STADERINI ET AUTRES c. ITALIE

Publicat pe 19 februarie 2024 Prima secțiune Cerere nr. 6235/23 Mario STADERINI și alții împotriva Italiei, introdusă la 24 ianuarie 2023, comunicată la 1 februarie 2024 DE LA L Acestea se referă la instabilitatea dreptului electoral italian și compatibilitatea legii pentru alegerea membrilor Camerei deputaților și ai Senatului (Legea nr. 165 din 3 noiembrie 2017, intrată în vigoare la data de 12 noiembrie 2017, (denumită în continuare "Rosatellum" -) cu dreptul reclamanților la alegeri libere, garantat prin art. 3 din Protocolul nr. 1 la convenție. Reclamanții susțin că, înainte de ultima votare legislativă din 25 septembrie 2022, sistemul electoral italian a fost modificat de trei ori, în special - prin legea constituțională nr. 1 din 19 octombrie 2019, care a redus numărul de locuri ale Camerei deputaților și ale Senatului - prin Legea nr. 177 din 23 decembrie 2020 privind redecuplarea electorală - prin Legea nr. 84 din 30 iunie 2022, care a scutit anumite partide sau grupuri politice de obligația de a colecta semnături autentificate pentru prezentarea listelor la nivel național. În lumina jurisprudenței Curții și a Codului de bune practici electorale al Comisiei de la Veneția, adoptat la 18-19 octombrie 2002, reclamanții se plâng că această instabilitate legislativă se opune articolului 3 din Protocolul nr. 1. În ceea ce privește modul de scrutin utilizat, reclamanții se plâng că art. 1 alineatul (19) litera (c) și art. 21 litera (a) din Legea nr. 165 din 2017 se opun principiului libertății de vot. Acestea explică faptul că aceste dispoziții au introdus un mod de scrutin mixt care asigură atribuirea a 36% din scaunele fiecărei camere în funcție de un sistem majoritar și restul parte în funcție de un sistem proporțional. Cu toate acestea, legea nu permite să se exprime un vot separat, adică să se formuleze, proporțional, preferința pentru o listă sau o coaliție diferită de cea aleasă pentru majoritate. În plus, în cazul în care un alegător votează numai pentru candidatul majoritar, votul său este atribuit automat listei sau coaliției corespunzătoare în sistemul proporțional. Potrivit reclamanților, acest mod de votare ar fi determinat o denaturare a voinței populare în ceea ce privește alegerea corpului legislativ. În cele din urmă, reclamanții se plâng de lipsa unui remediu intern efectiv cu încălcarea articolului 13 din convenție. RĂSPUNSURI LA PĂRȚI Modificările legislative aduse sistemului electoral prin legea constituțională nr. 1 din 2019 și prin legile n 117 din 2020 și 84 din 2022, ultima dată cu trei luni înainte de alegerile parlamentare din 25 septembrie 2022, au subminat respectul și încrederea reclamanților în existența garanțiilor pentru alegeri libere, violând astfel un drept consacrat prin art. 3 din Protocolul nr 1 (a se vedea Ekoglasnost c. Bulgaria, n 30386/05, § 68, 6 noiembrie 2012, Partidul Muncii georgian c. Georgia, n 9103/04, § 88, CEDO 2008 și Codul de bune practici electorale al Comisiei de la Veneția, II.2.b, adoptat la 18-19 octombrie 2002)? Prin interzicerea electoratului de a vota în sistemul proporțional o listă sau o coaliție diferită de cea aleasă pentru majoritate și prin atribuirea automată a votului exprimat în sistemul majoritar listei sau coaliției corespunzătoare a proporționalității, legea nr. 165 din 2017 a încălcat dreptul persoanelor fizice de a-și exprima în mod liber opinia cu privire la alegerea corpului legislativ în cadrul alegerilor libere, în conformitate cu art. 3 din Protocolul nr. 1 (a se vedea, mutatis mutandis, Bakirdzi și E.C. Ungaria, nr. 49636/14 și 65678/14, §§ 65-66, 10 noiembrie 2022)? Reclamanții au avut o acțiune internă efectivă prin intermediul căreia ar fi putut ridica în fața unei instanțe naționale obiecțiunile referitoare la: art. 3 din Protocolul nr. 1, astfel cum prevede art. 13 din convenție (Mugemangango c. Belgia [GC], nr 310/15, § 69, 10 iulie 2020)? Anexă Prenume Anul nașterii Locul de reședință Mario STADERINI 1973 Italian Roma Giuseppe ALTERIO 1971 Italian Napoli Paolo BRECCIA 1976 Italian Villaricca (NA) Rosa CRISCUOLO 1980 Italiana San Giorgio a Cremano (NA) Lorenzo MINEO 1995 Italiana Napoli

Publié le 19 février 2024

PREMIÈRE SECTION

Requête n

o

6235/23

Mario STADERINI et autres

contre l’Italie

introduite le 24 janvier 2023

communiquée le 1

er

février 2024

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne

l’instabilité du droit électoral italien et la compatibilité de la loi pour l’élection des membres de la Chambre des députés et du Sénat (loi n

o

165 du 3 novembre 2017, entrée en vigueur le 12

novembre 2017, dite « Rosatellum ») avec le droit des requérants à des élections libres, garanti par l’article 3 du Protocole n

o

1 de la Convention.

Les requérants allèguent que, avant le dernier scrutin législatif du 25

septembre 2022, le système électoral italien a été modifié trois fois et notamment

:

- par la loi constitutionnelle n

o

1 du 19

octobre 2019, qui a réduit le nombre des sièges de la Chambre des députés et du Sénat

;

- par la loi n

o

177 du 23

décembre 2020, sur le redécoupage électoral

;

- par la loi n

o

84 du 30 juin 2022, qui a exempté certains partis ou groupes politiques de l’obligation de collecter les signatures authentifiées pour la présentation des listes au niveau national.

À la lumière de la jurisprudence de la Cour et du Code de bonnes pratiques électorales de la Commission de Venise, adopté les 18 et 19

octobre 2002, les requérants se plaignent que cette instabilité législative se heurte contre l’article 3 du Protocole no. 1.

Quant au mode de scrutin utilisé, les requérants se plaignent du fait que l’article 1, paragraphes 19, lettre (c), et 21, lettre (a), de la loi n

o

165 du 2017 se heurte contre le principe de liberté de vote. Ils expliquent que lesdites dispositions ont introduit un mode de scrutin mixte qui pourvoit l’attribution de 36% des sièges de chaque chambre selon un système majoritaire et la restante partie selon un système proportionnel. Toutefois, la loi ne permet pas d’exprimer un vote séparé, c’est-à-dire de formuler, au proportionnel, la préférence pour une liste ou une coalition différente de celle choisie au majoritaire. De plus, dans le cas où un électeur vote seulement pour le candidat du majoritaire, son vote est attribué automatiquement à la liste ou à la coalition correspondant dans le système proportionnel.

Selon les requérants, ce mode de scrutin aurait déterminé une distorsion de la volonté populaire quant au choix du corps législatif.

Enfin, les requérants se plaignent de l’absence d’un remède interne effectif en violation de l’article 13 de la Convention.

QUESTIONS AUX PARTIES

1.

Les modifications législatives apportées au système électoral par la loi constitutionnelle n

o

1 du 2019 et par les lois n

os

117 du 2020 et 84 du 2022, cette dernière trois mois avant les élections législatives du 25

septembre 2022, ont sapé le respect et la confiance des requérants dans l’existence des garanties d’une élection libre, violant ainsi un droit consacré par l’article 3 du Protocole n

o

1 (voir

Ekoglasnost c.

Bulgarie

, n

o

30386/05, §

68, 6

novembre 2012,

Parti travailliste géorgien c.

Géorgie

, n

o

9103/04, §

88, CEDH 2008 et Code de bonnes pratiques électorales de la Commission de Venise, II.2.b, adopté les 18 et 19

octobre

2002)?

2.

En interdisant aux électeurs de voter dans le système proportionnel une liste ou une coalition autre que celle choisie au majoritaire et en attribuant automatiquement le vote exprimé dans le système majoritaire à la liste ou à la coalition correspondante du proportionnel, la loi n

o

165 du 2017 a-t- elle enfreint le droit des requérants d’exprimer librement leur opinion sur le choix du corps législatif lors d’élections libres, conformément à l’article 3 du Protocole n

o

1 (voir, mutatis mutandis,

Bakirdzi et E.C. c.

Hongrie

, n

os

49636/14 et 65678/14, §§ 65-66, 10

novembre 2022)?

3.

Les requérants disposaient-ils d’un recours interne effectif au travers duquel ils auraient pu soulever devant une instance nationale les griefs concernant l’article 3 du Protocole n

o

1, comme l’exige l’article 13 de la Convention (

Mugemangango c.

Belgique

[GC], n

o

310/15, § 69, 10

juillet 2020)?

ANNEXE

N

o

Prénom NOM

Année de naissance

Nationalité

Lieu de résidence

1.

Mario STADERINI

1973

italienne

Rome

2.

Giuseppe ALTERIO

1971

italienne

Napoli

3.

Paolo BRECCIA

1976

italienne

Villaricca (NA)

4.

Rosa CRISCUOLO

1980

italienne

San Giorgio a Cremano (NA)

5.

Lorenzo MINEO

1995

italienne

Napoli