Gushchina împotriva Rusiei

Prima secțiune decizia nr. 21404/05 de Valentina Borisovna GUSHCHINA împotriva Rusiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), care a stat la 21 ianuarie 2010 în calitate de Cameră compusă de: Christos Rozakis, Președintele, Nina Vajić, Anatoly Kovler, Khanlar Hajiyev, Dean Spielmann, Sverre Erik Jebens, George Nicolaou, judecători și Søren Nielsen, grefierul secțiunii, Având în vedere cererea depusă la 13 aprilie 2005, având în vedere observațiile prezentate de Guvernul contestat, după deliberare, hotărăște după cum urmează: Reclamantul, Valentina Borisovna Gushchina, este un național rus care s-a născut în 1956 și locuiește în Deputatskiy, Republica Sakha (Yakutiya). Guvernul rus (“Guvernul”) a fost reprezentat de dl G. Matyushkin, reprezentantul Federației Ruse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. Prin hotărârea din 19 martie 2003, confirmată la recurs la 23 aprilie 2003, Curtea de District Ust-Yanskiy a Republicii Sakha (Yakutiya) a acordat reclamantului cererea împotriva autorităților și a acordat 91.500 ruble ruse (RUB) care urmează să fie plătită de guvern. La 14 octombrie 2004, Presidiumul Curții Supreme a anulat hotărârea în favoarea reclamantului privind revizuirea supravegherii pe baza aplicării greșite a dreptului intern de către instanțele inferiore și a respins cererile. COMPLAINTĂ Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 13 din Convenție și al articolului 1 din Protocolul nr. 1 cu privire la anularea hotărârii finale prin intermediul revizuirii de supraveghere.

HOTĂRÂREA Prin scrisoarea din 28 mai 2009 observațiile guvernului au fost trimise reclamantului, care a fost solicitat să prezinte observații împreună cu orice reclamație pentru satisfacție echitabilă în răspuns până la 30 iulie 2009. Prin scrisoarea din 2 octombrie 2009, trimisă prin post înregistrat, reclamantul a fost notificat că perioada autorizată pentru prezentarea observațiilor reclamantului a expirat la 30 iulie 2009 și că nu s-a solicitat prelungirea termenului. Reclamantul a fost atrasă atenția asupra articolului 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție, care prevede că Curtea poate examina o procedură din lista sa de cazuri în cazul în care circumstanțele conduc la concluzia că reclamantul nu intenționează să urmărească cererea.

La 30 octombrie 2009, scrisoarea a fost returnată de către oficiul poștal Curții, deoarece reclamantul și-a părăsit locul de reședință și noua sa adresă nu a fost cunoscută. Reclamantul nu a informat Curții cu privire la modificarea ei de adresă sau nu a informat în alt mod Curtea cu privire la locul ei. Nici ea nu a prezentat nicio informație după 13 iunie 2005, data ultimei sale scrisori la Curte. Curtea consideră că, în aceste circumstanțe, reclamantul poate fi considerat că nu mai dorește să își urmărească cererea, în sensul articolului 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție. , Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită examinarea continuă a cazului.

Având în vedere cele de mai sus, este oportun să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să excludă aplicarea din lista sa de cazuri. Søren Nielsen Christos Rozakis Grefier Președintele

FIRST SECTION

DECISION Application no. 21404/05 by Valentina Borisovna GUSHCHINA against Russia The European Court of Human Rights (First Section), sitting on 21 January 2010 as a Chamber composed of: Christos Rozakis, President, Nina Vajić, Anatoly Kovler, Khanlar Hajiyev, Dean Spielmann, Sverre Erik Jebens, George Nicolaou, judges, and Søren Nielsen, Section Registrar, Having regard to the above application lodged on 13 April 2005, Having regard to the observations submitted by the respondent Government, Having deliberated, decides as follows: THE FACTS The applicant, Ms Valentina Borisovna Gushchina, is a Russian national who was born in 1956 and lives in Deputatskiy, the Sakha (Yakutiya) Republic. The Russian Government (“the Government”) were represented by Mr G. Matyushkin, the Representative of the Russian Federation at the European Court of Human Rights.

The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows. By the judgment of 19 March 2003, as upheld on appeal on 23 April 2003, the Ust-Yanskiy District Court of the Sakha (Yakutiya) Republic granted the applicant's claim against the authorities and awarded her 91.500 Russian roubles (RUB) to be paid by the Government. On 14 October 2004, the Presidium of the Supreme Court set aside the judgment in the applicant's favour on supervisory review on the ground of misapplication of the domestic law by the lower courts and dismissed her claims. COMPLAINT The applicant complained under Article 13 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1 about the quashing of the final judgment by way of supervisory review.

THE LAW By letter dated 28 May 2009 the Government's observations were sent to the applicant, who was requested to submit any observations together with any claims for just satisfaction in reply by 30 July 2009. By letter dated 2 October 2009, sent by registered post, the applicant was notified that the period allowed for submission of the applicant's observations had expired on 30 July 2009 and that no extension of time had been requested. The applicant's attention was drawn to Article 37 § 1 (a) of the Convention, which provides that the Court may strike a case out of its list of cases where the circumstances lead to the conclusion that the applicant does not intend to pursue the application.

On 30 October 2009 the letter was returned by the post office to the Court as the applicant had left her place of residence and her new address was unknown. The applicant failed to inform the Court of her change of address or otherwise inform the Court of her whereabouts. Neither did she submit any information after 13 June 2005, date of her latest letter to the Court. The Court considers that, in these circumstances, the applicant may be regarded as no longer wishing to pursue her application, within the meaning of Article 37 § 1 (a) of the Convention. Furthermore, in accordance with Article 37 § 1 in fine , the Court finds no special circumstances regarding respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols which require the continued examination of the case.

In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list. For these reasons, the Court unanimously Decides to strike the application out of its list of cases. Søren Nielsen Christos Rozakis Registrar President