Caytas împotriva Turciei

Reclamanții sunt toți cetățenii turci. Numele lor, data nașterii, numele reprezentanților lor și data la care au depus cererile figurează în apendice. Faptele cazurilor, astfel cum au fost prezentate de solicitanți, pot fi rezumate după cum urmează. În diferite date, reclamanții au înregistrat la Instituția de Securitate Socială (Sosyal Sigortalar Kurumu, „SK”) sau Instituția de Securitate Socială pentru Auto-Angajați (Bağ-Kur). În urma înregistrării lor, toate au depus acțiuni în căutarea corectării datelor lor de naștere, care au fost inițial înregistrate în mod eronat în registrele lor de naștere. Prin urmare, vârstele reclamanților au crescut cu doi până la nouă ani prin hotărârile judecătorești pentru a reflecta vârstele lor biologice.

Când au ajuns la limita minimă de vârstă pentru pensionare pe baza datelor lor rectificate de naștere, reclamanții au solicitat SSK sau Bağ-Kur pentru pensii de pensionare. Totuși, cererile lor au fost respinse deoarece nu au fost considerate să îndeplinească condițiile prevăzute în legile relevante pentru a primi astfel de beneficii (articolele 120 din Legea nr. 506 și 66 din Legea nr. 1479). Reclamanții au fost informați că, în scopul stabilirii eligibilității pentru prestațiile de pensii, vârsta unei persoane a fost calculată pe baza datei nașterii declarate la momentul înregistrării la instituțiile de securitate socială; astfel, modificările ulterioare la data nașterii nu ar fi luate în considerare.

Reclamanții au introdus ulterior acțiuni în fața instanțelor de muncă care au solicitat hotărârile declaratorii (tespit davası) cu privire la eligibilitatea acestora pentru pensii de pensionare în lumina datelor lor de naștere modificate. În toate cazurile instanțele de muncă au respins cererile reclamanților din aceleași motive juridice ca deciziile instituțiilor de securitate socială. Curtea de Casație a susținut aceste hotărâri și detaliile referitoare la aceste proceduri figurează în tabelul de mai jos.

Secțiunea 60 A din Legea nr. 506 prevede: „În vederea asigurării [persoanele] să beneficieze de asigurarea în vârstă, a) Femeile trebuie să ajungă la vârsta de cincizeci și șaizeci de ani și [sau trebuie să fi efectuat contribuții pentru] un minim de 7.000 de zile sau b) Femeile trebuie să ajungă la vârsta de cincizeci și șase de ani și [trebuie să fie] asigurate timp de 25 de ani și [au plătit] un minim de 4.500 de zile de prime în ceea ce privește asigurarea invalidității, bătrânii și morții.” Secțiunea 120 din Legea nr. 506 prevede: „În punerea în aplicare a dispozițiilor legate de vârstă [de prezenta Lege] în contextul asigurării de invaliditate, de vârstă și de deces, ... data nașterii înregistrate în registrul de stat la data încheierii slujbei în termeniile prezentei Legi ... se ia în considerare.

În calculul veniturilor și a alocațiilor lunare ... [conducerea] de la ... Asigurarea de vârstă, corecțiile de vârstă efectuate după data la care [persoana] a început să lucreze sub ... Legea nr. 506 sau alte instituții de securitate socială nu sunt luate în considerare.” Secțiunea 35 din Legea nr. 1479 prevede: „În scopul asigurării [persoanelor] să beneficieze de asigurări de vârstă, ... b) Femeile trebuie să fi ajuns la vârsta de cincizeci și șaizeci de oameni și trebuie să fi plătit prime de asigurare pentru douăzeci și cinci ani întregi.” Secțiunea 66 din Legea nr. 1479 prevede: „... În punerea în aplicare a dispozițiilor legate de vârstă [de această Lege] în contextul asigurării de invaliditate, de vârstă și de moarte, ... data nașterii înregistrată în registrul de stat la momentul încheierii activității în conformitate cu dispozițiile prezentei legi ... se ia în considerare.”

The applicants are all Turkish nationals. Their names, dates of birth, the names of their representatives and the dates on which they lodged their applications appear in the appendix. The facts of the cases, as submitted by the applicants, may be summarised as follows. On different dates the applicants registered with the Social Security Institution (Sosyal Sigortalar Kurumu, “the SSK”) or the Social Security Institution for the Self-Employed (Bağ-Kur). Subsequent to their registration, they all lodged actions seeking the correction of their dates of birth, which had initially been registered erroneously in their birth records. As a result, the applicants’ ages were increased by two to nine years by court decisions to reflect their biological ages.

When they reached the minimum age limit for retirement on the basis of their rectified dates of birth, the applicants applied to the SSK or to Bağ-Kur for retirement pensions. Their requests were, however, rejected as they were not considered to have fulfilled the conditions set out in the relevant laws to receive such benefits (Section 120 of Law no. 506 and Section 66 of Law no. 1479). The applicants were informed that, for the purpose of determining eligibility for pension benefits, a person’s age was calculated on the basis of the date of birth declared at the time of registration with the social security institutions; subsequent amendments to the date of birth would thus not be taken into account.

The applicants subsequently brought actions before labour courts seeking declaratory judgments (tespit davası) regarding their eligibility for retirement pensions in the light of their amended dates of birth. In all cases the labour courts dismissed the applicants’ requests on the same legal grounds as the decisions of the social security institutions. The Court of Cassation upheld these judgments. The details regarding these proceedings appear in the table below.

Section 60 A of Law no. 506 provides: “In order for insured [persons] to benefit from the old-age insurance, a) Women must have reached the age of fifty-eight and men sixty and [they must have made contributions for] a minimum of 7,000 days, or b) Women must have reached the age of fifty-eight and men sixty and [they must have been] insured for twenty-five years and [have paid] a minimum of 4,500 days of premiums in respect of disability, old-age and death insurance.” Section 120 of Law no. 506 provides: “... In the implementation of the age-related provisions [of this Law] within the context of disability, old-age and death insurance, ... the date of birth recorded in the State register at the time of taking up of the job within the terms of this Law ... shall be taken into account.

In the calculation of the income and monthly allowances ... [deriving] from ... oldage insurance, corrections of age made after the date on which [the person] commenced working subject to ... Law no. 506 or other social security institutions, shall not be taken into consideration.” Section 35 of Law no. 1479 provides: “In order for insured [persons] to benefit from old-age insurance, ... b) Women must have reached the age of fifty-eight and men sixty and they must have paid insurance premiums for twenty-five full years.” Section 66 of Law no. 1479 provides: “... In the implementation of the age-related provisions [of this Law] within the context of disability, old-age and death insurance, ... the date of birth recorded in the State register at the time of taking up of the job within the terms of this Law ... shall be taken into account.”