NEALE v. THE UNITED KINGDOM
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Struck out of the list
NEALE v. THE UNITED KINGDOM (CtEDO, 2009)
Cea decizia nr. 52771/08 de la Toby NEALE împotriva Regatului Unit Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a patra secțiune), care a stat la 1 decembrie 2009 în calitate de cameră compusă din: Lech Garlicki, președinte, Nicolas Bratza, Giovanni Bonello, Ljiljana Mijović, David Thór Björgvinsson, Ledi Bianku, Mihai Poalelungi, judecători și Fatoș Aracı, secretar adjunct al secțiunii Având în vedere cererea depusă la 29 octombrie 2008, având în vedere declarațiile formale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE Reclamantul, dl Toby Neale, este un național britanic care s-a născut în 1963 și locuiește în Ballabeg, Insula de Man. El a fost reprezentat în fața Curții de către Russell Jones & Walker, o firmă de avocat cu sediul în Manchester. Guvernul Regatului Unit (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl D. Walton, al Oficiului de Externe și Commonwealth. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 8 din Convenția privind interceptarea ilegală a telecomunicațiilor sale și a reglementării sale ineficiente și a supravegherii independente a interceptării comunicațiilor pe insula de Man. El s-a plâns în continuare că Interceptarea Tribunalului de Comunicații nu a respectat art. 6. În cele din urmă, el s-a plâns în temeiul articolului 13 că nu a avut acces la o soluție eficace în ceea ce privește plângerile sale. La 16 septembrie 2009, Curtea a primit următoarea declarație de la Guvern: „Eu, Derek Walton, agent al Guvernului Regatului Unit, declar că Guvernul Regatului Unit propune să plătească 25.000 de euro (20 de mii de euro) dlui Toby Neale în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, pe calea Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care trebuie să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi convertită în kilograme sterling la rata aplicabilă la data plății, și va fi pe deplin inclusivă de toate taxele și în decontarea integrală și finală a tuturor cererilor reclamantului în fața Curții. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În cazul în care nu se plătește această sumă în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului.” În plus, Guvernul a recunoscut că, în măsura în care Tribunalul de Intercepție a comunicațiilor a concluzionat că au existat o contravenție la articolele 2-5 din Legea de Intercepție a Comunicațiilor din 1988 în cazul reclamantului, orice interferență cu art. 8 § 1 din Convenția nu a fost „în conformitate cu legea” în sensul articolului 8 § 2 din Convenția. La 19 octombrie 2009, Curtea a primit următoarea declarație de la reclamant: „Noi, Russell Jones & Walker, avocati, reține că Guvernul Regatului Unit este pregătit să plătească suma de 25 000 EUR (20 000 de euro) domnului Toby Neale, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, pe care îl așteaptă în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care trebuie să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi convertită în kilograme sterling la rata aplicabilă la data plății, și va fi pe deplin inclusivă de toate taxele și în decontarea integrală și finală a tuturor cererilor reclamantului în fața Curții. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. De la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe suma de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de decontare plus trei puncte procentuale. După consultarea clientului meu, vă informez că acceptă propunerea și renunță la orice nouă afirmații împotriva Regatului Unit în ceea ce privește faptele care dau naștere acestei cereri. El declară că acest lucru constituie o rezoluție finală a cazului.” Curtea ia act de soluționarea prietenoasă achiziționată între părți și este mulțumit că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu constată niciun motiv pentru a justifica examinarea continuă a cererii (art. 37 § 1 în amendă a Convenției). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să excludă cererea din lista de cazuri. Fatoș Aracı Lech Garlicki Președintele adjunct al grefierului