ADEFDROMIL c. FRANCE

ADEFDROMIL c. FRANCE (CtEDO, 2024)

CURTUL European al Drepturilor Omului (Cea de-a cincea Secțiune), care se află la 1 februarie 2024 într-o comisie formată din: Carlo Ranzoni, președintele, Mattias Guyomar, Mykola Gnatovskyy, judecători, și Martina Keller, grefier adjunct al secțiunii, V: cererea nr. 20536/17 împotriva Republicii Franceze și a unei asociații de drept francez, asociația Adefdromil ( la defendantă), reprezentată de Megar și E. Maumont, avocat, avocat în Paris, a fost depusă la Curtea la 13 martie 2017 în temeiul articolului 34 din Convenția privind protecția drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor fizice (Convenția privind protecția drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor fizice), după ce a depus cererea în temeiul articolului 34 din Convenția privind protecția drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor fizice (Convenția privind protecția drepturilor fundamentale ale persoanelor fizice), a făcut următoarele observații juridice: a adoptat o decizie de către Guvernul francez (JURF), în temeiul articolului 1 din Convenția privind protecția drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor fizice, a adoptată în temeiul articolului 32 din Convenția privind protecția drepturilor omului și libertăților fundamentale ale persoanelor fizice (Convențiilor fundamentale ale persoanelor fizice), a adoptat o decizie de către Guvernul francez (Convenția privind protecția drepturilor și libertă a persoanelor fizice, precum și a drepturilor), a adoptat o decizie de către Guvernul francez (Convenția privind protecția drepturilor fundamentale ale persoanelor fizice, drepturilor și drepturilor acestora, precum și a drepturilor acestora), a adoptată în temeiul articolului de drepturilor omului, în cauză, în temeiul articolului de drepturile sale, în cauză, în conformitate cu art. 2 din Convenția privind protecția drepturilor fundamentale drepturilor fundamentale ale persoanelor umane, în cauză,

Printr-o hotărâre din 2 octombrie 2014, Curtea de Apel a considerat că este adecvat să examineze plângerile de prejudiciu sub aspectul numai al articolului 11 din Legea din 11 noiembrie 2014, care are ca obiect apărarea intereselor soldaților și a familiilor lor, și a sesizat Curtea în 2009. invocând art. 11, precum și articolele 6, 13 și 14 din Convenție, reclamanta a denunțat o încălcare a libertății sale sindicale, dreptul francez interzicând atunci constituirea unei asociații sau a unui grup de natură sindicală în cadrul armatei. (3) Printr-o hotărâre din 2 octombrie 2014, Curtea de Apel a considerat că este adecvat să examineze plângerile de prejudiciu sub aspectul numai al articolului 11 din Legea din 11 noiembrie 2014, care are ca obiect apărarea intereselor soldaților și a familiilor lor, și a concluzionat că aderarea indicată nu poate trece în proporție cu a treia societate democratică profesională (acesta menționată anterior în Hotărârea Administrației Generale din 19 octombrie 2016, Addromilă, 6 decembrie 2016: 2 octombrie 2016: 2-6 decembrie 2016), iar Curtea de Apel a stabilit că aceste două obligații necesare sunt în temeiul articolului 58 din Legea din 28 noiembrie 2016 (nr.

Articolul L. 4126-10, care încheie acest nou capitol al codului apărării, face referire la decrete în Consiliul de Stat pentru determinarea: - modalităților de transparență financiară, menționate la articolul L. 4126-8, punctul 2 sau punctul I, - pragurilor la care asociațiile îndeplinesc condiția de reprezentare prevăzută la articolul L. 4 sau punctul I, - frecvenței actualizării listei menționate la articolul III din același termen, la articolul L. 4126-8, - facilităților materiale acordate asociațiilor pentru a le permite să obțină condițiile pentru activitățile lor prevăzute la articolele L. 412-3, L. 4126-6, punctul I și punctul II din decretul de lege, precum și a capacității lor de a verifica natura și natura depunerilor militare, în cursul lunii iulie 2016. - Proceda la Ministerul Apărării pentru a verifica condițiile juridice pe care aceste asociații le-au obținut, precum și condițiile publice în decretul de lege, în decretul L. 4126-6, punctul 4126-6, și în decretul de lege, în decembrie 2016. - Proceda la verificarea capacității depunerilor juridice ale asociațiilor militare, precum și la verificarea naturii depunirii depunirii lor în decretul de lege, în decretul de lege, în decretul de la L.

Numai în cazul în care statutul este contrar normelor prevăzute pentru APNM, ministrul apărării le poate ordona să le modifice (articolul L. 4126-2 din codul apărării). 5. În ceea ce privește măsurile individuale în fața CM, după ce a fost reamintit că suma totală a sumelor datorate a fost plătită, [recurentul] a declarat că cererea Consiliului nu a fost respinsă, în conformitate cu articolul R. 4126-1 din codul apărării, pentru a obține capacitatea juridică proprie APNM. 6. Comitetul pentru reglementarea profesiilor militare a adoptat următoarea decizie: 1. Comisia pentru reglementarea profesiilor militare din statul membru de origine a Consiliului Europei, care a adoptat o cerere de reexaminare a unor dispoziții ale prezentei decizii, în vederea aplicării acesteia. Resoluția nr. 2611/97, din 7 septembrie 2008, privind decizia nr. 2656 din 7 septembrie 2016, privind decizia nr. 2656 din 7 septembrie 2008, privind decizia nr. 2656 din 7 septembrie 2016, privind decizia nr. 2611/97, privind decizia nr. 26/117, privind decizia nr. 26/117, privind decizia nr. 26/117, privind decizia nr. 26/117, privind decizia nr. 26/117, privind decizia nr. 26/117, privind reexcluziunea de la procedura de în cauză, privind desemnirea de reexonerare a unor dispoziții ale Ministerului de stat, a adoptată o cerere de reexaminare a unei cereri privind desemnări privind desemarea de exonerare a unor dispoziții privind procedura de executare a acestui act.

, pe de o parte, (...) în termenii articolului L. 4121-4 din Codul Apărării, în redacția sa declanșată de Legea din 28 iulie 2015 de actualizare a programării militare pentru anii 2015-2019 și care conține diverse dispoziții privind apărarea: "Existența grupărilor profesionale militare cu caracter sindical, precum și, cu excepția condițiilor prevăzute la al treilea paragraf, aderarea militarilor în activitate la grupări profesionale sunt incompatibile cu normele de disciplină militară. / Militarii pot în mod liber să înființeze o asociație profesională națională de militari reglementată de capitolul VI din primul act. / Militarii pot în mod liber să înființeze o asociație profesională națională de militari reglementată de capitolul VI din primul act. / Militarii pot în mod liber să înființeze o asociație profesională națională de militari reglementată de capitolul VI din primul act. / Militarii pot în mod liber să adere și să exercite responsabilități juridice în această asociație " (...) în termenii articolului L. 412 din același cod, a se vedea, de asemenea, dispozițiile din art. 412 din același cod: "Deciunile privind asociațiile profesionale militare militare naționale de profesioniști sunt competente să emită prezenteze și să promoveze numai obiective militare și să atingă interesele militare individuale și colective ale acestorați, " (articolul L. 41-2, alineatele (2) și (3) din codul L. 411-12).

În al doilea rând, (...) în termenii paragrafului al patrulea din articolul L. 4111-1 din Codul apărării, astfel cum a fost modificat prin Legea din 28 iulie 2015: "Conditia militară cuprinde ansamblul obligațiilor și subiectelor specifice statului militar, precum și garanțiile și compensațiile acordate de națiune militarilor. Aceasta include aspectele legale, economice, sociale și culturale care pot influența atractivitatea profesiilor și a cursurilor profesionale, moralitatea și condițiile de viață ale militarilor și ale apărării beneficiarilor lor, situația și mediul militar, sprijinul pentru bolnavi, răniți și familiile acestora, precum și condițiile serviciilor militare și asocieri militare după exercițiul militar (...) " (3) Aceste dispoziții constituie o dispoziție de reglementare a profesiilor militare sau profesionale, în sensul Legii din 28 iulie 2015, care nu se modifică în mod necesar, în formă de acte de recurs profesional, care să prezinte dispoziții privind aceste condiții, precum și dispozițiile privind asociațiile profesionale sau profesionale militare (...) " (3) Aceste dispoziții constituie o dispoziție de reglementare a capacității profesionale sau a grupului profesional, în sensul Legii din 28 iulie 2015, care prevede că actele militare nu pot fi modificate în sensul articolului 41-2 din Codul de reglementare a drepturilor militare.

(...) în timp ce aceste dispoziții nu împiedică asociațiile la care nu aparțin militari în activitate să formuleze acțiuni împotriva actelor de reglementare care afectează condiția militară, cu condiția ca acestea să aibă un interes, ele împiedică totuși ca instanța administrativă să poată fi sesizată în mod regulat cu cereri depuse de asociații ale căror membri sunt militari în activitate și al căror obiect sau unul dintre obiective este apărarea intereselor profesionale ale militarilor în activitate, în timp ce acestea nu ar fi constituite în conformitate cu dispozițiile articolelor L. 4126-1 și prealabile din codul de apărare, cu condiția ca acestea să aibă un interes, acestea împiedică totuși ca asociația să solicite, de la o adunare generală extraordinară din 5 decembrie 2015, cererile care nu se referă numai la drepturile militare ale militarilor profesioniști, care au servicii militare sau care slujesc sub forma de uniformă, ci și la cererile care se referă la protecția drepturilor lor militare, care sunt definite în mod specific prin art. 4 din codul de apărare, cu condiția ca acestea să fie de acordare statului, cu condiția ca acțiunea lor să fie în conformitate cu dispozițiile prevăzute în acest act, cu condiția prevăzută în art. 1 alin. 1 din codul de apărire.

(...) totuși, statutul ADEFDROMIL arată că pot deveni membri ai asociației "persoanele fizice sau juridice care au aderat la prezentul statut și care sunt la curent cu cotizația lor"; (...) prin urmare, statutul său nu limitează aderarea la asociație numai la militarii [activi] menționați la articolul L. 4111-2 din Codul apărării; (...) nu poate fi, prin urmare, considerată o asociație profesională națională a militarilor constituită în conformitate cu prevederile articolului L. 4121-4 din Codul apărării, prin intermediul căreia militarii în activitate pot contesta o decizie privind condiția militară publică.

Aceste restricții se referă numai la exercitarea dreptului de asociere al militarilor în activitate. Ele nu afectează admisibilitatea recursurilor formate de alte persoane, foști militari sau civili, inclusiv persoane juridice, împotriva actelor administrative referitoare la condiția militară (se poate gândi, de exemplu, la deindexalizarea pensiilor), care rămâne reglementată de normele de drept comun, în special cele referitoare la interesul lor de a acționa. Dar din momentul în care o asociație este compusă, chiar și parțial, din militari în activitate și care intenționează să apere interese legate de activitatea militară, ea este supusă dispozițiilor capitolului VI al Legii generale II a Statutului militarilor. (...) Titlul VI nu interzice în acest sens pe militari să adere la asociații de interese comune care nu sunt exclusiv militare și care nu au drept de acțiune în activitatea militară.

Printr-o hotărâre din 26 septembrie 2016, Consiliul de Stat respinge, de asemenea, ca fiind inadmisibilă, pe aceleași motive, recursul pentru depășirea puterii din partea reclamantului, care urmărea anularea deciziei implicite de respingere a deciziei implicite de respingere care rezultă din tăcerea păstrată de Prim-Ministru asupra cererii sale de modificare a mențiunilor pe titlul pensiilor militare de pensionare acordate în temeiul articolului L. 6-2 din Codul pensiilor civile și militare de pensionare.Printr-o ordonanță din 25 octombrie 2016, președintele Camerei a 7-a PER a Secției de contencios ale Consiliului de Stat a respins, ca fiind manifest inadmisibilă, pentru aceleași motive, cererea reclamantului de anulare a deciziei implicite de respingere a deciziei implicite de respingere a următoarelor cereri ale premierului: cererea de respingere a deciziei implicite de respingere a deciziei prezidențiale: cererea de respingere a elementelor constitutive ale articolului 2 din Regulamentul de reorganizare a Curții Generale, cu privire la redactarea raportului Curții Generale nr. 92 din 11 octombrie 2008 privind reforma sistemului judiciar a Curții de stat, cu privire la redactarea unei hotărâți privind redactarea unei hotărâți privind reformele de reorganizare a Curții militare, cu privire la decizia de reorganizare a Curții Generalității Generale, cu privire la o decizie de resping a Curții nr. 92 din 11 octombrie 2008 privind reorganizarea Curții Generalității Generale, cu privire la reorganizarea Curții Generalității Generale, cu privire la reorganizarea Curții Generalității Generale, cu privire la reorganizarea Curții Generalitatea Curții Generalității Generalității Generale, cu privire la reorganizarea Curții Generalitatea Regatului Regatului Regatului Regatului Regatului Regat Regat Regat Regat Regat Regat Regat Regat Regat Regat Regat Regat Regat Regat Regat Regat Regat

(...) o reformă nu poate afecta cerințele constituționale și, în special, nu poate pune în pericol interesele fundamentale ale Națiunii, imperativele apărării naționale, păstrarea ordinii publice și necesarul de liberă dispoziție a forței armate , la care exercitarea unor mandate electorale sau funcții electorale de către militari în activitate nu poate afecta (Cons. const., nr. 432 QPC din 28 noiembrie 2014). Această afirmație pare transferabilă exercitării funcțiilor de natură sindicală [1] . (...) La această îndreptățenie, simpla abrogare a celei de-a doua condiții din articolul L. 4121-4 din Codul de justiție și de drepturi civile, la care exercitarea unor mandate electorale sau funcții electorale de către militari în activitate nu poate afecta (Cons. const., nr. 432 QPC din 28 noiembrie 2014). Exerciționarea unor mandate sau funcții electorale de către militari în activitate nu poate afecta (Cons. const., nr. 432 QPC din 28 noiembrie 2014). (Cons. const., nr. 432 QPC din 28 noiembrie 2014) (Cons., nr. 432 QPC din 28 noiembrie 2014) Această afirmație pare transferabilă exercitării funcțiilor de natură Sindicală sindicală [1] . (Cons. sindict. sindict. sindict. sindict. sindict. sindict. sindict. sindict. sindict. sindict. sindict. sindict. sincală) (Cons. sindict. sindict. sincal. sincal. sincal. sincal. sincal. sincal. sincal. sincal. sincal. sincal. sincal. sincal. sincal. sincal. sincal. sincal. sincal. sincal. sincal. sincal. sincal. sincal. sincal. sincal. sincal. sincal. sincal. sincal. sincal. sincal. sincal. sincal. sincal

În final, se recomandă să se excludă această posibilitate; (...) domeniul de intervenție ratione personae al APNM ar îmbrățișa perfect domeniul de aplicare al cărții I (Statutul general al militarilor) din partea 4 a codului apărării, și anume, conform articolului L. 4111-2: militari de carieră, militari care slujesc în temeiul unui contract de apărare activă, militari rezervist care au un drept de angajament de a servi în rezervă sau în operațiune activă sub condiția disponibilității și rezervistul care nu este deja angajat în funcțiune ca soldat, în funcțiunile sale specifice; și anume, conform articolului L. 4111-2: militari de carieră, militari care slujesc în temeiul unui contract de apărare activă, militari rezervist care au un drept de angajament de a servi în rezervă sau în operațiune activă sub condiția disponibilității și rezervistul care nu este deja angajat în funcțiune militară, în temeiul unui contract de desemnare a funcțiilor specifice; în cadrul dezbaterilor privind funcțiile necesare și de desemnare a forțelor militare, în care se desfășoară anumite obiective principale, se discută în mod larg, dar nu în mod explicit, în cadrul dezbaterilor din data de 12 iulie 2015 [ ] - 28 i - [ ] - [ ] - [ ] - [ ] - [ ] - [ ] - [ ] - [ ] - [ ] - [ ] - [ ] - [ ] - [ ] - [ ] - [ ] - [ ] - [ ] - [ ] - [ ] - [ ] - [ ] - [ ] - [ ] - [ ] - [ ] - [ ] - [ ] - [ ] - [ ] - [ ] - [ ] - [ ] - [ ] - [ ] - [ ] - [ ] - [ ] - [ ] - [ ] - [ ] - [ ] - [ ] - [ ] - [ ] - [ ] - [ ] - [ ] - [

Raportul întocmit la 24 iunie 2015 în numele Comisiei pentru afaceri externe, apărare și forțe armate menționează următoarele: Fiecare dintre aceste asociații va fi deschisă oricărui militar [activ], indiferent de grad, funcție sau sex, aparținând cel puțin uneia dintre cele trei armate sau serviciului de sprijin mixt sau al unei formații conexe. Vor fi admise rezervistul apărării, personalul civil detașat în forțele armate, dar ne-militar, care riscă să aibă un greutate excesivă în aceste asociații în raport cu funcționarii lor (...): Fiecare dintre aceste asociații va fi deschisă oricărui militar [activ], indiferent de gradul, funcția sau sexul său, aparținând cel puțin uneia dintre cele trei armate sau serviciul de sprijin mixt sau formația conexe.

Statutul stabilit în această carte asigură celor care au ales acest stat garanții care răspund obligațiilor speciale impuse de lege. El prevede compensarea constrângerilor și cerințelor vieții în forțele armate și formațiile conexe. El oferă celor care părăsesc statul militar mijloacele de a reveni la o activitate profesională în viața civilă și asigură aderarea la o disciplină profesională în ceea ce privește pensionările militare Regimul profesional al unei asociații profesionale legate de L art. 16. art. 412 prevede că: Crearea unei asociații profesionale militare este incompatibilă cu această instituție. art. 412 prevede că: Crearea unei asociații profesionale militare și a unei responsabilități profesionale militare: art. 412 prevede că: art. 412 din Codul Național al Apărării și al Apărării Militare. art. 412 din Codul Național al Apărării Militare. art. 412 din L L 412 din Legea nr. 412 "L L 412 din Legea nr. 412 din Legea nr. 412 din Legea nr. 412 din Legea nr. 412 din Legea nr. 412 din Legea nr. 412 din Legea nr. 412 din Legea 412 din Legea 412 din Legea 412 din Legea 412 din Legea 412 din Legea 412 din Legea 412 din Legea 412 din Legea 412 din Legea 412 din Legea 412 din Legea 412 din Legea 412 din Legea 412 din Legea 412 din Legea 412 din Legea 412 din Legea 412 din Legea 412 din Legea 412 din Legea 412 din Legea 412 din Legea 412 din Legea 412 din Legea 412 din Legea 412 din Legea 412 din Legea 412 din Legea 412 din Legea 412 din Legea 4 din Legea 412 din Legea 412 din Legea 412 din Legea 412 din Legea 4 din Legea 412 din Legea 412 din Legea 412 din Legea 412 din Legea 412 din

Condiția militară este definită la punctul 4 din articolul L. 4111-1 în următoarele termeni: Condiția militară acoperă ansamblul obligațiilor și subiectelor specifice statului militar, precum și garanțiile și compensațiile acordate de națiune militarilor. Include aspectele legale, economice, sociale și culturale care pot influența atractivitatea profesiei și a cursurilor profesionale, condițiile morale și de viață ale militarilor și ale persoanelor care le aparțin, situația și mediul profesional al militarilor, sprijinul pentru sănătate, condițiile de viață ale răniților și familiilor, condițiile de formare a forțelor armate și condițiile de angajare după plecarea lor din armată; Acestea sunt mai multe exemple de jurisprudență a Consiliului European privind dreptul european, precum și dispozițiile privind formarea sau retragerea forțelor militare și condițiile de muncă pentru exercitarea dreptului militar și de stat (art. 4 din Legea nr. 410/1975, art. 4 din Legea nr. 410/1975, art. 4 din Legea nr. 4 din Legea nr. 410/1975, art. 4 din Legea nr. 4 din Legea nr. 410/1976, art. 4 din Legea nr. 4 din Legea nr. 4 din Legea nr. 4 din Legea nr. 41064, art. 4 din Legea nr. 4 din Legea 4 din Legea nr. 4 din Legea 4 din Legea 4 din Legea 4 din Legea 4 din Legea 4 din Legea 4 din Legea 4 din Legea 4 din Legea 4 din Legea 4 din Legea 4 din Legea 4 din Legea 4 din Legea 4 din Legea 4 din Legea 4 din Legea 4 din Legea 4 din Legea 4 din Legea 4 din Legea 4 din Legea 4 din Legea 4 din Legea 4 din Legea 4 din Legea 4 din Legea 4 din Legea 4 din Legea 4 din Legea 4 din Legea 4 din Legea 4 din Legea 4 din Legea 4 din Legea 4 din Legea 4 din Legea 4 din Legea 4 din Legea 4 din Legea 4 din Legea 4 din Legea 4 din Legea 4 din Legea

În paralel cu adoptarea acestei reforme în Franța și în cadrul examinării reclamației depuse de sindicatele de polițiști (CESP), Comitetul European pentru Drepturile Sociale, în decizia sa din 27 ianuarie 2016, a concluzionat că Franța nu a încălcat art. 5 din Carta Socială Europeană.Decizia sa este motivată după cum urmează: 90.În ceea ce privește garanțiile minime privind libertatea lucrătorilor de a înființa, adera sau nu la organizații naționale sau internaționale, Comitetul consideră că cerințele și formalitățile privind obiectul și înregistrarea organizațiilor de poliție, precum și aderarea la acestea (...) sunt, în general, conforme cu art. 5 din Cartea.În special, consideră că principiile fundamentale ale libertății constitutive, obligațiile militare și funcționarea forțelor armate naționale și a forțelor armate constituie o restricție excesivă în cazul în care aceasta este în conformitate cu principiile și normele GEFRI, în special în cazul în care forțele armate ale statelor membre și a forțelor de poliție sunt limitate. (...)

Inculcând articolele 6, 11 și 13 din Convenție, reclamanta se plânge de restricțiile impuse de codul apărării în redacția sa din Legea din 28 iulie 2015 și, în special, de refuzul de a recunoaște o asociație, creată în conformitate cu Legea din 1 iulie 1901, compusă din militari în activitate și alte persoane fizice sau juridice care au aderat la statutul și la actualizarea cotării lor, cu aceleași drepturi ca și o ANPM. Ea susține că aceste noi restricții nu urmăresc un scop legitim și afectează libertatea de asociere. Ea invocă, de asemenea, o atenuare a dreptului la o cale de atac efectivă, de îndată ce acțiunile unei astfel de asociații sunt considerate irevocabile de către libertatea de asociere a statului, atunci când persoana civilă poate să se bazeze pe aceste fapte pe care o consideră a fi: 1. sprijinul acordat victimelor în vederea apărării pacifice a drepturilor lor, inclusiv a protecției lor împotriva infracțiunilor de drept și a sindicilor (art. 11 din Convenție, § 23), 2.

Principiile privind libertatea de exprimare și restricțiile care se inspiră din aceste principii pot fi respectate de către statele membre, în special dacă sunt rezumate în societatea maghiară în ansamblul ei, în Crestenii Menoniți din Egipt și Egipt, vezi art. 27 din Legea maghiară (art. 2023); art. 8 din Legea maghiară (art. 8 din Legea maghiară) și alte cazuri (art. 8 din Legea maghiară) și alte cazuri (art. 8 din Legea maghiară) trebuie luate în considerare pentru a stabili dacă o astfel de restricție este necesară sau proporțională cu scopul exercitării libertății de exprimare și de sindicat (art. 11 din Legea maghiară) și alte motive (art. 11 din Legea maghiară) și alte cazuri (art. 11 din Legea maghiară) și alte cazuri (art. 11 din Legea maghiară) trebuie luate în considerare pentru a stabili dacă o astfel de restricție este compatibilă cu scopul liberului de exprimare și de a sindicaliza (art. 11 din Legea maghiară, art. 11 din Legea maghiară, art. 11 din Legea maghiară, art. 11 din Legea maghiară, art. 8 din Legea maghiară, art. 8 din Legea maghiară, art. 8 din Legea maghiară, art. 8 din Legea maghiară, art. 8 din Legea maghiară, art. 8 din Legea maghiară, art. 8 din Legea maghiară, art. 8 din Legea maghiară, art. 8 din Legea maghiară, art. 8 din Legea maghiară, art. 8 din Legea maghiară, art. 8 din Legea maghiară, art. 8 din Legea maghiară, art. 8 din Legea maghiară, art. 8 din Legea maghiară, art. 8 din Legea maghiară, art. 8 din Legea maghiară, art. 8 din Legea maghiară, art. 8 din Legea maghiară, art. 9 din Legea maghiară, art. 9 din Legea maghiară, art. 9 din Legea maghiară, art. 9 din Legea maghiară, art. 9 din Legea maghiară, art. 9 din Legea maghi

În speță, Curtea observă că reclamanta nu contestă nici calitatea temeiului legal al intervenției în litigiu, nici legitimitatea scopului urmărit, ci caracterul excesiv pe care îl consideră a restricției libertății sindicale constituită de obligația impusă militarilor activi de a adera la grupuri profesionale constituite numai sub forma de APNM pentru a putea apăra activitatea militară și a se adresa, în acest sens, judecătorului administrativ de recurs pentru anulare.29 În primul rând, Curtea nu vede nici o cauză de a contesta legitimitatea obiectivului urmărit prin Legea din 28 iulie 2015 care constă doar în a contesta faptul că ANPM, asociațiile lor, au obiectul de libertate, condiția generală de a adera la obligațiile militare, fiind exclusiv compuse din milițieri, pentru a putea apăra activitatea militară și a se adresa, în acest sens, judecătorului administrativ de recurs pentru anulare.30 În al doilea rând, Curtea nu vede nicio cauză de a contesta legitimitatea obiectivului urmărit prin Legea din 28 iulie 2015 care se impunează doar faptul că ANPM, asociațiile lor și asociațiile lor nu au obiect de libertate, iar obligația de a fi membri ai grupurilor militare, nu este o condiție absolută, fiindcă nu există o obligație de a fi compuse exclusiv de miliți militari, de a se concilia între interesele militare și cele militare, în cazul în care nu există o altă cauză, în cazul în care nu este necesar să se discutezeze o acțiune de natură specifică sau de natură, în cazul în care nu este vorba de o acțiune militară, în cauză, în cazul în care nu este vorba de o acțiune militară sau de acțiune, în cauză, în cazul în care nu este vorba de o altă cauză, în cazul în care nu este necesar (a doua parte, în cazul în care nu este cazul în care nu este cazul în cazul în care nu este cazul în cazul în care nu este cazul în cazul în cazul în care nu este cazul în cazul în cazul în care nu este cazul în cazul în cazul în cazul în care nu este cazul în cazul în cazul în cazul în care nu este cazul în cazul în cazul în cazul în care nu este cazul în cazul

În al treilea rând, Curtea observă că militarii pensionari și membrii familiilor soldaților în activitate, precum și aceștia înșiși, pot, pe de o parte, să adere la asociații create pe baza Legii din 1 iulie 1901 pentru a-și revendica propriile drepturi sau alte interese decât cele legate de activitatea militară (§9 de mai sus).32 Se rezultă din toate cele de mai sus că, în cazul irecevabilității opuse de Consiliul de Stat, cererile de anulare depuse de conditionala în cauză pe motivul că nu puteau fi considerate ca fiind o asociație profesională de militare irevocabilă în conformitate cu cerințele art. 33.1-4 din Legea din 1 iulie 1901 pentru a-și apăra drepturile proprii sau alte interese decât cele legate de activitatea militară (§9 de mai sus).32 Se rezultă din toate acestea că cererile de anulare depuse de către Consiliul de Stat, pe baza condiției suficiente pe care nu le-a putut fi considerată o asociație profesională de militare în conformitate cu cerințele art. 33.12 din Codul de drept, trebuie să fie respinse pe baza cerințelor scrise ale președintelui lui Carlo Keller, pe baza căruia de drept și a unei cereri de comunicare a libertății militare, precum și a unei cereri de abilități de abilități de a comunicații, care nu este garantată de către Convenția franceză, pot fi depusă numai pe baza dispozițiilor art. 22 din Convenția din 3 februarie, precum și a unei cereri de abilită de comunicare a libertă militară, pe baza unei decizii de a unei declarații de abilită de abilitate în cauză, pe baza unei declarații de a libertate militară, pe baza unei declarații de a că nu a unei declarații de abilitate, pe baza unei declarații sau a unei declarații de a unei declarații de abilitate, pe baza unei declarații sau a unei declarații sau a unei declarații sau a unei declarații sau a unei declarații sau a unei declarații sau a unei declarații sau a unei persoane în cauză, pe baza unei declarație sau pe baza unei declarație sau pe baza de drept în cauză, pe baza unei

De exemplu, este greu de văzut cum un marinar la bord, a cărui prezență este indispensabilă pentru buna funcționare a fregatei pe care o servește, ar putea să se folosească de un mandat sindical pentru a participa la o întâlnire statutară a organismului la care este membru.

CINQUIÈME SECTION

DÉCISION

Requête n

o

20536/17

ADEFDROMIL

contre la France

La Cour européenne des droits de l’homme (cinquième section), siégeant le 1

er

février 2024 en un comité composé de

:

Carlo Ranzoni

, président

,

Mattias Guyomar,

Mykola Gnatovskyy

, juges

,

et de Martina Keller,

greffière adjointe

de section

,

Vu

:

la requête n

o

20536/17 contre la République française et dont une association de droit français, l’association Adefdromil («

la requérante

»), représentée par M

e

E. Maumont, avocate à Paris, a saisi la Cour le 13 mars 2017

en vertu de l’article

34 de la Convention de sauvegarde des droits de l’homme et des libertés fondamentales («

la Convention

»),

la décision de porter la requête à la connaissance du gouvernement français (« le Gouvernement »), représenté par son agent, M. D. Colas, directeur des Affaires juridiques au ministère de l’Europe et des Affaires étrangères,

les observations des parties,

Après en avoir délibéré, rend la décision suivante

:

OBJET DE l’AFFAIRE

1.

La requête fait suite à l’arrêt

Adefdromil c. France

(n

o

32191/09, 2

octobre 2014) et concerne les nouvelles dispositions législatives, prises par la France pour se conformer à cet arrêt, qui imposent aux militaires actifs, d’adhérer à une association professionnelle

sui generis

, pour pouvoir défendre la condition militaire et agir en justice à ce titre, au regard des articles 6, 11 et 13 de la Convention.

LE CONTEXTE DE L’AFFAIRE

La précédente requête n

o

32191/09 et l’arrêt rendu par la Cour le 2

octobre 2014

2.

La requérante, qui est une association de défense des droits des militaires et d’aide aux victimes, régie par la loi du 1

er

juillet 1901, ayant pour objet la défense des intérêts des militaires et de leur famille, saisit la Cour en 2009. Invoquant l’article 11, ainsi que les articles 6, 13 et 14 de la Convention, elle dénonçait une violation de sa liberté syndicale, le droit français interdisant alors la constitution d’association ou de groupement de nature syndicale au sein de l’armée.

3.

Par un arrêt du 2 octobre 2014, la Cour jugea approprié d’examiner les griefs sous le seul angle de l’article 11 et conclut que l’ingérence dénoncée ne pouvait passer pour proportionnée et «

nécessaire dans une société démocratique

» (

Adefdromil

précité, §§ 60-61, 2 octobre 2014). La Cour octroya à la requérante, au titre de la satisfaction équitable, 5

000 euros (EUR) pour son préjudice moral et 3

588 EUR pour le remboursement de ses frais et dépens.

La résolution du Comité des Ministres du Conseil de l’Europe du 19 avril 2017

4.

Aux termes de ses deux bilans d’action des 8 novembre 2016 et 10

mars

2017 (DH-DD (2016)1268 et DH-DD (2017)328), le Gouvernement indiqua

les éléments suivants :

Sur les mesures à caractère général,

« la loi du 28 juillet 2015 a inséré un troisième alinéa à l’article L. 4121-4 du code de la défense qui prévoit que « les militaires peuvent librement créer une association professionnelle nationale de militaires [(APNM)] régie par le chapitre VI du présent titre, y adhérer et y exercer des responsabilités ».

Elle crée également les articles L. 4126-1 à L. 4126-10 du code de la défense, qui régissent la création et le fonctionnement des associations professionnelles nationales de militaires.

L’article L. 4126-10, qui clôt ce nouveau chapitre du code de la défense, renvoie à des décrets en Conseil d’État la détermination :

-

des modalités de la transparence financière, mentionnées au 2

o

du I de l’article

L.

4126-8,

-

des seuils à partir desquels les associations satisfont à la condition de représentativité prévue au 4

o

du même I,

-

de la fréquence d’actualisation de la liste mentionnée au III du même article

L.

4126-

8,

-

des facilités matérielles accordées aux associations afin de leur permettre d’exercer leurs activités dans les conditions prévues aux articles L. 4126-2, L. 4126-3, L. 4126-6, L. 4126-8 et L. 4126-9,

-

de la nature des vérifications auxquelles le ministre de la défense procède pour vérifier la licéité des statuts que les associations professionnelles nationales de militaires déposent auprès de lui en vue d’obtenir la capacité juridique ainsi que les conditions et le délai dans lesquels le ministre de la défense procède à ces vérifications.

Ces décrets ont été publiés au cours du mois de juillet 2016. (...)

Lorsqu’une association souhaitant se voir reconnaître la qualité d’APNM est déclarée, ses statuts sont alors examinés (qualité des membres, objet) par le ministre de la défense, en vertu de l’article R. 4126-1 du code de la défense, afin d’obtenir la capacité juridique propre aux APNM. Ce n’est que dans le cas où les statuts seraient contraires aux règles prescrites pour les APNM que le ministre de la défense pourrait leur enjoindre de les modifier (article L. 4126-2 du code de la défense). »

5.

Sur les mesures à caractère individuel, après avoir rappelé que la totalité des sommes dues avait été versée,

« [la requérante] ne s’est pas constituée en association professionnelles nationale de militaires (APNM).

»

6.

Le Comité des Ministres du Conseil de l’Europe mit fin à l’examen de la requête en adoptant, le 19 avril 2017, la Résolution CM/ResDH(2017)117 clôturant le dossier d’exécution.

La procédure interne objet de la présente requête

7.

La requérante introduisit plusieurs recours pour excès de pouvoir devant le Conseil d’État tendant à l’annulation du refus d’abroger ou de modifier certaines dispositions réglementaires relatives à la condition militaire.

8.

Par une décision du 26 septembre 2016, le Conseil d’État rejeta comme irrecevable la requête tendant à l’annulation de la décision implicite de rejet résultant du silence gardé par le Premier ministre sur sa demande tendant à l’abrogation de trois articles du décret n

o

2008-956 du 12 septembre 2008 relatif aux militaires servant à titre étranger pour les motifs suivants :

«

1.

(...) , d’une part, (...) aux termes de l’article L. 4121-4 du code de la défense, dans sa rédaction issue de la loi du 28 juillet 2015 actualisant la programmation militaire pour les années 2015 à 2019 et portant diverses dispositions concernant la défense

: "

L’existence de groupements professionnels militaires à caractère syndical ainsi que, sauf dans les conditions prévues au troisième alinéa, l’adhésion des militaires en activité à des groupements professionnels sont incompatibles avec les règles de la discipline militaire. / Les militaires peuvent librement créer une association professionnelle nationale de militaires régie par le chapitre VI du présent titre, y adhérer et y exercer des responsabilités " ; (...) aux termes de l’article L. 4126-2 du même code, issu de cette même loi : " Les associations professionnelles nationales de militaires ont pour objet de préserver et de promouvoir les intérêts des militaires en ce qui concerne la condition militaire. / Elles sont exclusivement constituées des militaires mentionnés à l’article

L.

4111-2 " ; (...) aux termes du premier alinéa de l’article L. 4126-3 du même code, issu lui aussi de cette loi

: " Les associations professionnelles nationales de militaires peuvent se pourvoir et intervenir devant les juridictions compétentes contre tout acte réglementaire relatif à la condition militaire et contre les décisions individuelles portant atteinte aux intérêts collectifs de la profession " ;

2.

(...), d’autre part, (...) aux termes du quatrième alinéa de l’article L. 4111-1 du code de la défense, tel que modifié par la loi du 28 juillet 2015

: " La condition militaire recouvre l’ensemble des obligations et des sujétions propres à l’état militaire, ainsi que les garanties et les compensations apportées par la Nation aux militaires. Elle inclut les aspects statutaires, économiques, sociaux et culturels susceptibles d’avoir une influence sur l’attractivité de la profession et des parcours professionnels, le moral et les conditions de vie des militaires et de leurs ayants droit, la situation et l’environnement professionnels des militaires, le soutien aux malades, aux blessés et aux familles, ainsi que les conditions de départ des armées et d’emploi après l’exercice du métier militaire

" ; (...)

3.

(...) ces dispositions, telles que modifiées par la loi du 28 juillet 2015, ouvrent aux militaires en activité la possibilité d’adhérer à des groupements professionnels à la condition que ces derniers soient constitués sous la forme d’associations professionnelles nationales de militaires

; (...) ces associations professionnelles, qui disposent de la capacité de présenter des recours contre les actes réglementaires intéressant la condition militaire, ne peuvent être constituées que de militaires [actifs] au sens de l’article L. 4111-2 du code de la défense

; (...) si ces dispositions ne font pas obstacle à ce que des associations auxquelles n’adhéreraient pas des militaires en activité forment des recours contre des actes réglementaires intéressant la condition militaire dès lors qu’elles y ont un intérêt, elles s’opposent toutefois à ce que le juge administratif puisse être régulièrement saisi de requêtes présentées par des associations dont certains membres sont des militaires en activité et dont l’objet ou l’un des objets est la défense des intérêts professionnels des militaires en activité alors qu’elles ne seraient pas constituées conformément aux dispositions des articles L. 4126-1 et suivants du code de la défense ;

6.

(...) si l’association soutient que, depuis une assemblée générale extraordinaire du 5

décembre 2015, elle a pour objet non seulement la défense des droits professionnels des militaires, mais également l’aide aux victimes servant ou ayant servi l’État sous l’uniforme, et que sa présente action se rattache précisément à sa qualité de soutien des militaires qui se prévalent d’atteintes à leurs libertés, sa requête concerne toutefois un acte réglementaire relatif aux modalités de recrutement des militaires servant à titre étranger, qui sont relatives à la condition militaire telle que définie par l’article

L.

4111

‑

1 du code de la défense

; (...) par suite, sa requête a pour objet la défense des intérêts des militaires en ce qui concerne la condition militaire

; (...) cependant, il ressort des statuts de l’ADEFDROMIL que peuvent adhérer à l’association " les personnes physiques ou morales ayant adhéré aux présents statuts et qui sont à jour de leur cotisation "

; (...) par suite ses statuts ne limitent pas l’adhésion à l’association aux seuls militaires [actifs] mentionnés à l’article L. 4111-2 du code de la défense ; (...) elle ne peut, dès lors, être regardée comme une association professionnelle nationale de militaires constituée conformément aux prescriptions de l’article L. 4121-4 du code de la défense, par l’intermédiaire seulement de laquelle les militaires en activité peuvent contester une décision relative à la condition militaire ».

9

.

Dans ses conclusions sur cette affaire, le rapporteur public consacra les développements suivants concernant la portée de cette obligation d’adhérer à une association professionnelle nationale de militaires (APNM)

:

«

Ces restrictions ne concernent que l’exercice du droit d’association des militaires en activité. Elles n’affectent pas la recevabilité des recours formés par d’autres personnes, anciens militaires ou civils, y compris des personnes morales, à l’encontre des actes administratifs relatifs à la condition militaire (on peut penser par exemple à la désindexation des pensions), qui reste régie par les règles de droit commun, notamment celles relatives à leur intérêt pour agir. Mais à partir du moment où une association est composée, même en partie, de militaires en activité et qu’elle entend défendre des intérêts relatifs à la condition militaire, elle est soumise aux dispositions du chapitre VI du titre II du statut général des militaires.

(...) cela n’interdit pas aux militaires en activité d’adhérer à des associations de droit commun défendant d’autres intérêts que leurs intérêts militaires et qui pourront alors regrouper d’autres personnes que des militaires en activité. Mais les militaires en activité ne peuvent défendre collectivement leurs intérêts militaires qu’à travers des associations exclusivement composées de militaires en activité et n’ayant pas d’autre objet que la défense de ces intérêts. »

10.

Par une décision du 26 septembre 2016, le Conseil d’État rejeta également, pour les mêmes motifs, comme irrecevable le recours pour excès de pouvoir de la requérante tendant à l’annulation de la décision implicite de rejet résultant du silence gardé par le Premier ministre sur sa demande tendant à la modification des mentions portées sur le titre des pensions militaires de retraite concédées en application de l’article L. 6-2

o

du code des pensions civiles et militaires de retraite. Par une ordonnance du 25 octobre 2016, la présidente de la 7

ème

chambre de la section du contentieux du Conseil d’État rejeta, comme étant manifestement irrecevable, pour les mêmes motifs, la requête de la requérante tendant à l’annulation pour excès de pouvoir de la décision implicite résultant du silence gardé par le Premier ministre sur sa demande tendant à l’abrogation d’un article du décret n

o

2008-

92 relatif aux arrêts militaires constituant une sanction disciplinaire applicable aux militaires.

LE CADRE JURIDIQUE PERTINENT

Les travaux préparatoires à la réforme de 2015

11

.

Le rapport, rédigé le 2 octobre 2014 à la demande du Président de la République pour tirer les conséquences de l’arrêt

Adefdromil

, expose les éléments suivants :

« (...) une réforme ne saurait porter atteinte à des exigences constitutionnelles et, en particulier, mettre en péril les intérêts fondamentaux de la Nation, les impératifs de la défense nationale, la préservation de l’ordre public et la « nécessaire libre disposition de la force armée », à laquelle « l’exercice de [certains] mandats électoraux ou fonctions électives par des militaires en activité ne saurait porter atteinte » (Cons. const., n

o

2014-

432 QPC du 28 novembre 2014). Cette affirmation apparaît transposable à l’exercice de fonctions de nature « syndicale »

[1]

.

(...) À cette aune, la simple abrogation du deuxième alinéa de l’article L. 4121-4 du code de la défense et la reconnaissance pure et simple du droit syndical aux militaires serait probablement en délicatesse avec la Constitution. De même, des restrictions qui ne seraient pas de nature à garantir la disponibilité des forces armées ainsi que la parfaite exécution de leurs missions pourraient traduire une « conciliation manifestement déséquilibrée » entre les exigences constitutionnelles applicables

[2]

.

«

(...)

les militaires retraités ont d’abord et avant tout vocation à défendre des intérêts propres, assez distincts de ceux des militaires en activité. Sans doute le regard qu’ils portent sur la condition militaire peut-il utilement éclairer les autorités compétentes. Mais ils ne seraient nullement privés du droit d’exprimer leur point de vue en tant qu’associations de retraités, le cas échéant au sein du conseil permanent des retraités militaires, créé par arrêté du 1er juin 1983.

Enfin, il apparaît que les associations de retraités existantes ne sont pas unanimes sur l’opportunité de permettre l’adhésion des retraités à des associations professionnelles de militaires. Au total, il est préconisé d’exclure cette possibilité ;

(...) le champ d’intervention

ratione personae

des APNM épouserait parfaitement le champ d’application du livre Ier (« Statut général des militaires ») de la partie 4 du code de la défense, à savoir, selon son article L. 4111-2

: les militaires de carrière, les militaires servant en vertu d’un contrat, les militaires réservistes qui exercent une activité au titre d’un engagement à servir dans la réserve opérationnelle ou au titre de la disponibilité et les fonctionnaires en détachement qui exercent, en qualité de militaires, certaines fonctions spécifiques nécessaires aux forces armées.

»

12.

Dans le cadre des débats parlementaires, le rapport établi le 28 mai 2015 au nom de la commission de la défense expose les points suivants :

« (...) la condition militaire est l’affaire des militaires en activité, et non des civils ou des retraités militaires. (...) l’intégration des retraités dans les APNM « a été largement débattue », mais se heurte à deux objections principales :

-

le fait que les retraités, « disposent d’ores et déjà du droit d’adhérer à des associations quelles qu’elles soient » [notamment sous la forme d’association régie par la loi du 1er juillet 1901] ;

-

la réforme tend à «

préserver aux militaires d’active et de la réserve de l’espace d’expression professionnel qui leur soit propre, pour tenir compte de la spécificité de leurs obligations statutaires.

»

13.

Le rapport établi le 24 juin 2015 au nom de la commission des affaires étrangères, de la défense et des forces armées fait état des éléments suivants

:

«

Chacune de ces associations sera ouverte à tout militaire [actifs], quel que soit son grade, ses fonctions ou son sexe, appartenant au moins à l’une des trois armées ou service de soutien interarmées ou formation rattachée. Y seront admis les réservistes, les personnels civils détachés dans les forces armées mais non les anciens militaires, qui risqueraient de peser d’un poids trop important dans ces associations par rapport aux personnels en fonction (...)

»

14.

À la suite de l’adoption de ces dispositions et selon les informations fournies par le Gouvernement non contestées par la requérante, dix APNM ont été enregistrées auprès du ministère des Armées et six APNM reconnues comme représentatives dans leur domaine d’intervention respectif.

Le code de la défense dans sa rédaction issue de la loi du 28 juillet 2015

15.

Les dispositions applicables au litige sont les articles L.

4111-1 à L.

4126-1 du code de la défense, dans leur rédaction issue de la loi du 28

juillet 2015. Après avoir rappelé que la mission de l’armée est de préparer et d’assurer par la force des armes la défense de la patrie et des intérêts supérieurs de la Nation, l’article L. 4111-1 du code de la défense dispose que

:

«

L’état militaire exige en toute circonstance esprit de sacrifice, pouvant aller jusqu’au sacrifice suprême, discipline, disponibilité, loyalisme et neutralité. Les devoirs qu’il comporte et les sujétions qu’il implique méritent le respect des citoyens et la considération de la Nation.

Le statut énoncé au présent livre assure à ceux qui ont choisi cet état les garanties répondant aux obligations particulières imposées par la loi. Il prévoit des compensations aux contraintes et exigences de la vie dans les forces armées et formations rattachées. Il offre à ceux qui quittent l’état militaire les moyens d’un retour à une activité professionnelle dans la vie civile et assure aux retraités militaires le maintien d’un lien avec l’institution.

»

16.

S’agissant de la liberté d’association, l’article L. 4121-4 du même code dispose que

:

«

L’existence de groupements professionnels militaires à caractère syndical ainsi que, sauf dans les conditions prévues au troisième alinéa, l’adhésion des militaires en activité à des groupements professionnels sont incompatibles avec les règles de la discipline militaire.

Les militaires peuvent librement créer une association professionnelle nationale de militaires régie par le chapitre VI du présent titre, y adhérer et y exercer des responsabilités.

»

17.

Le régime juridique des APNM est défini aux articles L.

4126-1 à L.

4126-10. Aux termes de l’article L.

4126-2

:

"

Les associations professionnelles nationales de militaires ont pour objet de préserver et de promouvoir les intérêts des militaires en ce qui concerne la condition militaire.

Elles sont exclusivement constituées des militaires mentionnés à l’article L. 4111-2.

"

18

.

La condition militaire

» est définie à l’alinéa 4 de l’article L. 4111-1 dans les termes suivants

:

«

La condition militaire recouvre l’ensemble des obligations et des sujétions propres à l’état militaire, ainsi que les garanties et les compensations apportées par la Nation aux militaires. Elle inclut les aspects statutaires, économiques, sociaux et culturels susceptibles d’avoir une influence sur l’attractivité de la profession et des parcours professionnels, le moral et les conditions de vie des militaires et de leurs ayants droit, la situation et l’environnement professionnels des militaires, le soutien aux malades, aux blessés et aux familles, les conditions de départ des forces armées et formations rattachées ainsi que les conditions d’emploi après l’exercice du métier militaire.

»

La jurisprudence du Conseil d’État postérieure à la réforme

19.

Par plusieurs décisions le Conseil d’État a admis l’intérêt d’une APNM lui donnant qualité pour demander l’annulation de dispositions réglementaires relatives à la condition militaire (CE, n

o

410757, 4 avril 2018

; et pour des exemples de recours accueillant en tout ou partie les conclusions d’annulation CE, n

o

406742, 9 février 2018 et CE, n

o

420649, 22 mai 2019).

Le droit européen

20.

Voir, notamment pour la Charte sociale européenne,

Matelly c.

France

(n

o

10609/10, §§ 31-36, 2 octobre 2014).

21.

Parallèlement à l’adoption de cette réforme en France et à l’occasion de l’examen de la réclamation présentée par les syndicats de police (CESP), le Comité européen des droits sociaux, dans sa décision du 27 janvier 2016, a conclu à une absence de violation de l’article 5 de la Charte sociale européenne par la France. Sa décision est motivée de la manière suivante

:

«

90.

En ce qui concerne les garanties minimales relatives à la liberté des travailleurs de constituer, d’adhérer ou de ne pas adhérer à des organisations nationales ou internationales, le Comité considère que les exigences et les formalités concernant l’objet et l’enregistrement des APNM, et l’adhésion à celles-ci (...) sont, en général, conformes à l’article 5 de la Charte. En particulier, il considère que, si les principes fondamentaux de l’état militaire et les obligations des membres des forces armées restreignent les statuts des APNM et la liberté des [seules] forces de police de constituer des organisations dans une mesure qui est excessive (...), cette restriction y est conforme dans les cas où la Gendarmerie nationale est, d’un point de vue fonctionnel, équivalente à une force armée.

»

GRIEFS

22.

Invoquant les articles 6, 11 et 13 de la Convention, la requérante se plaint des restrictions imposées par le code de la défense dans sa rédaction issue de la loi du 28 juillet 2015 et, en particulier, du refus de reconnaître à une association, créée conformément à la loi du 1er juillet 1901, composée de militaires en activité et d’autres personnes physiques ou morales ayant adhéré aux statuts et à jour de leur cotisation, les mêmes droits qu’à une APNM. Elle soutient que ces nouvelles restrictions ne poursuivent pas un but légitime et portent atteinte à la liberté d’association. Elle invoque également une atteinte au droit à un recours effectif, dès lors que les recours d’une telle association sont jugés irrecevables par le Conseil d’État, alors qu’elle peut se constituer partie civile au soutien des victimes dont elle assume la défense devant la juridiction pénale.

APPRÉCIATION DE LA COUR

23.

Maîtresse de la qualification juridique des faits (

Tarakhel c.

Suisse

[GC], n

o

29217/12, § 55, CEDH 2014 (extraits), et

Adefdromil

précité, § 23), la Cour estime approprié d’examiner ces griefs uniquement sous l’angle de l’article 11 de la Convention aux termes duquel

:

Article 11

«

1.

Toute personne a droit à la liberté de réunion pacifique et à la liberté d’association, y compris le droit de fonder avec d’autres des syndicats et de s’affilier à des syndicats pour la défense de ses intérêts.

2.

L’exercice de ces droits ne peut faire l’objet d’autres restrictions que celles qui, prévues par la loi, constituent des mesures nécessaires, dans une société démocratique, à la sécurité nationale, à la sûreté publique, à la défense de l’ordre et à la prévention du crime, à la protection de la santé ou de la morale, ou à la protection des droits et libertés d’autrui. Le présent article n’interdit pas que des restrictions légitimes soient imposées à l’exercice de ces droits par les membres des forces armées, de la police ou de l’administration de l’État.

»

24.

Les principes généraux relatifs à la liberté d’association et aux restrictions qui peuvent y être apportées par les États sont notamment résumés dans les affaires

Magyar Keresztény Mennonita Egyház et autres

c.

Hongrie

(n

os

70945/11 et 8

autres, §§

78-80, CEDH 2014 (extraits)),

Matelly

précité (§§

55-62), et

Adefdromil

précité (§§

41-47

; et s’agissant de la liberté syndicale, voir l’affaire

Humpert et autres c. Allemagne

([GC] n

o

59433/18, 14 décembre 2023).

25.

La Cour rappelle que, pour être compatible avec l’article 11 § 2, la restriction dans l’exercice de la liberté syndicale doit être «

prévue par la loi

», inspirée par un ou plusieurs buts légitimes et «

nécessaire, dans une société démocratique », à la poursuite de ce ou ces buts. A ce dernier titre, elle rappelle que

pour établir si des restrictions à la liberté syndicale sont conformes à l’article 11, la Cour doit se livrer à un examen de proportionnalité en tenant compte de l’ensemble des circonstances de la cause – et de la totalité

des

mesures que l’État a prises pour garantir la liberté syndicale – même lorsque

les

restrictions litigieuses ont touché à un élément essentiel de cette liberté (

[GC]

Humpert et autres

,

précité, § 102).

26.

Elle rappelle en outre qu’elle est consciente de ce que la spécificité des missions incombant aux forces armées exige une adaptation de l’activité syndicale qui, par son objet, peut révéler l’existence de points de vue critiques sur certaines décisions affectant la situation morale et matérielle des militaires et souligne à ce titre qu’il résulte de l’article 11 de la Convention que des restrictions, même significatives, peuvent être apportées dans ce cadre aux modes d’action et d’expression d’une association professionnelle et des militaires qui y adhèrent. De telles restrictions ne doivent cependant pas priver les militaires et leurs syndicats du droit général d’association pour la défense de leurs intérêts professionnels et moraux (

Matelly

,

précité, § 71, et

Adefdromil

précité, § 55).

27.

Par ailleurs, la Cour rappelle que les autorités nationales disposent d’une marge d’appréciation étendue en matière de réglementation du statut et des conditions de carrière des agents de l’État participant directement à l’exercice de la puissance publique et aux fonctions visant à sauvegarder les intérêts généraux de l’État (

Strzelecki c. Pologne

, n

o

26648/03, § 51, 10 avril 2012

; voir aussi s’agissant du droit de grève [GC]

Humpert et autres

,

précité, §

112).

28.

En l’espèce, la Cour relève que la requérante ne conteste ni la qualité de la base légale de l’ingérence litigieuse ni la légitimité du but qu’elle poursuit, mais le caractère qu’elle juge excessif de la restriction à la liberté syndicale que constitue l’obligation faite aux militaires actifs d’adhérer à des groupements professionnels constitués uniquement sous la forme d’APNM pour pouvoir défendre la condition militaire et saisir, à ce titre, le juge administratif de recours en annulation.

29.

En premier lieu, la Cour ne voit aucune raison sérieuse de remettre en cause la légitimité de l’objectif poursuivi par la loi du 28 juillet 2015 qui en imposant que les ANPM, seules associations recevables à contester, devant le juge administratif, soient composées exclusivement de militaires en activité, a entendu concilier les intérêts concurrents attachés, d’une part, à la liberté d’association et, d’autre part, à la préservation de la spécificité des obligations statutaires et des missions propres s’imposant aux militaires actifs.

30.

En deuxième lieu, la Cour relève qu’à la différence des précédentes affaires, l’ingérence litigieuse ne consiste plus en une interdiction absolue, pour l’ensemble des militaires, d’adhérer à un groupement de nature syndicale, mais seulement en une obligation d’adhérer à une APNM, association

sui generis

ouverte aux seuls militaires en activité, dont l’objet est de défendre la condition militaire (paragraphes 11 à 18 ci-dessus). Or, il n’est pas contesté

que ses statuts ne limitent pas l’adhésion à l’association requérante aux seuls militaires en activité.

31.

En troisième lieu, la Cour note que les militaires retraités et les membres des familles des militaires en activité, ainsi d’ailleurs que ces derniers, peuvent, pour leur part, adhérer à des associations créées sur le fondement de la loi du 1er juillet 1901 afin de faire valoir leurs droits propres ou d’autres intérêts que ceux attachés à la condition militaire (paragraphe 9 ci-dessus).

32.

Il résulte de tout ce qui précède que l’irrecevabilité opposée, par le Conseil d’État, aux requêtes en annulation présentées par la requérante au motif qu’elle ne pouvait être regardée comme une association professionnelle nationale de militaires constituée conformément aux prescriptions de l’article

L.

4121-4 du code de la défense, par l’intermédiaire seulement de laquelle les militaires en activité peuvent contester une décision relative à la condition militaire, repose sur des motifs pertinents et suffisants et n’a pas porté atteinte à l’essence même de la liberté d’association de la requérante telle que garantie par l’article 11 de la Convention.

33.

Il s’ensuit que le grief de la requérante est manifestement mal fondé et doit être rejeté en application de l’article 35 §§ 3 et 4 de la Convention.

Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,

Déclare

la requête irrecevable.

Fait en français puis communiqué par écrit le 22 février 2024.

Martina Keller

Carlo Ranzoni

Greffière adjointe

Président

[1]

«

À titre d’exemple, on voit mal comment un marin embarqué, dont la présence est indispensable au bon fonctionnement de la frégate où il sert, pourrait se prévaloir d’un «

mandat syndical » pour participer à une réunion statutaire de l’organisme auquel il adhère.

»

[2]

Conseil constitutionnel., n° 2013-685 DC du 29 décembre 2013.