CtEDO 21.01.2010 Auto

GUSHCHINA v. RUSSIA

RESPONDENT
RUS
HOTĂRÂRE
21.01.2010
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Struck out of the list
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2010
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
GUSHCHINA v. RUSSIA (CtEDO, 2010)
HUDOC · oficial

Prima secțiune decizia nr. 21404/05 de Valentina Borisovna GUSHCHINA împotriva Rusiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), care a stat la 21 ianuarie 2010 în calitate de Cameră compusă de: Christos Rozakis, Președintele, Nina Vajić, Anatoly Kovler, Khanlar Hajiyev, Dean Spielmann, Sverre Erik Jebens, George Nicolaou, judecători și Søren Nielsen, grefierul secțiunii, Având în vedere cererea depusă la 13 aprilie 2005, având în vedere observațiile prezentate de Guvernul contestat, după deliberare, hotărăște după cum urmează: Reclamantul, Valentina Borisovna Gushchina, este un național rus care s-a născut în 1956 și locuiește în Deputatskiy, Republica Sakha (Yakutiya). Guvernul rus (“Guvernul”) a fost reprezentat de dl G. Matyushkin, reprezentantul Federației Ruse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. Prin hotărârea din 19 martie 2003, confirmată la recurs la 23 aprilie 2003, Curtea de District Ust-Yanskiy a Republicii Sakha (Yakutiya) a acordat reclamantului cererea împotriva autorităților și a acordat 91.500 ruble ruse (RUB) care urmează să fie plătită de guvern. La 14 octombrie 2004, Presidiumul Curții Supreme a anulat hotărârea în favoarea reclamantului privind revizuirea supravegherii pe baza aplicării greșite a dreptului intern de către instanțele inferiore și a respins cererile. COMPLAINTĂ Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 13 din Convenție și al articolului 1 din Protocolul nr. 1 cu privire la anularea hotărârii finale prin intermediul revizuirii de supraveghere. HOTĂRÂREA Prin scrisoarea din 28 mai 2009 observațiile guvernului au fost trimise reclamantului, care a fost solicitat să prezinte observații împreună cu orice reclamație pentru satisfacție echitabilă în răspuns până la 30 iulie 2009. Prin scrisoarea din 2 octombrie 2009, trimisă prin post înregistrat, reclamantul a fost notificat că perioada autorizată pentru prezentarea observațiilor reclamantului a expirat la 30 iulie 2009 și că nu s-a solicitat prelungirea termenului. Reclamantul a fost atrasă atenția asupra articolului 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție, care prevede că Curtea poate examina o procedură din lista sa de cazuri în cazul în care circumstanțele conduc la concluzia că reclamantul nu intenționează să urmărească cererea. La 30 octombrie 2009, scrisoarea a fost returnată de către oficiul poștal Curții, deoarece reclamantul și-a părăsit locul de reședință și noua sa adresă nu a fost cunoscută. Reclamantul nu a informat Curții cu privire la modificarea ei de adresă sau nu a informat în alt mod Curtea cu privire la locul ei. Nici ea nu a prezentat nicio informație după 13 iunie 2005, data ultimei sale scrisori la Curte. Curtea consideră că, în aceste circumstanțe, reclamantul poate fi considerat că nu mai dorește să își urmărească cererea, în sensul articolului 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție. , Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită examinarea continuă a cazului. Având în vedere cele de mai sus, este oportun să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să excludă aplicarea din lista sa de cazuri. Søren Nielsen Christos Rozakis Grefier Președintele

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă