Sari la conținut
CtEDO 25.03.2010 Auto

DRLJAN v. CROATIA

RESPONDENT
HRV
HOTĂRÂRE
25.03.2010
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
  • Inadmisibil
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2010
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
DRLJAN v. CROATIA (CtEDO, 2010)
HUDOC · oficial

Reclamantul, dl Željko Drljan, este un cetățean croat născut în 1960 și în prezent în închisoarea de stat Lepoglava. El a fost reprezentat în fața Curții de către dna S. Olaški Radaković, avocat practicant la Zagreb. Guvernul croat (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dna Š. Stažnik. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părțile, pot fi rezumate după cum urmează. La o dată neespecificată, un acuzat a fost interzis împotriva reclamantului în Curtea Județeană Sisak (Županijski sud u Sisku) pentru acuzații de crimă și tentative de crimă. Reclamantul a fost plasat în detenție preliminară în Croația și a fost reprezentat legal de un avocat din Croația. La o dată neespecificată, dna G.B., un avocat practicant în Kragujevac, Serbia, a fost, de asemenea, desemnat de autoritățile pentru a reprezenta reclamantul.

Toți martorii au prezentat dovezi în fața Curții de județ Kragujevac din Serbia (Okružni sud u Kragujevcu) în prezența dnei G.B. Într-o hotărâre a Curții Județeanului Sisak din 6 noiembrie 2006 reclamantul a fost declarat vinovat de crimă și tentativă de crimă și condamnat la 25 de ani de închisoare. În cadrul procedurii, instanța judecătorească a auzit dovezi de la experți medicali și balistici și a citit declarațiile de zece martori care au furnizat dovezi în fața Curții Județeanului Kragujevac. Partea relevantă a hotărârii menționează: „În temeiul articolului 331 § 1 alineatul (1) din Codul de Procedință Penală, această instanță a hotărât să citească dovezile furnizate în fața unui judecător investigator al Curții de județ Kragujevac, Serbia și Muntenegru, de martorii D.G., R.G., G.P., R.M., O.M., D.K., D.G., R.M., J.S., R.P.

și partidul rănit T.M., deoarece aceste martori locuiesc pe teritoriul Serbiei și Muntenegru și, deși în mod corespunzător convocat, nu au reușit să apară la audiere, și pentru că invitații pentru martorii D.K., G.P. și R.P. nu au putut fi serviți pe ei.” Hotărârea de primă instanță a fost susținută de Curtea Supremă a Croației (Vrhovni sud Republike Hrvatske) la 31 ianuarie și 24 aprilie 2007. La 21 iunie 2007, reclamantul a depus o plângere constituțională privind motivele de detenție, calitatea reprezentației sale juridice și evaluarea faptelor de către instanțe naționale. Plaga constituțională a reclamantului a fost declarată inadmisibilă la 29 noiembrie 2007 din cauza faptului că este incompletă deoarece reclamantul nu a reușit să citeze dispozițiile exacte ale Constituției pe care le-a considerat încălcat în cadrul procedurii penale împotriva lui.

Partea relevantă a Constituției Croate (Ustav Republike Hrvatske, Gazette Oficial nr. 41/2001 din 7 mai 2001) citește următoarele: „În decizia de a ... orice acuzație penală împotriva lui ... un suspect, acuzat și acuzat are dreptul de a ... întrebare ... martori de urmărire penală ...” Partea relevantă a Legii Constituționale privind Curtea Constituțională (Ustavni zakon o Ustavnom sudu Republike Hrvatske, Gazette Oficial nr. 49/2002 din 3 mai 2002 – „Legea Curții Constituționale” se citește după cum urmează: „1.

Oricine poate depune o plângere constituțională la Curtea Constituțională dacă consideră că actul individual al unui organism de stat, al unui organism local și regional de autogovernare sau al unei persoane juridice cu autoritatea publică, care a determinat drepturile și obligațiile sale, sau o suspiciune sau acuzație de un act penal, și-a încălcat drepturile omului sau libertățile fundamentale sau dreptul său la autoritatea locală și regională garantat de Constituție (denumit în continuare: dreptul constituțional) ... În cazul în care există o altă soluție juridică în ceea ce privește încălcarea drepturilor constituționale [reclamate], o plângere constituțională poate fi depusă numai după epuizarea acestui remediu…

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2015-11-24
0,93
MIKULOVIĆ AND VUJISIĆ v. SERBIA
Reclamantul din primul caz, dl Boško Mikulović, este un național sârb, care s-a născut în 1955 și este în prezent condamnat la închisoarea din Zabela, lângă Požarevac în Serbia. El este reprezentat în fața Curții de către dl Z. Ilijevski, a
CtEDO 2016-05-02
0,92
ŠEKERIJA v. CROATIA
Comunicat la 2 mai 2016 SECȚIUNE Cerere nr. 3021/14 Dubravko ŠEKERIJA împotriva Croației depusă la 27 decembrie 2013 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl Dubravko Šekerija, este un național croat născut în 1975 și locuiește în Dubrovnik. El
CtEDO 2020-10-08
0,92
CASE OF PULJIĆ v. CROATIA
Biroului Procurorului Municipal din Zagreb. Tribunalul Penal Municipal din Zagreb a avut o serie de audieri în acest caz. La o audiere avute la 3 martie 2014, Curtea a fost de a auzi martorii S.P. și H.M. H.M. nu a apărut deoarece o citare
CtEDO 2012-07-10
0,92
CASE OF KRASNIQI v. CROATIA
Reclamantul s-a născut în 1959 și trăiește în Sisak, Croația. Autoritatea de Poliție Novska a depus o plângere penală împotriva reclamantului la Procurorul de Stat din Sisak la 30 decembrie 1991, susținând că a comis patru crime. Reclamantu
CtEDO 2008-01-10
0,92
JAKESEVIC v. CROATIA
Reclamanții, dl Ivan Jakević și dl Ilija Jakević, sunt resortisanți croați născuți în 1941 și, respectiv, în 1962 și trăiesc în Grubišno Polje. Ele au fost reprezentate în fața Curții de către dl B. Kozjak, avocat care practică în Virovitic
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă