CASE OF CRABTREE v. THE CZECH REPUBLIC

RESPONDENT

CZE

HOTĂRÂRE

25.02.2010

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Violation of Art. 5-1-c;Violation of Art. 5-5;Remainder inadmissible;Pecuniary damage - claim dismissed;Non-pecuniary damage - award

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2010
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

CASE OF CRABTREE v. THE CZECH REPUBLIC (CtEDO, 2010)

HUDOC · oficial

La 6 februarie 2003, reclamantul a fost arestat pe baza suspiciunilor de fraudă. În ziua următoare, Curtea de districtă Praga 1 (obvodní soud) a ordonat detenția anterioară în temeiul articolului 67 litera (a) din Codul de Procedură Penală (denumită în continuare „CP”). Curtea a susținut că, având în vedere cetățenia britanică a reclamantului și lipsa de reședință în Republica Cehă, și faptul că ar fi probabil să fie condamnat la o condamnare lungă la închisoare, a existat riscul ca el să se absoarcă de a evita procedurile penale. La 29 aprilie 2003 a fost depusă în Curtea de District un acuzat împotriva reclamantului cu o acuzație de fraudă. La 6 mai 2003, 1 iulie 2003 și 24 septembrie 2003, Curtea de District a respins cererile de eliberare din custodie depuse de solicitant. Curtea a susținut că motivele de detenție a reclamantului au continuat să se aplice. La 7 august 2003 și, respectiv, 29 octombrie 2003, a fost respinsă de Curtea Municipală de Praga două apeluri adresate de reclamant împotriva celei de-a doua și a treia din hotărârile Curții de District. La 22 septembrie 2003, reclamantul a depus un recurs constituțional (ústavní stížnost) împotriva hotărârii Curții Municipale din 7 august 2003, care a afirmat că a încălcat dreptul său la libertate personală în temeiul art. 8 §§ 2 și 5 din Carta drepturilor și libertăților fundamentale (Lintina základních práv a svobod), a libertății sale de circulație în temeiul art. 14 din Carta și a dreptului la protecție judiciară în temeiul art. 36 § 1 din Carta, prin faptul că raționarea hotărârilor judecătorești era insuficientă. La 9 decembrie 2003, Curtea de District a respins o cerere de eliberare din custodie depusă de reclamant la 5 decembrie 2003 și a hotărât, în conformitate cu art. 71 §§ 4 și 6 din CCP, că reclamantul trebuie să rămână în detenție. Curtea nu a acceptat promisiunea scrisă a reclamantului. 11. Într-o hotărâre din 17 decembrie 2003, Curtea de District a condamnat reclamantul de fraudă, l-a condamnat la trei ani și jumătate de închisoare și a ordonat expulzia sa din Republica Cehă. 12. La 12 ianuarie 2004, reclamantul și-a completat recursul constituțional, susținând că, în ciuda cererii sale, decizia Curții Municipale din 7 august 2003 nu a fost tradusă în engleză, în încălcarea articolului 6 § 3 litera (e) din Convenție. De asemenea, el a plâns că, în decizia din 9 decembrie 2003, Curtea de District a decis să reînnoiască pentru prima dată de la detenția anterioară a fost ordonată la 7 februarie 2003. Reclamantul a considerat astfel perioada de detenție după 7 mai 2003, care este după expirarea unei perioade inițiale de trei luni acoperite de prima detenție, ca fiind ilegală. În acest sens, el a invocat, printre altele, art. 5 § 1 din Convenție. 13. La 26 februarie 2004, Curtea Municipală a respins plângerea reclamantului împotriva hotărârii Curții de District din 9 decembrie 2003. 14. La 31 martie 2004, Curtea Municipală a variat hotărârea Curții de District din 17 decembrie 2003, însă sentința de închisoare a reclamantului a rămas neschimbată. Ca răspuns la argumentul reclamantului că instanța de judecată nu i-a dat posibilitatea de a pune în întrebări un martor, instanța de apel a susținut că acest martor a fost auzit în proces în prezența reclamantului și a consilierului său și că au folosit această oportunitate pentru a-i pune întrebări. 15. Într-o hotărâre din 25 noiembrie 2004, Curtea Constituțională (Ustavní soud) a afirmat că Curtea Municipală a încălcat drepturile reclamantului garantate în temeiul art. 8 § 2 și 5 din Carta în sensul că nu a decis prelungirea detenției anterioare sau a eliberării sale în termenul legal. Curtea a afirmat în special: „În dosarul de procedură, instanța a hotărât cererile de eliberare și/sau plângerile sale împotriva respectivelor concedieri, dar nu în ceea ce privește restul în custodie sau eliberarea sa, astfel cum se prevede la art. 71 §§ 4 și 6 din CCP. O astfel de decizie care respectă cerințele prevăzute în CCP a fost adoptată de Curtea de District din Praga 1 la 9 decembrie 2003, adică, peste zece luni de la detenția anterioară a reclamantului. Curtea Constituțională subliniază faptul că, atunci când se decide la o cerere de eliberare depusă de un acuzat, o instanță „mai puțin” examinează, ca în cazul în cauză, dacă există încă motive de detenție. Criteriile prevăzute la art. 71 § 4 din CCP solicită condiții mai stricte pentru a continua detenția acuzată“. Curtea Constituțională nu a acordat reclamantului cererea de decizie a Curții Municipale din 7 august 2003 de a fi anulată, reclamantul fiind condamnat la un termen de închisoare între timp. 17. Legea și practicile interne relevante privind detenția anterioară și posibilitatea de compensare pentru ilegalitatea sa sunt consemnate în hotărârea Curții Smatana v. Republica Cehă, nr. 18642/04, §§ 49-76, 27 septembrie 2007.

On 6 February 2003 the applicant was arrested on suspicion of fraud. On the following day, the Prague 1 District Court (obvodní soud) ordered his pre-trial detention pursuant to Article 67 (a) of the Code of Criminal Procedure (hereinafter “the CCP”). The court held that, given the applicant’s British citizenship and lack of residence in the Czech Republic, and the fact that he was likely to be sentenced to a lengthy prison sentence, there was a risk that he would abscond to avoid the criminal proceedings. 7. On 29 April 2003 an indictment against the applicant on a charge of fraud was filed in the District Court. 8. On 6 May 2003, 1 July 2003 and 24 September 2003 the District Court dismissed requests for release from custody filed by the applicant. The court held that the reasons for the applicant’s detention continued to apply. Two appeals by the applicant directed against the second and third of the District Court’s decisions were dismissed by the Prague Municipal Court on 7 August 2003 and 29 October 2003, respectively. 9. On 22 September 2003 the applicant filed a constitutional appeal (ústavní stížnost) against the Municipal Court’s decision of 7 August 2003, alleging a violation of his right to personal liberty under Article 8 §§ 2 and 5 of the Charter of Fundamental Rights and Freedoms (Listina základních práv a svobod), of his freedom of movement under Article 14 of the Charter and of the right to judicial protection under Article 36 § 1 of the Charter, in that the reasoning of the court decisions was insufficient. He added that Article 5 § 3 of the Convention had also been violated. 10. On 9 December 2003 the District Court dismissed a request for release from custody filed by the applicant on 5 December 2003 and decided, under Article 71 §§ 4 and 6 of the CCP, that the applicant was to remain in detention. The court did not accept the applicant’s written pledge. 11. In a judgment of 17 December 2003 the District Court convicted the applicant of fraud, sentenced him to three and a half years’ imprisonment and ordered his expulsion from the Czech Republic. 12. On 12 January 2004 the applicant supplemented his constitutional appeal, alleging that despite his request the Municipal Court’s decision of 7 August 2003 had not been translated into English, in violation of Article 6 § 3 (e) of the Convention. He also complained that in the decision of 9 December 2003 the District Court had decided to renew the order for his detention for the first time since the pre-trial detention had been ordered on 7 February 2003. The applicant thus regarded the period of detention after 7 May 2003, that is after the expiry of an initial three months period covered by the first detention order, as unlawful. In this respect he relied, inter alia, on Article 5 § 1 of the Convention. 13. On 26 February 2004 the Municipal Court dismissed the applicant’s complaint against the District Court’s decision of 9 December 2003. 14. On 31 March 2004 the Municipal Court varied the District Court’s judgment of 17 December 2003 but the applicant’s prison sentence remained unchanged. In response to the applicant’s argument that the trial court had not given him the opportunity to question one of the witnesses, the appellate court held that this witness had been heard at trial in the applicant’s and his counsel’s presence and that they had used this opportunity to ask him questions. 15. In a decision of 25 November 2004 the Constitutional Court (Ústavní soud) held that the Municipal Court had violated the applicant’s rights guaranteed under Article 8 §§ 2 and 5 of the Charter in that it had not decided on extension of the applicant’s pre-trial detention or his release within the statutory time-limit. The court stated in particular: “It appears from the case-file that the courts decided on the applicant’s requests for release and/or his complaints against the respective dismissals, but not on his remaining in custody or his release as provided for in Article 71 §§ 4 and 6 of the CCP. Such a decision complying with the requirements laid down in the CCP was adopted by the Prague 1 District Court on 9 December 2003, that is, more than ten months after the applicant’s pre-trial detention had been ordered. The Constitutional Court underlines that when deciding on a request for release filed by an accused, a court ‘merely’ examines, as in the present case, whether there are still reasons for his detention. The criteria specified in Article 71 § 4 of the CCP require stricter conditions to be fulfilled for a decision to continue the accused’s detention ” 16. The Constitutional Court did not grant the applicant’s request for the Municipal Court’s decision of 7 August 2003 to be quashed, the applicant having been sentenced to a term of imprisonment in the meantime. 17. The relevant domestic law and practice concerning pre-trial detention and the possibility of compensation for its unlawfulness are set out in the Court’s judgment Smatana v. the Czech Republic, no. 18642/04, §§ 49-76, 27 September 2007.

§ Cauze similare