BOJAGIC v. CROATIA

Primă secțiune decizia nr. 24764/07, de către Ramiz BOJAGIÑ împotriva Croației Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), care a stat la 4 februarie 2010 în calitate de cameră compusă de: Anatoly Kovler, președinte, Nina Vajić, Khanlar Hajiyev, Dean Spielmann, Sverre Erik Jebens, Giorgio Malinverni, George Nicolaou, judecători și Søren Nielsen, grefierul secțiunii Având în vedere cererea depusă la 5 iunie 2007, având în vedere observațiile prezentate de Guvernul contestat, după deliberare, hotărăște după cum urmează: Reclamantul, dl Ramiz Bojagić, este un național al Bosniei și Herțegovinei care este în prezent în închisoarea Dubrovnik. Guvernul croat („Guvernul”) este reprezentat de agentul lor, dna Š. Stažnik. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. La 27 martie și 7 noiembrie 2006 și 3 ianuarie 2007, reclamantul a trimis Curtea scrisori în legătură cu o cerere în curs de desfășurare. El a fost solicitat să trimită în scrisorile sale autorităților de închisoare neselectate. La 2 iulie 2007, reclamantul s-a plâns judecătorului judecătorului judecător al județului Varaždin responsabil pentru execuția condamnărilor (sudac izvršenja Županijskog suda u Varaždinu ) despre deschiderea corespondenței sale cu administrația de stat, cu avocatul său și cu Curtea. Într-o scrisoare din 3 septembrie 2007 judecătorul a informat reclamantul că toate scrisorile adresate în străinătate deasupra unei anumite greutate au trebuit să fie livrate unui birou poștal neselectat. El a concluzionat că o astfel de practică respectă normele serviciului poștal și nu au fost impuse de autoritățile închisoare. COMPLAINTE Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 8 din Convenție cu privire la faptul că autoritățile închisoare au solicitat ca corespondența sa cu administrația de stat, cu avocatul său și cu Curtea să fie renunțată neselectată. Prin scrisoarea din 10 septembrie 2008, observațiile Guvernului au fost trimise reclamantului, care a fost solicitat să prezinte orice observație împreună cu orice reclamație pentru satisfacție echitabilă în răspuns până la 22 octombrie 2008. Prin scrisoarea din 15 septembrie 2009, trimisă prin post înregistrat, reclamantul a fost notificat că perioada autorizată pentru prezentarea observațiilor reclamantului a expirat la 22 octombrie 2008 și că nu s-a solicitat prelungirea termenului. Reclamantul a atras atenția asupra articolului 37 § 1 litera (a) din Convenție, care prevede că Curtea poate examina un caz din lista sa de cazuri în care circumstanțele conduc la concluzia că reclamantul nu intenționează să continue cererea. Curtea consideră că, în aceste circumstanțe, reclamantul poate fi considerat nu mai doresc să își continue cererea, în sensul articolului 37 § 1 litera (a) din Convenție. În plus, în conformitate cu art. 37 § 1 în amendă , Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită examinarea continuă a cazului. Având în vedere cele de mai sus, este oportun să se scoată cazul din lista. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să excludă aplicarea din lista sa de cazuri. Søren Nielsen Anatoly Kovler Grefier Președintele

FIRST SECTION

DECISION

Application no. 24764/07

by Ramiz BOJAGIĆ

against Croatia

The European Court of Human Rights (First Section), sitting on 4

February

2010 as a Chamber composed of:

Anatoly Kovler,

President,

Nina Vajić,

Khanlar Hajiyev,

Dean Spielmann,

Sverre Erik Jebens,

Giorgio Malinverni,

George Nicolaou,

judges,

and Søren Nielsen,

Section Registrar

,

Having regard to the above application lodged on 5 June 2007,

Having regard to the observations submitted by the respondent Government,

Having deliberated, decides as follows:

THE FACTS

The applicant, Mr Ramiz Bojagić, is a national of Bosnia and Herzegovina who is currently serving a prison term in Dubrovnik Prison. The Croatian Government (“the Government”) are represented by their Agent, Mrs Š. Stažnik.

The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows.

On 27 March and 7 November 2006 and 3 January 2007 the applicant sent letters to the Court in connection with a pending application. He was requested to hand in his letters to the prison authorities unsealed.

On 2 July 2007 the applicant complained to the Varaždin County Court judge responsible for execution of sentences (

sudac izvršenja Županijskog suda u Varaždinu

) about the opening of his correspondence with the State administration, his lawyer and the Court.

In a letter of 3 September 2007 the judge informed the applicant that all letters addressed abroad above a certain weight had to be handed over to a post office unsealed. He concluded that such a practice followed the rules of the postal service and had not been imposed by the prison authorities.

COMPLAINTS

The applicant complained under Article 8 of the Convention about the fact that the prison authorities had requested that his correspondence with the State administration, his lawyer and the Court be handed over unsealed.

THE LAW

By letter dated 10 September 2008 the Government's observations were sent to the applicant, who was requested to submit any observations together with any claims for just satisfaction in reply by 22 October 2008.

By letter dated 15 September 2009, sent by registered post, the applicant was notified that the period allowed for submission of the applicant's observations had expired on 22 October 2008 and that no extension of time had been requested. The applicant's attention was drawn to Article 37 § 1 (a) of the Convention, which provides that the Court may strike a case out of its list of cases where the circumstances lead to the conclusion that the applicant does not intend to pursue the application. The applicant received this letter on 28 September 2009. However, no response has been received.

The Court considers that, in these circumstances, the applicant may be regarded as no longer wishing to pursue his application, within the meaning of Article 37 § 1 (a) of the Convention. Furthermore, in accordance with Article 37 § 1

in fine

, the Court finds no special circumstances regarding respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols which require the continued examination of the case. In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list.

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to strike the application out of its list of cases.

Søren Nielsen

Anatoly Kovler

Registrar

President