- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 12 ianuarie 2010
- Stat pârât
- SWE
- Concluzia
- Inadmisibil
Zubczewski împotriva Suediei
Traducere în română Auto
Reclamantul, dl Andrzej Zubczewski, este un cetățean suedez născut în 1939 și trăiește în Spania. Guvernul suedez („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl B. Sjöberg, al Ministerului Afacerilor Externe. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. Se pare că el a avut dreptul numai la așa-numita pensie suplimentară, care o parte depinde de statutul civil al persoanei pensionate. În 2002, la vârsta de șasezeci și trei ani, reclamantul s-a căsătorit. În consecință, în conformitate cu Legea privind pensiile de vârstă veche (Lagen om inkomstgrundadålderspension, 1998:674 – în continuare „Legea din 1998”), la 27 iunie 2003, Oficiul de Asigurare Socială (försäkrings-kassan) din Gotland a hotărât să reducă pensia reclamantului.
Se pare că reclamantul a primit 9,136 coroane suedeze (SEK) pe lună după aceea, în loc de anteriorul 9.648 coroane secundare pe lună, o reducere a 512 coroane secundare pe lună (aproximativ 50 euro). El a declarat că, după căsătorie, pensia sa a fost mai mică decât atunci când era singur, deși acum el a trebuit să sprijine două persoane, deoarece soția sa nu are nici un venit. Biroul de Asigurare Socială a respins plângerea după revizuire la 10 noiembrie 2003. Reclamantul a introdus litigiul în fața Curții Administrative a Județeanului (länsrätten) din Gotland, susținând că Legea din 1998 este discriminatorie, illogică și contrară principiilor juridice și drepturilor omului.
Prin hotărârea din 31 martie 2004, Curtea de Administrație a Județeanului a constatat împotriva reclamantului, printre altele, afirmant următoarele: „[Reclamantul] a interogat în consecință [1998], deoarece diferă între pensionari căsătoriți și necăsătoriți și afirmă că aceasta încălcă, printre altele, drepturile omului. Curtea Administrativă a Județeanului constată totuși că căsătoria este o instituție reglementată de lege care are cu ea alte drepturi și obligații decât cele referitoare la persoane necăsătorite. Având în vedere și observațiile [reclamantului], Curtea de Administrație a Județeanului nu poate constata că legea [1998], astfel cum a fost contestată, este, în mod evident, contrar unei norme de drept fundamental sau de alt statut superior sau constată că adoptarea legii nu are în vedere în mod semnificativ reglementarea stabilită.
Prin urmare, Curtea de Administrație a Județeanului trebuie să aplice respectiva lege. Deoarece [reclamantul] este căsătorit, Oficiul de Asigurări Sociale și-a calculat în mod echitabil pensia ca pentru un pensionar căsătorit.
Prin urmare, recursul este respins.” 9. Cererea reclamantului de concediu de recurs împotriva hotărârii a fost refuzată de Curtea Administrativă de Apel (kammarrätten) la Stockholm la 18 ianuarie 2005 și de Curtea Supremă de Administrație (Regeringsrätten) la 18 octombrie 2007. 10. În temeiul Legii din 1998, persoanele născute între 1938 și 1953 sunt, sub rezerva anumitor criterii îndeplinite, cu dreptul la două tipuri de pensii după pensionare, la pensia de venit („inkomstpension”), reglementate de capitolul 5 din lege și la pensia suplimentară („tilläggspension”), reglementată de capitolul 6. 11. Pensiunea de venit, la care se pare că reclamantul nu avea dreptul, se bazează pe cât de mult o persoană a rezervat pentru pensia sa în timpul lucrării și speranța de viață pentru persoanele născute într-un an specific.
12. Pensiunea suplimentară, care este în cauză în acest caz, este constituită din două părți, definite în capitolul 6, secțiunea 2 din Legea din 1998: „Cu excepția cazului în care nu se indică altfel în art. 3-7, pensia suplimentară anuală se ridică la un total de 1. 60% din produsul sumei de bază a prețurilor [prisbasbeloppet] pentru anul în cauză în conformitate cu Legea privind asigurările sociale [Lagen om allmän försäkring, 1962:381] și punctele de pensie medii câștigate de persoana care are dreptul la pensie sau, dacă punctele de pensie au fost câștigate de peste 15 ani, media celor 15 puncte mai înalte și 2. 96% din valoarea de bază a prețurilor pentru anul în cauză în temeiul Legii privind asigurările sociale sau, dacă persoana este căsătorită, 78,5% din această sumă de bază.”
1. The applicant, Mr Andrzej Zubczewski, is a Swedish national who was born in 1939 and lives in Spain. The Swedish Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr B. Sjöberg, of the Ministry for Foreign Affairs.
The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows.
When the applicant retired, he obtained a retirement pension (ålderspension). It appears that he was entitled only to the so-called supplementary pension, one part of which depends on the retired person's civil status.
In 2002, at the age of sixty-three, the applicant married.
Consequently, in accordance with the Earnings-related Old Age Pension Act (Lagen om inkomstgrundad ålderspension, 1998:674 – hereafter “the 1998 Act”), on 27 June 2003 the Social Insurance Office (försäkrings-kassan) in Gotland decided to reduce the applicant's pension. It appears that the applicant received 9,136 Swedish kronor (SEK) per month thereafter instead of the previous SEK 9,648 per month, thus a reduction of SEK 512 per month (approximately 50 euros).
The applicant complained against the decision. He stated that, after the marriage, his pension was lower than it had been when he was single, although now he had to support two persons as his wife did not have any income. The Social Insurance Office dismissed the complaint upon review on 10 November 2003.
The applicant brought the dispute before the County Administrative Court (länsrätten) in Gotland claiming that the 1998 Act was discriminatory and illogical and contrary to legal principles and human rights.
By a judgment of 31 March 2004 the County Administrative Court found against the applicant, inter alia, stating as follows: “[The applicant] has questioned the [1998] Act per se, as it distinguishes between married and unmarried pensioners and he states that the Act thereby violates, inter alia, human rights. The County Administrative Court notes however that marriage is an institution regulated by law which carries with it certain other rights and obligations than those concerning unmarried individuals. Having regard thereto and to [the applicant's] observations, the County Administrative Court cannot find that the [1998] Act, as challenged, manifestly runs counter to any rule of fundamental law or other superior statute or find that the adoption of the Act significantly disregarded established regulation. Thus, the County Administrative Court must apply the said law. Since [the applicant] is married, the Social Insurance Office calculated his pension fairly as for a married pensioner. Therefore the appeal shall be rejected.”
The applicant's request for leave to appeal against the judgment was refused by the Administrative Court of Appeal (kammarrätten) in Stockholm on 18 January 2005 and by the Supreme Administrative Court (Regeringsrätten) on 18 October 2007.
Under the 1998 Act, persons born between 1938 and 1953 are, subject to certain criteria being met, entitled to two types of pension upon retirement, income pension (“inkomstpension”), regulated by Chapter 5 of the Act, and supplementary pension (“tilläggspension”), governed by Chapter 6.
Income pension, to which the applicant was apparently not entitled, is based on how much a person has set aside for his or her pension while working and the life expectancy for persons born in a specific year.
Supplementary pension, which is at issue in the present case, consists of two parts, defined in Chapter 6, section 2 of the 1998 Act: “Unless otherwise indicated in sections 3-7, the annual supplementary pension amounts to the total of 1. 60% of the product of the price base amount [prisbasbeloppet] for the year in question under the Social Insurance Act [Lagen om allmän försäkring, 1962:381] and the average pension points earned by the person entitled to the pension or, if pension points have been earned for more than 15 years, the average of the 15 highest points, and 2. 96% of the price base amount for the year in question under the Social Insurance Act or, if the person is married, 78.5% of this base amount.”