pentru a justifica examinarea continuă a cererii (art. 37 § 1 în amendă a Convenției). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să excludă cererea din lista de cazuri. Președintele grefierului Lawrence Early Nicolas Bratza

FOURTH SECTION

DECISION

Application no. 42531/06

by Jozef ŠUGRA

against Slovakia

The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting on 22

September 2009 as a Chamber composed of:

Nicolas Bratza,

President,

Lech Garlicki,

Giovanni Bonello,

Ljiljana Mijović,

Ján Šikuta,

Mihai Poalelungi,

Nebojša Vučinić,

judges,

and Lawrence Early,

Section Registrar

,

Having regard to the above application lodged on 11 October 2006,

Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case,

Having deliberated, decides as follows:

THE FACTS

The applicant, Mr Jozef Šugra, is a Slovak national who was born in 1923 and lives in Žilina. The Slovak Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mrs M. Pirošíková.

The facts of the case may be summarised as follows.

On 15 May 1998 the applicant together with other plaintiffs challenged a contract of sale before the Žilina District Court.

On 31 December 1998 the Žilina Regional Court, upon appeal, quashed the District Court’s decision to issue an interim measure.

On 22 February 2005 the District Court dismissed the applicant’s claim and the judgment was confirmed by the Regional Court on 13 April 2006.

On 30 March 2004 the Constitutional Court found that the Žilina District Court had violated the applicant’s right to a hearing without unjustified delay. The Constitutional Court awarded SKK 20,000 (the equivalent of 498

euros at that time) to the applicant as just satisfaction in respect of non-pecuniary damage, ordered the District Court to avoid any further delay in the proceedings and to reimburse the applicant’s legal costs.

COMPLAINTS

The applicant complained about the duration and outcome of the proceedings. The applicant invoked Articles 6 § 1 and 8 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1.

THE LAW

On 22 July 2009 the Court received the following declaration from the Government:

“I, Marica Pirošíková, Agent of the Government, declare that the Government of the Slovak Republic offer to pay

ex gratia

the sum of EUR 2,000 (two thousand euros) to Mr Jozef Šugra with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights.

This sum, which is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses, will be free of any taxes that may be applicable. It will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertake to pay simple interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. The payment will constitute the final resolution of the case.”

On 2 July 2009 the Court received the following declaration signed by the applicant:

“I, Jozef Šugra, the applicant, note that the Government of the Slovak Republic are prepared to pay me

ex gratia

the sum of EUR 2,000 (two thousand euros) with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights.

This sum, which is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses, will be free of any taxes that may be applicable. It will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. From the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amount at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points.

I accept the proposal and waive any further claims against Slovakia in respect of the facts giving rise to this application. I declare that this constitutes a final resolution of the case.”

The Court takes note of the friendly settlement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols and finds no reasons to justify a continued examination of the application (Article 37 § 1

in fine

of the Convention). In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list.

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to strike the application out of its list of cases.

Lawrence Early

Nicolas Bratza

Registrar

President