la 16 decembrie 2009 A DOUA SECȚIUNEA 17 REQUETES c. Italia 11583/08 Saccomanno și alții 39854/08 49548/08 Cosco și alte 20671/08 16155/08, 20223/08, 20225/08 și 29218/09), domnul A. Bozzi, F. Besostri, G. Bozzi și G. Porceddu, avocați la Milano (solicitarea n 35953/08). Ceilalți solicitanți (solicitanți n 20598/08, 20671/08, 39854/08, 49434/08, 49512/08, 49519/08, 49538/08, 49545/08 și 49548/08) nu sunt reprezentați. Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de către reclamanți, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamanții sunt aleși italieni. La 21 decembrie 2005, Parlamentul a aprobat Legea nr. 270/2005 (Modificări ale standardelor privind alegerea Camerei Congresului și a Senatului Republicii), care a fost publicată în Jurnalul Oficial la 30 iunie 2005. decembrie 2005 și a intrat în vigoare în ziua următoare. Această lege a reformat în profunzime sistemul electoral italian, de modificare a decretului președintelui Republicii nr. 361/1957 (lege de codificare a dispozițiilor pentru alegerea Camerei de Congrese TU elezione Senato della Repubblica Legea nr. 270/2005 nu permite alegerea directă a reprezentanților de către alegători. Partidele politice prezintă liste de candidați blocate Cu alte cuvinte, ordinea candidaților aleși pe o listă este stabilită de partid, iar alegătorii nu își pot exprima preferința pentru un anumit candidat. Partidul sau coaliția care a obținut pentru Camera deputaților cel mai mare număr de voturi exprimate la nivel național are dreptul la o primă pentru a obține 340 din 630 de locuri, ceea ce corespunde cu 54 % din locuri. În Senat, prima este atribuită la nivel regional: coaliția care ajunge în frunte într-o regiune are 55% din locurile din regiune. Sunt prevăzute trei praguri pentru Camera deputaților (10%- 4%- 2%) și trei praguri pentru Senatul Republicii (20%-8%-3%), respectiv coalițiile partidelor, partidele care nu fac parte dintr-o coaliție și partidele care fac parte dintr-o coaliție. Cu toate acestea, la 6 februarie 2008, în urma unei crize de guvern, președintele Republicii dizolvă Parlamentul, printr-un decret al Consiliului de Miniștri din aceeași zi, au fost stabilite noi alegeri la 13 și 14 aprilie 2008. Între timp, trei consultări remeditare privind abrogarea parțială a Legii nr. 270/2005 fuseseră aprobate de Curtea Constituțională și stabilite la 18 mai 2008 după dizolvarea Parlamentului, consultările respective au fost amânate la o dată ulterioară. La 16 februarie 2008, trei dintre reclamanții în cauza Bozzi și alții c. Italia 35953/08) au atacat în fața tribunalului administrativ (TAR) din Lazio. Ei au cerut Curții Constituționale să ridice problema compatibilității legislației electorale în vigoare cu mai multe articole ale Constituției. Printr-o decizie din 27 februarie 2008, TAR al Latiului a declarat inadmisibilă cererea de nejudiciare a instanței. Cei trei reclamanți au făcut apel la Consiliul de Stat. Printr-o ordonanță din 11 martie 2008, Consiliul de Stat a declarat absența absolută a jurisdicției și a constatat, printre altele, că convocarea adunărilor electorale constituia un act de natură politică și, prin urmare, necenzurabil în fața instanțelor judiciare. La 7 aprilie 2008, unul dintre reclamanți în aceeași cauză a ridicat în fața Curții Constituționale un conflict între puterile statului. El și-a invocat dreptul, în calitate de membru al corpului electoral, unui judecător abilitat să ridice în fața sa problema constituționalității legislației electorale în vigoare. (49538/08) au intervenit în procedura în fața Curții. Prin ordonanța din 16 iulie 2008, Curtea Constituțională a declarat inadmisibilă cererea de la ..................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... În plus, în opt decizii identice din 8 aprilie 2008, Curtea de Casație, camere reunite, a considerat că orice chestiune referitoare la operațiunile electorale, inclusiv cele referitoare la operațiunile preelectorale, este de competența exclusivă a Parlamentului, în special a Comisiei pentru alegeri (Giunta delle elezioni) ) și nu poate fi atacată în fața instanțelor judiciare. La 13 și 14 aprilie, alegerile parlamentare au avut loc în conformitate cu noile dispoziții ale Legii nr. 270/2005. Cele trei consultări remeditare menționate anterior au avut loc la 21 iunie 2009, dar au fost invalidate de Curtea de Casație din cauza faptului că nu au ajuns la cvorumul electoral. La datele cuprinse între 3 martie și 15 aprilie 2008, unii dintre reclamanți (reclamanții nr. 11583/08, 16155/08, 20223/08, 20225/08 și 29218/09) au solicitat Curții să indice măsuri provizorii guvernului în sensul articolului 39 din Regulamentul de procedură. Aceste cereri au fost respinse toate de președintele secțiunii Note funcționând. Dreptul și practica internă relevante Articolele relevante din Constituție și din Legea electorală Principiile-cadru și dispozițiile fundamentale care reglementează materia electorală sunt stabilite în Constituție (în ceea ce privește cazul de față, în special articolele 1 alineatul (2) și 55 și următoarele) la art. 1 alineatul (2) din Constituție se citește astfel: Suveranitatea aparține poporului care a luat forma și în limitele constituției. În părțile lor relevante, articolele 55, 56 și 57 din Constituție sunt astfel exprimate art. 55 alineatul (1) Parlamentul este compus din Camera deputaților și Senatul Republicii. art. 56 alineatul (1) Camera deputaților este aleasă prin vot universal și direct. Numărul deputaților este de șase sute treizeci, dintre care doisprezece au fost aleși în circumscripția Străine. Art. 57 alin. (1) Senatul Republicii este ales pe o bază regională, cu excepția locurilor atribuite circumscripției Ca urmare a reformei legislative menționate anterior, desfășurarea alegerilor este reglementată în prezent de DPR nr 361/1957 (pentru alegerea Camerei deputaților) și de Decretul legislativ nr. 533/1993 (pentru alegerea Senatului republicii), astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 270 din 2005. În special, este vorba despre dispozițiile gemene ale art. 18a alin. (3), 58 alin. (2), 84 (1) din DPR nr. 361/1957 (camera deputaților) și 9 alin. (4), 14 alin. (1) și 17 alin. (7) din Decretul legislativ nr. 533/1993 (Senatul Republicii), care, în noua lor formulare și în părțile lor relevante, se citesc astfel Art. 18a alin. (3). Fiecare listă, la prezentarea sa, este compusă dintr-un set de candidați, plasați într-o anumită ordine. Lista trebuie să cuprindă un număr de candidați care să nu fie mai mic de o treime sau mai mare decât numărul de locuri atribuite circumscripției. art. 58 alineatul (2) care votează (...) își exprimă votul, prin intermediul creionului, prin înscrierea pe buletinul de vot a unei singure mențiuni în buletinul de vot. art. 84 alineatul (1) Președintele biroului central al circumscripției (...) proclamă candidații din lista respectivă în funcție de ordinea de plasare inițială, ținând cont de numărul de locuri la care fiecare listă are dreptul. art. 9 alineatul (4) Fiecare listă, la prezentarea sa, este compusă dintr-un set de candidați, plasați într-o anumită ordine. Lista trebuie să cuprindă un număr de candidați care să nu fie mai mic de o treime sau mai mare decât numărul de locuri atribuite circumscripției art. 14 alineatul (1) care votează (...) își exprimă votul, prin intermediul creionului, prin înscrierea pe buletinul de vot a unei singure mențiuni în Caseta care conține simbolul listei alese. art. 17 alineatul (7) Președintele biroului central al circumscripției (...) proclamă aleși candidații din lista în cauză în funcție de ordinul de plasare originar, ținând seama de numărul de locuri la care fiecare listă are dreptul. În ceea ce privește noul sistem de prime de majoritate 361/1957 (camera deputaților) și 17 alin. (2) și § 4 din Decretul legislativ nr. 533/1993 (Senatul Republicii) sunt astfel formulate Art. 83 alin. (2) În cazul în care lista sau coaliția de liste care au obținut cel mai mare număr de voturi valabile exprimate (...) nu a colectat cel puțin 340 de locuri, numărul de locuri lipsă îi este atribuit. În acest caz, biroul de vot atribuie 340 locurile de pe lista respectivă sau coaliția de listă.art. 17 alineatele (2) - (4) Biroul regional de votare verifică dacă lista sau coaliția de liste care au obținut cel mai mare număr de voturi valabile exprimate în cadrul circumscripției sale a obținut cel puțin 55% din locurile atribuite regiunii, cu rotunjire în jurul unității superioare.art. 17 alineatul (4) În cazul în care verificarea prevăzută la alineatul (2) este negativă, biroul regional de vot atribuie lista sau coaliția de listă cu cel mai mare număr de voturi, un număr suplimentar de locuri necesare pentru a atinge 55 % din locurile atribuite regiunii în cauză, cu spătar în jurul unității superioare. Curtea Constituțională a fost sesizată de Consiliul de Justiție Administrativă al Regiunii Sicilia cu privire la o acțiune în contestație a constituționalității articolelor 23 și 87 din DPR n 361/1957, în măsura în care aceste dispoziții nu prevăd posibilitatea de a răspunde în fața instanței administrative deciziilor biroului electoral central național care determină excluderea definitivă a unui candidat sau a unei liste. Instanța de trimitere considera în special că aceasta trebuia să se analizeze într-un mai puțin de protecție juridică Curtea Constituțională a ajuns la concluzia că nici un vid de protecție nu era în cauză în speță. Comisia a precizat că, astfel cum a afirmat în repetate rânduri jurisprudența bine stabilită a Curții de Casație, toate contestațiile referitoare la operațiunile electorale, inclusiv cele referitoare la procesul electoral în etapa pregătitoare, intră în sfera de competență exclusivă a Parlamentului, în special a Comisiei pentru alegeri (Giunta delle elezioni GRIFS) pentru cererile n 11929/08 și 15726/08 Invocând art. 3 din Protocolul nr 1 la Convenție, precum și mai multe articole din Constituția italiană, reclamanții consideră că noua disciplină electorală 270/2005, subminează exprimarea liberă a opiniei publice asupra alegerii corpului legislativ și a informării într-o necunoaștere a suveranității poporului, prevăzută de Constituție. De asemenea, acestea aduc atingere principiului reprezentării efective a alegătorilor. Fără a invoca nicio dispoziție a Convenției, reclamanții nu dispun, în dreptul italian, de nicio acțiune efectivă pentru a corecta obiecțiile menționate mai sus, în special de faptul că singurul organism competent care decide cu privire la regularitatea consultării electorale este Parlamentul însuși. În plus, aceștia se plâng că nu își pot face cunoscute motivele în fața Curții Constituționale, așteptată ca în Italia controlul constituționalității să nu poată fi declanșat direct de un solicitant, ci doar printr-o trimitere efectuată de instanța în fața căreia este invocată neconstituționalitatea, ceea ce nu este posibil în cazul de față. Pentru cererile nr. 11583/08, 16155/08, 20223/08, 20225/08 și 29218/09 Reclamanții consideră că noua disciplină electorală Acestea se referă la articolele 1, 5, 9, 10, 11, 14, 16 și 3 din Protocolul nr. 1 la Convenție. 21 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 52 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și numeroasele dispoziții ale Constituției italiene. Invocând articolele 6 și 13 din convenție, precum și dispozițiile Constituției italiene și ale Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, reclamanții susțin că nu dispun, în dreptul italian, de nicio cale de atac eficientă pentru a remedia obiecțiunile menționate mai sus. Pentru cererile nr. 20598/08 și 20671/08 care invocă articolele 1 din convenție și 3 din Protocolul nr. 1, reclamanții consideră că noua disciplină electorală, care a fost blocată, și care a fost introdusă prin legea nr. 270/2005, aduce atingere libertății de exprimare a opiniei publice asupra alegerii corpului legislativ și, de asemenea, subminează principiul reprezentării efective a alegătorilor. Invocând articolele 6 și 13 din convenție, reclamanții susțin că nu există, în dreptul italian, nicio cale de atac eficientă pentru a remedia obiecțiunile menționate mai sus. Pentru cererea nr. 35953/08 Invocând articolele 1 din Convenția nr. 1 și 3 din Protocolul nr. 1, reclamanții consideră că noua disciplină electorală În conformitate cu Legea nr. 270/2005, acestea subminează libertatea de exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ și, de asemenea, subminează principiul proporționalității. Invocând art. 6 alin. (1) din Convenție, reclamanții susțin că la sfârșitul procedurii în fața instanțelor administrative se analizează o încălcare a dreptului lor la o instanță de judecată. În special, ei au fost împiedicați să se prezinte în fața unei instanțe independente dreptul lor constituțional de a-și exercita dreptul de vot în conformitate cu Constituția Invocând art. 13 din Convenție, reclamanții nu dispun, în dreptul italian, de nicio acțiune efectivă pentru a corecta obiecțiile menționate mai sus, în special de faptul că singurul organism competent care trebuie să decidă cu privire la regularitatea consultării electorale este Parlamentul însuși. În plus, aceștia se plâng că nu își pot face cunoscute motivele în fața Curții Constituționale, așteptată ca în Italia controlul constituționalității să nu poată fi declanșat direct de un solicitant, ci doar printr-o trimitere efectuată de instanța în fața căreia este invocată neconstituționalitatea, ceea ce nu este posibil în cazul de față. Pentru cererile nr. 39854/08, 49434/08, 49512/08, 49519/08, 49538/08, 49545/08 și 49548/08 Invocând articolele 1 din Convenția nr. 1 și 3 din Protocolul nr. 1, reclamanții consideră că noua disciplină electorală este considerată ca fiind o nouă disciplină electorală, a listelor blocate și a primelor cu majoritate de voturi, astfel cum au fost introduse prin Legea nr. 270/2005, subminează exprimarea liberă a opiniei publice asupra alegerii corpului legislativ. De asemenea, acestea invocă o încălcare a principiului reprezentării efective a alegătorilor. Invocând art. 6 alineatul (1) din Convenție, reclamanții susțin că sunt împiedicați să se prezinte în fața unei instanțe independente. dreptul constituțional de a-și exercita dreptul de vot în conformitate cu Constituția Invouchuche art. 13, reclamanții declară că nu dispun, în dreptul italian, de nicio acțiune efectivă pentru a corecta obiecțiile menționate mai sus. În special, aceștia se plâng de faptul că singurul organism competent care decide cu privire la regularitatea consultării electorale este Parlamentul însuși. În plus, aceștia se plâng că nu își pot face cunoscute motivele în fața Curții Constituționale, așteptată ca în Italia controlul constituționalității să nu poată fi declanșat direct de un solicitant, ci doar printr-o trimitere efectuată de instanța în fața căreia este invocată neconstituționalitatea, ceea ce nu este posibil în cazul de față. RĂSPUNSURI LA PĂRȚILE _____________________________________________________ Pentru toate cererile Disciplina electorală a listelor blocate, astfel cum a fost introdusă prin Legea nr. 270/2005, a încălcat dreptul reclamanților de a participa, în cadrul alegerilor legislative din 13 și 14 aprilie 2008, la alegeri care să asigure exprimarea liberă a opiniei publice cu privire la alegerea corpului legislativ, în sensul articolului 3 din Protocolul nr. 1 la Convenție, ținând cont și de ceea ce pot include aceste liste atât de mulți candidați cât numărul total de locuri care trebuie ocupate în circumscripție? Au reclamanții la dispoziția lor, conform dispozițiilor art. 13 din Convenție, o acțiune internă efectivă prin intermediul căreia și-ar fi putut formula obiecțiile de necunoaștere a art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenție? Pentru cererile n 20598/08, 20671/08, 35953/08, 39854/08, 49434/08, 49512/08, 49519/08, 49538/08, 49545/08 și 49548/08 Disciplina electorală a primelor cu majoritate de voturi, cum ar fi introducerea prin lege n 270/2005, reprezintă o necunoștință a dreptului reclamanților de a participa la alegeri care să asigure exprimarea liberă a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ, în sensul articolului 3 din Protocolul 1, având în vedere, de asemenea, faptul că: nu este prevăzut niciun prag minim de consens n
le 16 décembre 2009
17 REQUÊTES c. Italie
11583/08 – Saccomanno et autres
39854/08 – Zampa
11929/08 – Anetrini et Alessio
49434/08 – Dell’Acqua et autres
15726/08 – Arato et autres
49512/08 – Critelli et autres
16155/08 – Malena
49519/08 – Pullano et autres
20223/08 – Zurzolo
49538/08 – Raffaelli et autres
20225/08 – Deleo
49545/08 – Arcuri et autres
20598/08 – Dova
49548/08 – Cosco et autres
20671/08 – Versolato
29218/09 – Marrari
35953/08 – Bozzi et autres
Les requérants sont quatre-vingt-onze ressortissants italiens. Ils sont représentés devant la Cour par M
e
os
11929/08 et 15726/08), M
es
o
e
os
16155/08, 20223/08, 20225/08 et 29218/09), M
es
o
35953/08). Les autres requérants (requêtes n
os
20598/08, 20671/08, 39854/08, 49434/08, 49512/08, 49519/08, 49538/08, 49545/08 et 49548/08) ne sont pas représentés.
A.
Les circonstances de l’espèce
Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par les requérants, peuvent se résumer comme suit.
Les requérants sont des électeurs italiens.
Le 21 décembre 2005, le Parlement approuva la loi n
o
270/2005, (Modifications des normes relatives à l’élection de la Chambre des Députés et du Sénat de la République), qui fut publiée au journal officiel le 30
décembre 2005 et entra en vigueur le jour suivant.
Cette loi réforma en profondeur le système électoral italien, modifiant le décret du Président de la République n
o
361/1957 (loi codifiant les dispositions pour l’élection de la Chambre des Députés «
TU elezione Camera dei deputati
»
) et le décret-législatif n
o
433/1993 (loi codifiant les dispositions pour l’élection du Sénat de la République «
TU elezione Senato della Repubblica
»
).
La loi n
o
270/2005 ne permet pas l’élection directe des représentants par les électeurs. Les partis politiques présentent des listes de candidats «
bloquées
»
; en d’autres termes, l’ordre des candidats élus sur une liste est fixé par le parti lui-même et les électeurs ne peuvent pas exprimer leur préférence pour un candidat en particulier. Le parti ou la coalition qui a obtenu pour la Chambre des députés le plus grand nombre de voix exprimées au niveau national a droit à une prime permettant d’obtenir 340 des 630 sièges, ce qui correspond à 54
% des sièges. Au Sénat, la prime est attribuée au niveau régional
: la coalition arrivant en tête dans une région a 55
% des sièges de la région. Des seuils dits de «
barrage
» sont prévus pour l’obtention des sièges, à savoir trois seuils pour la Chambre des Députés (10%- 4%- 2%) et trois seuils pour le Sénat de la République (20%-8%-3%), s’appliquant respectivement aux coalitions des partis, aux partis ne faisant pas partie d’une coalition et aux partis faisant partie d’une coalition. Toutefois, aucun seuil minimum de consensus n’est prévu ni à la Chambre ni au Sénat pour l’obtention des primes à la majorité.
Le 6 février 2008, à la suite d’une crise de gouvernement, le Président de la République dissout le Parlement. Par un arrêté du Conseil de ministres du même jour, des nouvelles élections furent fixées aux 13 et 14 avril 2008.
Entre-temps, trois consultations référendaires visant à l’abrogation partielle de la loi n
o
270/2005 avaient été approuvées par la Cour constitutionnelle et fixées au 18 mai 2008. Suite à la dissolution du Parlement, lesdites consultations furent reportées à une date à établir ultérieurement.
Le 16 février 2008, trois des requérants dans l’affaire
Bozzi et autres c.
Italie
(n
o
35953/08) attaquèrent l’arrêté de convocation des assemblées électorales devant le tribunal administratif (le «
TAR
») du Latium. Ils demandèrent de soulever devant la Cour constitutionnelle la question de la compatibilité de la législation électorale en vigueur avec plusieurs articles de la Constitution.
Par une décision du 27 février 2008, le TAR du Latium déclara irrecevable la requête pour défaut de juridiction.
Les trois requérants interjetèrent appel devant le Conseil d’État.
Par une ordonnance du 11 mars 2008, le Conseil d’État déclara le défaut absolu de juridiction. Il observa, entre autres, que l’arrêté de convocation des assemblées électorales constituait un acte de nature politique et partant non censurable devant les juridictions judiciaires.
Le 7 avril 2008, l’un des requérants dans la même affaire souleva devant la Cour constitutionnelle un conflit entre pouvoirs de l’État. Il invoqua son droit, en tant que membre du corps électoral, à un juge habilité à soulever devant elle la question de constitutionnalité de la législation électorale en vigueur.
D’autres requérants dans l’affaire
Raffaelli c. Italie
(49538/08) intervinrent dans la procédure devant la Cour.
Par une ordonnance du 16 juillet 2008, la Cour constitutionnelle déclara irrecevable la demande de l’intéressé au motif qu’aucun conflit entre pouvoirs de l’État n’était en cause en l’espèce.
Par ailleurs, dans huit décisions identiques du 8 avril 2008, la Cour de cassation, chambres réunies, avait jugé que toute question relative aux opérations électorales, y inclues celles relatives aux opérations pré-électorales, relève de la compétence exclusive du Parlement, notamment de la Commission des élections (
Giunta
delle
elezioni
) et ne peut pas être attaquée devant les juridictions judiciaires.
Les 13 et 14 avril, les élections législatives eurent lieu conformément aux nouvelles dispositions de la loi n
o
270/2005.
Les trois consultations référendaires susmentionnées se tinrent le 21
juin
2009 mais elles furent invalidées par la Cour de cassation faute d’avoir atteint le quorum électoral.
A des dates comprises entre le 3 mars et le 15 avril 2008, certains des requérants (requêtes n
os
11583/08, 16155/08, 20223/08, 20225/08 et 29218/09) avaient demandé à la Cour d’indiquer des mesures provisoires au Gouvernement au sens de l’article 39 du règlement de la Cour.
Lesdites demandes ont toutes été rejetées par la présidente de la section
Note
faisant fonction.
B.
Le droit et la pratique internes pertinents
a.
Les articles pertinents de la Constitution et de la loi électorale
Les principes-cadres et les dispositions fondamentales régissant la matière électorale sont établies dans la Constitution (en ce qui concerne le cas d’espèce, notamment aux articles 1 § 2 et 55 et suivants)
L’article 1 § 2 de la Constitution se lit ainsi
:
«
La souveraineté appartient au peuple qui l’exerce dans les formes et dans les limites de la Constitution.
»
Dans leurs parties pertinentes, les articles 55, 56 et 57 de la Constitution sont ainsi libellés
:
Article 55 § 1
«
Le Parlement se compose de la Chambre des députés et du Sénat de la République.
»
Article 56 § 1
«
La Chambre des députés est élue au suffrage universel et direct.
Le nombre des députés est de six cent trente dont douze élus dans la circonscription ‘
Étranger’.
»
Article 57 § 1
«
Le Sénat de la République est élu sur une base régionale, exception faite des sièges attribués à la circonscription ‘Étranger’.
Le nombre des sénateurs élus est de trois cent quinze dont six élus dans la circonscription ‘Étranger’.
»
A la suite de la réforme législative susmentionnée, le déroulement du scrutin est actuellement régie par le DPR n
o
361/1957 (pour l’élection de la Chambre des députés) et par le Décret-législatif n
o
533/1993 (pour l’élection du Sénat de la république), tels que modifiés par la loi n
o
270 de 2005.
Pour ce qui concerne le nouveau système des «
listes bloqués
», il s’agit notamment des dispositions jumelles des articles 18 bis § 3, 58 § 2, 84
§
1 du DPR n
o
361/1957 (Chambre des Députés) et 9 § 4, 14 § 1 et 17 § 7 du Décret-législatif n
o
533/1993 (Sénat de la République), qui, dans leur nouvelle formulation et dans leurs parties pertinentes, se lisent ainsi
:
Article 18 bis § 3
«
Chaque liste, lors de sa présentation, est composée par un ensemble de candidats, placés dans un ordre donné. La liste doit comporter un nombre de candidats non inférieur à un tiers ni supérieur au nombre des sièges attribués à la circonscription.
»
Article 58 § 2
«
Le
votant (...)
exprime
son
vote, au moyen du crayon, en
inscrivant sur le bulletin de vote
une
seule
mention
quelconque
dans
la case contenant le symbole de la liste choisie.
»
Article 84 § 1
«
Le Président du bureau central de la circonscription (...) proclame élus les candidats de la liste concernée selon l’ordre de placement originaire, compte tenu du nombre des sièges auxquels chaque liste a droit.
»
Article 9 § 4
«
Chaque liste, lors de sa présentation, est composée par un ensemble de candidats, placés dans un ordre donné. La liste doit comporter un nombre de candidats non inférieur à un tiers ni supérieur au nombre des sièges attribués à la circonscription
.
»
Article 14 § 1
«
Le
votant (...)
exprime
son
vote, au moyen du crayon, en
inscrivant sur le bulletin de vote
une
seule
mention
quelconque
dans
la case contenant le symbole de la liste choisie.
»
Article 17 § 7
«
Le Président du bureau central de la circonscription (...) proclame élus les candidats de la liste concernée selon l’ordre de placement originaire, compte tenu du nombre des sièges auxquels chaque liste a droit.
»
Pour ce qui est du nouveau système des «
primes de majorité
», les dispositions pertinentes, les articles 83 § 2 du DPR n
o
361/1957 (Chambre des Députés) et 17 § 2 et § 4 du Décret-législatif n
o
533/1993 (Sénat de la République), sont ainsi libellées
:
Article 83 § 2
«
Lorsque la liste ou la coalition de listes ayant obtenu le plus grand nombre de suffrages valides exprimés (...) n’a pas recueilli au moins 340 sièges, le nombre de sièges manquants lui est alors affecté. Dans ce cas, le bureau de vote attribue 340
sièges à ladite liste ou coalition de liste.
»
Article 17 § 2
“Le bureau de vote régional vérifie que la liste ou coalition de listes ayant obtenu le plus grand nombre de suffrages valides exprimés dans le cadre de sa circonscription ait recueilli au moins 55% des sièges attribués à la région, avec arrondissement à l’unité supérieure.
»
Article 17 § 4
«
Lorsque la vérification prévue au § 2 est négative, le bureau de vote régional attribue à la liste ou coalition de liste ayant recueilli le plus grand nombre de suffrages, un nombre supplémentaire de sièges nécessaires afin d’atteindre 55
% des sièges attribués à la région concernée, avec arrondissement à l’unité supérieure.»
a.
L’arrêt n
o
259/2009 de la Cour constitutionnelle
La Cour constitutionnelle avait été saisie par le Conseil de justice administrative de la région Sicile d’un recours en contestation de la constitutionnalité des articles 23 et 87 du DPR n
o
361/1957 dans la mesure où ces dispositions ne prévoient pas la possibilité d’attaquer devant le juge administratif les décisions du bureau électoral central national entraînant l’exclusion définitive d’un candidat ou d’une liste. La juridiction de renvoi estimait en particulier que cela devait s’analyser en un «
vide de protection juridictionnelle
».
La Cour constitutionnelle a conclut qu’aucun vide de protection n’était en cause en l’espèce. Elle a précisé que, comme l’a affirmé à plusieurs reprises la jurisprudence bien établie de la Cour de cassation, toutes les contestations relatives aux opérations électorales, y inclues celles relatives au procédé électoral dans sa phase préparatoire, relèvent de la compétence exclusive du Parlement, notamment de la Commission des élections (
Giunta
delle
elezioni
).
Pour les requêtes n
os
11929/08 et 15726/08
1.
Invoquant l’article 3 du Protocole n
o
1 à la Convention, ainsi que plusieurs articles de la Constitution italienne, les requérants estiment que la nouvelle discipline électorale «
des listes bloquées
», telle qu’introduite par la loi n
o
270/2005, porte atteinte à la libre expression de l’opinion du peuple sur le choix du corps législatif et s’analyse en une méconnaissance de la «
souveraineté du peuple
» prévue par la Constitution. Ils allèguent également une violation du principe de la représentation effective des électeurs.
2.
Sans invoquer aucune disposition de la Convention, les requérants allèguent ne disposer, en droit italien, d’aucun recours effectif pour redresser les griefs énoncés ci-dessus. En particulier, ils se plaignent de ce que le seul organe compétent à décider sur la régularité de la consultation électorale est le Parlement lui-même. Ils se plaignent, en outre, de ne pas pouvoir faire valoir leurs raisons devant la Cour constitutionnelle, attendu qu’en Italie le contrôle de constitutionnalité ne peut pas être déclenché directement par un requérant, mais uniquement par un renvoi effectué par la juridiction devant laquelle l’inconstitutionnalité alléguée est soulevée, ce qui n’est pas possible dans le cas d’espèce.
Pour les requêtes n
os
11583/08, 16155/08, 20223/08, 20225/08 et 29218/09
1.
Les requérants estiment que la nouvelle discipline électorale «
des listes bloquées
», telle qu’introduite par la loi n
o
270/2005, s’analyse en une méconnaissance de la «
souveraineté du peuple
» et porte atteinte à leur liberté, ainsi qu’à leur liberté de pensée, de conscience, d’expression et d’association. Ils invoquent à ce propos les articles 1, 5, 9, 10, 11, 14, 16 et 3 du Protocole n
o
1 de la Convention. Ils invoquent également l’article
21 de la Déclaration universelle des droits de l’homme, l’article 52 de la Charte des droits fondamentaux de l’Union européenne et de nombreuses dispositions de la Constitution italienne.
2.
Invoquant les articles 6 et 13 de la Convention, ainsi que des dispositions de la Constitution italienne et de la Charte des droits fondamentaux de l’Union européenne, les requérants allèguent ne disposer, en droit italien, d’aucun recours effectif pour redresser les griefs énoncés ci-dessus.
Pour les requêtes n
os
20598/08 et 20671/08
1.
Invoquant les articles 1 de la Convention et 3 du Protocole n
o
1, les requérants estiment que la nouvelle discipline électorale «
des listes bloquées
» et «
des primes de majorité
», telle qu’introduite par la loi n
o
270/2005, porte atteinte à la libre expression de l’opinion du peuple sur le choix du corps législatif. Ils allèguent également une violation du principe de la représentation effective des électeurs.
2.
Invoquant les articles 6 et 13 de la Convention, les requérants allèguent ne disposer, en droit italien, d’aucun recours effectif pour redresser les griefs énoncés ci-dessus.
Pour la requête n
o
35953/08
1.
Invoquant les articles 1 de la Convention et 3 du Protocole n
o
1, les requérants estiment que la nouvelle discipline électorale «
des listes bloquées
» et «
des primes de majorité
», telle qu’introduite par la loi n
o
270/2005, porte atteinte à la libre expression de l’opinion du peuple sur le choix du corps législatif. Ils allèguent également une violation du principe de proportionnalité.
2.
Invoquant l’article 6 § 1 de la Convention, les requérants allèguent que l’issue de la procédure devant les juridictions administratives s’analyse en une violation de leur droit à un tribunal. Ils allèguent en particulier avoir été empêchés de faire valoir devant un tribunal indépendant leur «
droit constitutionnel d’exercer leur droit de vote conformément à la Constitution
».
3.
Invoquant l’article 13 de la Convention, les requérants allèguent ne disposer, en droit italien, d’aucun recours effectif pour redresser les griefs énoncés ci-dessus. En particulier, ils se plaignent de ce que le seul organe compétent à décider sur la régularité de la consultation électorale est le Parlement lui-même. Ils se plaignent, en outre, de ne pas pouvoir faire valoir leurs raisons devant la Cour constitutionnelle, attendu qu’en Italie le contrôle de constitutionnalité ne peut pas être déclenché directement par un requérant, mais uniquement par un renvoi effectué par la juridiction devant laquelle l’inconstitutionnalité alléguée est soulevée, ce qui n’est pas possible dans le cas d’espèce.
Pour les requêtes n
os
39854/08, 49434/08, 49512/08, 49519/08, 49538/08, 49545/08 et 49548/08
1.
Invoquant les articles 1 de la Convention et 3 du Protocole n
o
1, les requérants estiment que la nouvelle discipline électorale «
des listes bloquées
» et «
des primes de majorité
», telle qu’introduite par la loi n
o
270/2005, porte atteinte à la libre expression de l’opinion du peuple sur le choix du corps législatif. Ils allèguent également une violation du principe de la représentation effective des électeurs.
2.
Invoquant l’article 6 § 1 de la Convention, les requérants allèguent être empêchés de faire valoir devant un tribunal indépendant leur «
droit constitutionnel d’exercer leur droit de vote conformément à la Constitution
».
3.
Invoquant l’article 13, les requérants allèguent ne disposer, en droit italien, d’aucun recours effectif pour redresser les griefs énoncés ci-dessus. En particulier, ils se plaignent de ce que le seul organe compétent à décider sur la régularité de la consultation électorale est le Parlement lui-même. Ils se plaignent, en outre, de ne pas pouvoir faire valoir leurs raisons devant la Cour constitutionnelle, attendu qu’en Italie le contrôle de constitutionnalité ne peut pas être déclenché directement par un requérant, mais uniquement par un renvoi effectué par la juridiction devant laquelle l’inconstitutionnalité alléguée est soulevée, ce qui n’est pas possible dans le cas d’espèce.
_____________________________________________________________
Pour toutes les requêtes
:
1.
La discipline électorale des listes bloquées, telle qu’introduite par la loi n
o
270/2005, a-t-elle méconnu le droit des requérants de participer, lors du scrutin législatif des 13 et 14 avril 2008, à des élections assurant la libre expression de l’opinion du peuple sur le choix du corps législatif, au sens de l’article 3 du Protocole n
o
1 à la Convention, compte tenu aussi de ce que ces listes peuvent comporter autant de candidats que le nombre total de sièges à pourvoir dans la circonscription?
2.
Les requérants avaient-ils à leur disposition, comme l’exige l’article 13 de la Convention, un recours interne effectif au travers duquel ils auraient pu formuler leurs griefs de méconnaissance de l’article 3 du Protocole n
o
1 à la Convention?
Pour les requêtes n
os
20598/08, 20671/08, 35953/08, 39854/08,
49434/08, 49512/08, 49519/08, 49538/08, 49545/08 et 49548/08
:
La discipline électorale des primes à la majorité, telle qu’introduite par la loi n
o
270/2005, constitue-elle une méconnaissance du droit des requérants de participer à des élections assurant la libre expression de l’opinion du peuple sur le choix du corps législatif, au sens de l’article 3 du Protocole
n
o
1, compte tenu aussi du fait qu’aucun seuil minimum de consensus n’est prévu pour l’obtention desdites primes
?