HALKIN KURTULUȘ PARTİSİ (HKP) v. TÜRKİYE - [Turkish Translation] by the Turkish Ministry of Justice

AVRUPA İNSAN HAKLARI MAHKEMESİ İKİNCİ BÖLÜM KABUL EDİLEBİLİRLİK HAKKINDA KARAR BIZVURU no. 50432/17 HALKIN KURTULUȘ PARTİSİ (HKP) / Türkiye Bașkanı, Jovan Ilievski, Hâkimler, Lorraine Schembri Orland, Diana Sârcu, și Adjunctul Directorului Dorothee von Arnimin din cadrul Comitetului European pentru Drepturile Omului (İkin Bölüm), care a fost adunat la 30 ianuarie 2024 ca parte a datei de 30 ianuarie 2024, a fost înființat la Ankara în 2005, și a fost reprezentat de avocații înregistrați Baros Baros S. Kıran Bayak ve M. KURTULUȘ PARTİSİ (HKP) (HAKKIN KURTULUȘ PARTİSİ) (HASKIN KURTULUȘ) (HASKIN KURTULUȘ) (HASKIN KURTULUȘ) (HASKIN KURTULUȘ) a fost activat de către partidul politic Kürtuluș pe 20 aprilie 2017 și a fost lansat în Turcia, în urma unei campanii de recunoaștere a unor afirmații legate în legătură cu drepturile omului uman (KURTULUȘ) (KURTURTULUȘ) (HASKULUȘION DÜR, la data de 16 aprilie 2017 (U), cu data de 2 aprilie 2017 (data de 2 aprilie) (data de 2 aprilie) (data de 1 aprilie) (data de data de 2 aprilie) (data de data de 1 aprilie) (data de data de data de data de data de data de data de data de data de data de 30 aprilie) (data de data de data de data de data de data de data de data de data de 30 aprilielielielielie) (data de data de data de data de data de data de data de data de data de data de data de data de data de data de 30 aprilielielielielielielielielielielielielielie) (decembrie) (

Yüksek Seçim Kurulu (Kurul) a anunțat pe 25 ianuarie 2017 pe baza registrelor organizaționale completate de partide începând cu data de 20 ianuarie 2017 și păstrate de Procuratură Generală a Republicii Turcia, lista partidelor politice care pot participa la alegeri în temeiul articolelor 20 și 36 din Legea partidelor politice nr. 2820 și al articolelor 14 din Legea nr. 298 privind hotărârile fundamentale și bucățile partidelor politice. Partidul nu a făcut nici o schimbare între partidele pe motiv că nu a înființat organizația sa în cel puțin șase luni înainte de data alegerilor, și nu a făcut nici o schimbare între partidele pe motiv că nu a înființat organizația sa în cel puțin jumătate din țara și din regiunea din Turcia în următoarele șase luni.

Partidul a depus plângere doar pe baza unui drept existent, potrivit căruia o decizie a Curții ar putea fi contestată în condiții de sănătate, deoarece hotărârile sale au fost luate în condiții libere, pe baza articolului 13.04 din Convenția nr. 1 privind alegerile din Turcia, prin care se solicită ca partidele să se adreseze Curții pentru a-și susține că alegerile din Turcia trebuie să aibă loc în secret (de exemplu, Curtea nr. 1 din Turcia, art. 43.04 din Convenția nr. 1 din Convenția nr. 4 din Turcia, art. 7 din Convenția nr. 4 din Convenția nr. 4 din Convenția nr. 4 din Turcia, art. 7 din Convenția nr. 43 din Convenția nr. 4 din Convenția nr. 4 din Convenția nr. 4 din Turcia, art. 7 din Convenția nr. 4 din Convenția nr. 4 din Convenția nr. 4 din Convenția nr. 4 din Turcia, art. 7 din Convenția nr. 4 din Convenția nr. 4 din Convenția nr. 4 din Turcia, art. 7 din Convenția nr. 4 din Convenția nr. 4 din Convenția nr. 4 din Turcia nr. 4 din Convenția nr. 4 din Turcia nr. 4 din Convenția nr. 4 din Turcia nr. 4 din Turcia, art. 7 din Convenția nr. 4 din Convenția nr. 4 din Convenția nr. 4 din Convenția nr. 4 din Turcia nr. 1 din Turcia nr. 1 din Turcia nr. 1 din Turcia nr. 1 din Turcia nr. 1 din Turcia, art. 7 din Convenția nr. 1 din Convenția nr. 1 din Convenția nr. 1 din Turcia nr. 1 din Turcia nr. 1 din Turcia nr. 1 din Turcia nr. 1 din Turcia nr. 1 din Turcia nr. 1 din Turcia nr. 1 din Turcia nr. 1 din Turcia nr. 1 din Turcia nr. 1 din Turcia nr. 1 din Turcia nr. 1 din Turcia nr. 1 din Turcia nr. 1 din Turcia nr. 1 din Turcia nr. 1 din Turcia nr. 1 din Turcia nr. 1 din Turcia nr. 1 din Turcia nr. 1 din Turcia nr. 1 din Turcia nr

În primul rând, Curtea observă că plângerea partidului reclamant se referă în principal la afirmația că drepturile sale în temeiul articolului 3 din Convenția Ek 1 nr.lu din referendumul constituțional din 2017 au fost încălcate din cauza desfășurării campaniei. În lumina celor de mai sus, afirmațiile reclamantului trebuie să fie examinate din punct de vedere al desfășurării campaniei în timpul referendumului în cauză. (8) Decizia unui partid politic privind instituirea organelor organizației naționale și naționale poate fi explicată în decizia Yeiller și Sol Gelecek Partisi (§§ 41955/14, § 18-24, 10 mai 2022) în sensul că decizia se limitează la o decizie limitată (§ 35 din Convenția Ek 1 nr.lu din 2017), iar în ceea ce privește alte aspecte ale Convenției, Curtea a subliniat că, în temeiul capitolului 1 din Convenția Ek 3 din Protocol, nu se poate aplica în mod expres Convenția Ek Republican din Turcia (§ 488 din Convenția Turki Cumhuriyet), în special în temeiul articolului 1 din Convenția Halkıș, în temeiul articolului 1 din Convenția Turkiye (§ 35 din Convenția Turkiye), în temeiul articolului 1 din Convenția Halkıș (§ 338 din Convenția Turkiye), în temeiul articolului 1 din Convenția Turkiye (§ 338 din Convenția Turkiye), în temeiul articolului 3 din Convenția Halkș (§ 33 din Convenția Turkiye), în temeiul articolului (§ 1 din Convenția Turkiye) și în temeiul articolului (§ 3 din Convenția Turkiye).

X. / Regatul Unit , nr. 7096/75, 3 octombrie 1975 cu data de decizie a Comisiei, Hotărâri și rapoarte (KR) 3, McLean și Cole împotriva Regatului Unit (k.k.), nr. 12626/13 și 2522/12, §§ 32-33, 11 iunie 2013 și anulate de Cumhuriyet Halk Partisi, § 40). 10. Toate materialele din fața Curții, care a examinat toate materialele, au fost examinate în urma unei plângeri în cadrul unui referendum convenit în cadrul unui sistem de alegeri, care a fost organizat în cadrul unui referendum organizat cu intervale de timp și de timp, care a oferit alegătorilor din Turcia o șansă de a reînnoi ședințele organului de alegere, cu intervale de timp și de timp rezonabile.

Având în vedere concluzia la care a ajuns în legătură cu plângerile părții solicitante în temeiul articolului 3 din Protocolul nr. 1 din Convenție, Curtea a decis că această plângere este incompatibilă cu prevederile Convenției în sensul articolului 35 § 3 (a) și, prin urmare, că aceste plângeri trebuie respinse în temeiul articolului 35 § 4. Pe aceste teme, Curtea a decis, în unanimitate, că petiția este inadmisibilă.

AVRUPA İNSAN HAKLARI MAHKEMESİ

İKİNCİ BÖLÜM

KABUL EDİLEBİLİRLİK HAKKINDA KARAR

Bașvuru no. 50432/17

HALKIN KURTULUȘ PARTİSİ (HKP) / Türkiye

Bașkan,

Jovan Ilievski,

Hâkimler,

Lorraine Schembri Orland,

Diana Sârcu,

ve

Yazı İșleri Müdür Yardımcısı

Dorothee von Arnim’in katılımıyla 30 Ocak 2024 tarihinde Komite olarak toplanan Avrupa İnsan Hakları Mahkemesi (İkinci Bölüm),

2005 tarihinde kurulmuș olup Ankara’da bulunan ve Ankara Barosuna kayıtlı avukatlar S. Kıran ve M. Bayyar tarafından temsil edilen Halkın Kurtuluș Partisi (HKP) (“bașvuran parti”) adlı siyasi bir parti tarafından 20 Haziran 2017 tarihinde İnsan Hakları ve Temel Özgürlüklerin Korunmasına ilișkin Sözleșme’nin (“Sözleșme”) 34. maddesi uyarınca Türkiye Cumhuriyeti aleyhine Mahkemeye yapılan bașvuruyu (no. 50432/17) dikkate alarak,

Gerçekleștirilen müzakereler sonucunda așağıdaki kararı vermiștir:

DAVANIN KONUSU

1.

Bașvuru, bașvuran partinin 16 Nisan 2017 tarihinde gerçekleștirilen anayasa referandumuna aktif olarak katılma ve bu referandumla ilgili kampanya yürütme hakkının, yasal kriterleri karșılayamaması nedeniyle ihlal edildiği iddiasına ilișkindir.

2.

Yüksek Seçim Kurulu (“Kurul”) 25 Ocak 2017 tarihinde, 20 Ocak 2017 tarihi itibariyle partiler tarafından doldurulan ve Yargıtay Cumhuriyet Bașsavcılığı tarafından tutulan teșkilat kayıtlarına dayanarak, 2820 sayılı Siyasi Partiler Kanununun 20 ve 36. maddeleri ile 298 sayılı Seçimlerin Temel Hükümleri ve Seçmen Kütükleri Hakkında Kanun’un 14. maddesi uyarınca seçimlere katılabilecek siyasi partilerin listesini ilan etmiștir. Bașvuran parti, seçim gününden en az altı ay önce Türkiye’deki il ve ilçelerin en az yarısında parti teșkilatını kurmadığı gerekçesiyle bu partiler arasında yer almamıștır.

3.

Bașvuran parti, özellikle kırk iki ilde teșkilatlarını olușturduğunu ve dolayısıyla seçimlere katılmak için tüm ön koșulları yerine getirdiğini ileri sürerek, Kurul nezdinde bu karara itiraz etmiștir.

4.

Kurul, 16 Șubat 2017 tarihinde bașvuran partinin itirazını reddetmiștir. Yargıtay Cumhuriyet Bașsavcılığından ilgili kayıtları temin eden Kurul, bașvuran partinin Türkiye’de Gaziantep, Muș ve Bayburt olmak üzere sadece üç ilde teșkilat organlarının kurulması için gerekli koșulları yerine getirdiği ve ilgili mevzuatın yasal gerekliliklerine uymadığı sonucuna varmıștır. Kurul bu bağlamda ayrıca, bir partinin belirli bir ilde teșkilatlanmıș sayılabilmesi için, o ilin ilçelerinin en az üçte birinde teșkilat kurmuș olması gerektiğini, bașvuran parti açısından ise böyle bir durumun söz konusu olmadığını belirtmiștir. Kurul kararları aleyhine bașka bir mercie itiraz edilemeyeceğinden Anayasa’nın 79. maddesi uyarınca ilgili karar verildiği tarihte kesinleșmiștir.

5.

Bașvuran parti, Kurulun mevzuatı yanlıș uyguladığından ve seçimlere katılma yeterliliğine ilișkin kararının 16 Nisan 2017 tarihinde gerçekleșen anayasa referandumuna katılma hakkını ihlal ettiğinden ve kampanya yürütmesini engellediğinden șikâyetçi olmuștur. Bu bağlamda bașvuran parti Sözleșme’nin 1, 6, 7, 10 ve 11. maddeleri ve Sözleșme’ye Ek 1 No.lu Protokol’ün 3. maddesine dayanmıștır. Bașvuran parti esasen Sözleșme’nin 13. maddesine dayanarak, Kurul kararları aleyhine bașka bir mercie itiraz etme hakkı olmadığından, Kurulun kararlarına karșı bașvurabileceği etkili bir hukuk yolunun mevcut olmamasından șikâyetçi olmuștur.

MAHKEMENİN DEĞERLENDİRMESİ

6.

Mahkeme, dava konusu olayların hukuki açıdan vasıflandırılması konusunda egemen olduğunu yinelemektedir (bk. örneğin,

Aksu / Türkiye

[BD], no.

4149/04 ve 41029/04, § 43, AİHM 2012). Somut davada Mahkeme, bașvuran partinin șikâyetlerinin esasen 2017 anayasa referandumuna katılma ve kampanya yürütme hakkının ihlal edildiği iddiasıyla ilgili olduğu kanaatindedir. Dolayısıyla bașvuran partinin șikâyetinin yalnızca Sözleșme’ye Ek 1 No.lu Protokol’ün 3. maddesi kapsamında incelenmesi gerektiği görüșündedir. Söz konusu madde șu șekildedir:

“Yüksek Sözleșmeci Taraflar, yasama organının seçilmesinde halkın kanaatlerinin özgürce ifadesini sağlayacak șartlar içinde, makul aralıklarla, gizli oyla serbest seçimler yapmayı taahhüt ederler.”

7.

Mahkeme, ilk olarak, bașvuran partinin șikâyetinin esasen 2017 anayasa referandumunda kampanya yürütememesi nedeniyle Sözleșme’ye Ek 1 No.lu Protokol’ün 3. maddesi kapsamındaki haklarının ihlal edildiği iddiasıyla ilgili olduğunu gözlemlemektedir. Yukarıda belirtilenler ıșığında, bașvuranın iddialarının, söz konusu referandum sırasında kampanya yürütememesi açısından incelenmesi gerekmektedir.

8.

Bir siyasi partinin il ve ilçelerdeki teșkilat organlarının kurulmasına ilișkin ilgili iç hukukun açıklaması

Yeșiller ve Sol Gelecek Partisi

(no. 41955/14, §§ 18-24, 10

Mayıs 2022) kararında bulunabilir.

9.

Mahkeme, 1 No.lu Protokol’ün 3. maddesinin söz konusu anayasa referandumuna uygulanabilirliğini

Cumhuriyet Halk Partisi / Türkiye

((k.k.), no. 48818/17, 21

Kasım 2017) kararında incelediğini ve 1 No.lu Protokol’ün 3. maddesinin metninin, kapsamının “makul aralıklarla” yapılan ve yasama organını belirleyen seçimlerle sınırlı olduğunu açıkça gösterdiğini ve lafzının, uygulanabilirliğine ilișkin geniș kapsamlı, amaçsal bir yorumun sınırlarına dair güçlü bir gösterge olduğunu vurgulamıș olduğunu kaydetmektedir. Bu doğrultuda Mahkeme, 1 No.lu Protokol’ün 3. maddesinin referandumlara uygulanamayacağına karar vermiștir (bk. yukarıda anılan

Cumhuriyet Halk Partisi

,

§§

33-40,

ve bu kapsamda anılan diğer kararlar). Mahkeme yukarıdaki hususlar ıșığında, bașvuran partinin bu davadaki bașvurusunun Sözleșme’nin 35 § 3 (a) maddesi anlamında, Sözleșme ve Protokollerinin hükümleriyle konu bakımından (ratione materiae) bağdașmamakta olduğuna ve reddedilmesi gerektiğine karar vermiștir (bk.

X. / Birleșik Krallık

, no. 7096/75, 3

Ekim 1975 tarihli Komisyon kararı, Kararlar ve Raporlar (KR) 3,

McLean ve Cole / Birleșik Krallık

(k.k.), no. 12626/13 ve 2522/12, §§ 32-33, 11

Haziran 2013 ve yukarıda anılan

Cumhuriyet Halk Partisi,

10.

Önündeki tüm materyalleri inceleyen Mahkeme, Türkiye’deki seçmenlere “yasama organının seçimi” hususunda görüșlerini ifade etme fırsatı veren ve makul aralıklarla yapılan seçimler sisteminin bir parçası olarak düzenlenen referandumun Sözleșme’ye Ek 1 No.lu Protokol’ün 3. maddesi anlamında bir “seçim” teșkil etmemesi nedeniyle, somut davada bașvuran partinin șikâyetlerinin kabul edilebilirliği konusunda farklı bir sonuca varmasını sağlayabilecek herhangi bir olgu veya argüman tespit etmemiștir.

11.

Dolayısıyla, bașvuran partinin șikâyeti 35 § 3 (a) maddesi anlamında Sözleșme ve Protokollerinin hükümleri ile konu bakımından bağdașmamakta olup, 35 § 4 maddesi uyarınca reddedilmelidir.

12.

Mahkeme, bașvuran partinin Sözleșme’nin 1 No.lu Protokol’ün 3. maddesiyle bağlantılı olarak 13. maddesi kapsamındaki șikâyetlerine ilișkin olarak, 13. maddenin yalnızca bir bireyin Sözleșme kapsamında “savunulabilir bir șikâyeti” olması halinde uygulanabileceğini yinelemektedir (bk.

Mozer / Moldova Cumhuriyeti ve Rusya

[BD], no. 11138/10, § 207, 23 Șubat 2016 ve

De

Tommaso / İtalya

[BD], no. 43395/09, §

180, 23

Șubat 2017). Dolayısıyla 13. madde, asıl șikâyetin Sözleșme’nin maddi kapsamı dıșında kaldığı durumlarda uygulanamaz (bk.

Kaukonen / Finlandiya,

no.

24738/94, 8 Aralık 1997 tarihli Komisyon kararı, KR 91, s. 14). Mahkeme, bașvuran partinin Sözleșme’ye Ek 1 No.lu Protokol’ün 3. maddesi kapsamındaki șikâyetlerine ilișkin vardığı sonucu göz önünde bulundurarak, bu șikâyetin de 35 § 3 (a) maddesi anlamında Sözleșme hükümleriyle konu bakımından bağdașmamakta olduğuna karar vermiș ve dolayısıyla bu șikâyetlerin 35 § 4 maddesi uyarınca reddedilmesi gerektiği kanaatine varmıștır.

Bu gerekçelerle, Mahkeme, oy birliğiyle,

Bașvurunun kabul edilemez olduğuna

karar vermiștir.

İșbu karar İngilizce olarak tanzim edilmiș olup; 22 Șubat 2024 tarihinde yazılı olarak bildirilmiștir.

Dorothee von Arnim

Jovan Ilievski

Yazı İșleri Müdür Yardımcısı

Bașkan