Subasic împotriva Croației

Reclamantul, dna Maja Šubašić, este un național croat născut în 1977 și trăiește în Split. Ea a fost reprezentată în fața Curții de către dl T. Vukičević, un avocat practicant în Split. Guvernul croat („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dna Š. Stažnik. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. La 28 august 1998, în vizita Atenei, reclamantul a dat naștere prematură fiicelor ei gemene, S.A. și K.A. Pentru că a avut naștere la doar șase luni gravide, fiicele ei abia au supraviețuit. Ei au fost păstrați într-un spital în Atena timp de trei luni, două luni și jumătate din care au fost petrecute în îngrijire intensivă.

Ei au fost externați pe 28 noiembrie 1998. La 25 septembrie 1998, reclamantul a depus o cerere către Biroul Regional Split al Fondului Croat pentru Asigurări de Heath (Hrvatski zavod za zdravstveno osigranje – Područni rude Split) pentru a solicita rambursare în ceea ce privește costurile tratamentului ei medical. La 22 octombrie 1998, Biroul Regional Split a acordat cererea și i-a acordat echivalentul în kunas croată (HRK) din 1.455.177 dracmas grec (GRD) pentru servicii medicale urgente prestate în străinătate. La 20 octombrie 1998 la Atena, reclamantul s-a căsătorit cu I.B.A., un național italian și tatăl fiicelor sale. La 12 noiembrie 1998, reclamantul a formulat o altă cerere către Biroul Regional Split al Fondului Croat pentru Asigurări de Heath, de data aceasta cerând rambursare pentru costurile tratamentului medical al fiicelor sale.

La 20 aprilie 1999, Biroul Regional a respins cererea, constatand că fiicele sale nu au fost înregistrate ca asigurări în cadrul Fondului Croat pentru Asigurări de Sănătate. Reclamantul a apelat, argumentând, printre altele, că fiicele sale au dobândit statutul de asigurători la momentul nașterii lor și că au fost înregistrate oficial ca atare după ce au fost obținute toate documentele oficiale, având în vedere faptul că s-au născut în străinătate. La 17 aprilie 2000, Hotărârea Fondului croat de asigurare a sănătății (Hrvatski zavod za zdravstveno osiguranje – Direkcija), în calitate de autoritatea de a doua instanție, a respins apelul reclamantului și a susținut decizia de primă instanție.

După colectarea anumitor informații de la diferite autoritățile administrative, Hotărârea a stabilit că fiicele au fost înregistrate în registrul nașterilor (matica ro­enih) la 15 aprilie 1999 și în registrul cetățenilor și în registrul domiciliar la 22 aprilie 1999, și că cardurile lor de asigurare medicală sunt valabile începând cu 26 aprilie 1999. În acest context, Hotărârea a raționat după cum urmează: „Din imprimarea bazei de date [a persoanelor asigurate], autoritatea de a doua instanție a stabilit că [declararea recurentei că fiicele sale] K.A. și S.A. au fost asigurate „prin intermediul mamei” nu este corectă deoarece statutul lor de persoane asigurate în cadrul Fondului croat de asigurări de sănătate a fost recunoscut la 23 aprilie 1999 cu data de înregistrare din 26 aprilie 1999 ca membri ai familiei titularului asigurărilor: [bunicii lor] S.Š.

Dosarul de caz arată că gemenii S.A. și K.A. la momentul tratamentului medical efectuat la Atena nu avea statutul de asigurători în cadrul Fondului croat de asigurare a sănătății, datorită nevoia recurentei de a notifica Consulatul Republicii Croația din Atena asupra nașterii copiilor; întrucât toate notificările necesare au fost efectuate numai după adoptarea deciziei de primă instanță. În conformitate cu art. 55 alineatul (1) din Ordonanța privind drepturile referitoare la asigurarea de sănătate obligatorie și criteriile pentru bucuria lor ... statutul unei persoane asigurate este stabilit de Fondul croat de asigurare de sănătate pe baza cererii prescrise [pentru înregistrare]... Persoana asigurată achiziționează drepturile legate de asigurarea de sănătate obligatorie în ziua în care este stabilit statutul de asigurată.

Secțiunea 3 din Ordonanța privind criteriile de înregistrare și de înregistrare a unei persoane asigurate impune persoanelor fizice și juridice să solicite [registrarea cu] asigurarea de sănătate obligatorie cu biroul regional competent al Fondului în termen de opt zile de la îndeplinirea condițiilor de recunoaștere ca persoană asigurată. Secțiunea 7 din aceeași Ordonanță permite stabilirea statutului de membru al familiei [ca motiv de asigurare] numai pentru persoanele care au domiciliu sau reședința lor obișnuită în Republica Croația. Certificatele de domiciliu închise arată ... că K. și S.A.

au domiciliul lor în Split, ... – începând cu 22 aprilie 1999, adică, după adoptarea deciziei [ipoteze prima instantă], după care au fost înregistrate și cu asigurare medicală obligatorie ... [în lumina] de mai sus a ... argumentele formulate de recurente sunt nefondate ...” Reclamantul a introdus apoi o acțiune în Curtea Administrativă (Upravni sud Republike Hrvatske) care a contestat decizia de a doua instanță. La 11 noiembrie 2004, Curtea Administrativă i-a respins acțiunea. „art. 3 din Ordinul privind criteriile de înregistrare și de înregistrare a unei persoane asigurate și stabilirea statutului persoanei asigurate în cadrul asigurărilor de sănătate obligatorii impun ca persoanele fizice să solicite asigurarea de sănătate obligatorie cu biroul regional competent al Fondului în termen de opt zile de la îndeplinirea condițiilor de recunoaștere ca persoană asigurată.

În temeiul articolului 56 alineatul (2) punctul 7 din Ordonanța privind drepturile referitoare la asigurarea de sănătate obligatorie și la criteriile pentru bucuria lor ... statutul unei persoane asigurate este stabilit de la data nașterii, pe baza cererii [pentru înregistrare]. Cu toate acestea, secțiunea 7 din Ordonanța privind criteriile de înregistrare și deliberare a unei persoane asigurate și stabilirea statutului persoanei asigurate în cadrul asigurărilor de sănătate obligatorii ... permite stabilirea statutului de membru al familiei [sub formă de bază pentru asigurare] numai în ceea ce privește persoanele care au domiciliu sau reședința lor obișnuită în Republica Croația, cu excepția cazului în care un acord internațional prevede altfel.

Din moment ce a fost stabilit în timpul procedurii ... că la momentul tratamentului medical în străinătate ... Gemenii nu au avut statutul de asigurați cu Fondul în conformitate cu art. 2 din Ordonanța privind drepturile legate de asigurarea de sănătate obligatorie și de criteriile de bucurie a acestora, după care, în conformitate cu art. 3 din această Ordonanță, nu aveau dreptul la asistență medicală și nici dreptul la rambursare [de costurile serviciilor medicale prestate în străinătate] Având în vedere cele de mai sus, această instanță nu are posibilitatea legală de a găsi o decizie nedreptată.” Reclamantul a depus apoi o plângere constituțională care presupune încălcări ale drepturilor sale constituționale la egalitate, revizuire judiciară a deciziilor administrative, o audiere echitabilă și o asistență medicală.

La 25 mai 2006, Curtea Constituțională (Ustavni sud Republike Hrvatske) a respins plângerea reclamantului. În concluzia acesteia a afirmat că: „Autoritatea administrativă care conduce proceduri în urma solicitării de rambursare a costurilor tratamentului medical în străinătate este obligată de ... existența (sau neexistența) a statutului persoanei asigurate ... Acest statut al copiilor reclamantului a fost hotărât în alte proceduri, diferit de cele din care provin deciziile impugnate.

În cadrul procedurii în urma unei cereri de rambursare a costurilor de tratament medical în străinătate (sau în cadrul procedurilor ulterioare în urma unei acțiuni administrative), autoritatea administrativă sau Curtea Administrativă nu sunt autorizate în temeiul legislației relevante să pună la îndoială licența și corectitatea procedurii de achiziționare a statutului unei persoane asigurate ... Nici să modifice deciziile depuse în aceste proceduri (de exemplu, documentele care au fost, ca urmare a acestor proceduri, emise reclamantului pentru copiii ei), chiar și în cazurile în care aceste proceduri nu au fost desfășurate în mod corespunzător și în conformitate cu legea.

Prin urmare, atunci când a ajuns la hotărârile neprevăzute, nici autoritatea administrativă competentă, nici Curtea Administrativă nu ar fi putut examina întrebări cum ar fi legalitatea și corectitatea înregistrării domiciliului copiilor nou-născuți cu data în care a fost făcută cererea de înregistrare (și nu cu data nașterii) sau cu corectitudinea eliberării cardurilor de asigurare a sănătății cu o dată diferită de data nașterii. Prin urmare, posibilele încălcări ale drepturilor constituționale care au avut loc în procedura de achiziție a statutului unei persoane asigurate ... nu pot fi examinate în procedura instantă a instanței constituționale.

Examinarea hotărârilor [impușite] prin care reclamantul a fost refuzat rambursarea costurilor tratamentului medical al copiilor ei în străinătate, deoarece atunci când aceste costuri au fost suportate, copiii nu au fost recunoscuți ca având statutul de asigurat ..., Curtea Constituțională a stabilit că aceste decizii se bazează pe dispoziția relevantă a articolului 2 din Ordinul privind drepturile și criteriile de utilizare a îngrijirilor medicale în străinătate. În acest sens, trebuie remarcat faptul că hotărârea autorității administrative de la a doua instanță și hotărârea Curții administrative se bazează în parte pe legislația care nu este relevantă în acest caz ... în special ... Secțiunea 3 din Ordinul privind criteriile de înregistrare și derogare a unei persoane asigurate și stabilirea statutului persoanei asigurate în cadrul asigurărilor de sănătate obligatorii.

Aceasta prevede un termen de opt zile pentru a solicita [registrarea cu] asigurarea de sănătate obligatorie. Cu toate acestea, dispoziția menționată mai sus se referă numai la persoanele juridice și fizice obligate să plătească contribuții de asigurare de sănătate, ceea ce [nu este cazul cu] reclamantul sau mama ei, care este persoana a cărei asigurare de sănătate se derivă asigurarea copiilor reclamantului. Cu toate acestea, această constatare nu are nici o influență asupra posibilității unei rezoluții diferite a cazului sau a opiniilor [aceștia] ale instanței că deciziile nedreptate sunt legale și nu au încălcat drepturile constituționale ale reclamantului sau ale copiilor ei.” Partea relevantă a Constituției Republicii Croației (Ustav Republike Hrvatske, Gazette Oficiale nos.

56/1990, 135/1997, 8/1998 (text consolidat), 113/2000, 124/2000 (text consolidat), 28/2001 și 41/2001 (text consolidat), 55/2001 (corrigendum) prevede următoarele: „Toată lumea va fi garantat dreptul la asistență medicală, în conformitate cu legea”. „Statul va proteja maternitatea, copiii și tinerii și va crea condiții sociale, culturale, educaționale, materiale și alte condiții care promovează dreptul la o viață decentă.” art. 64 alineatul (1) „Toată lumea are datoria de a proteja copiii și infirmei”. Dispozițiile relevante ale Legii privind asigurarea sănătății (Zakon o zdravstvenom osiguranju, Gazette Oficiale a Republicii Croației, nr. 75/1993, 55/1996, 1/1997. (Text consolidat), 109/1997, 13/1998, 88/1998, 10/1999, 34/1999, 69/2000, 59/2001 și 82/2001), în vigoare la momentul materialului, citiți după cum urmează: II.

Asigurare a sănătății în domeniul sănătății secțiunea 3 Secțiunea 6 (1) ... Secțiunea 79 Dispozițiile relevante ale Ordinării privind drepturile referitoare la asigurarea de sănătate obligatorie și criteriile de bucurie a acestora (Pravilnik o pragma, uvjetima, i načinu ostvarianja prava iz obveznog zdravstvenog osiguranja, Gazette Oficiale a Republicii Croația, nr. 4/1994, 81/1994, 31/1995, 57/1996, 71/1996, 108/1996 și 79/1997), în vigoare la momentul materialului, se citește după cum urmează: 1. Stabilirea statutului unei persoane asigurate Secțiunea 54 Secțiunea 55 Dispozițiile relevante ale Ordinării privind Criteriile de înregistrare și Dezregistrare a unei persoane asigurate și a Stabilirii Statutului persoanei asigurate în cadrul Asigurării Sănătății Obligatorii (Pravilnik o načinu prijavljivanja i odjavljivanja, te utvrשivanju statusa osigurane osobveznog zdravstvenog osiguranja, Gazette Oficiale a Republicii Croația, nos.

57/1994, 89/1994 și 65/2001), în vigoare la momentul materialului, se citește după cum urmează: II. ESTABILIZAREA STATULUI DE O PERSONALĂ INSERATĂ Secțiunea 2 Secțiunea 3 (1) Persoanele juridice sau fizice care sunt obligate să plătească contribuțiile [asigurări de sănătate] sunt obligate să solicite [registrarea cu] asigurare de sănătate obligatorie (depunere de înregistrare, cerere de înregistrare a modificărilor în asigurare și de înregistrare) cu biroul regional competent al Fondului în termen de opt zile de la condițiile de recunoaștere a statutului unei persoane asigurate care au fost îndeplinite ... Secțiunea 7 Dispozițiile relevante ale Deciziei privind formularul și conținutul documentului care demonstrează statutul persoanelor asigurate în cadrul Fondului croat de asigurare a sănătății (Odluka o sadržaju i obliku isprave kojom se dokazuje status osigurane osobe Hrvatskog zavoda za zdravstveno osigranje, Gazette Oficiale a Republicii Croației nos.

57/1994, 140/1997, 31/1999 și 77/2000), în vigoare la momentul material, se citește după cum urmează: Secțiunea 6 (2) Secțiunea 8 (1) Dispozițiile relevante ale Ordinării privind drepturile și modalitățile și condițiile de utilizare a asistenței medicale în străinătate (Pravilnik o pragma, uvjetima i načinu korištenja zdravstvene zaštite u inozemstvu, Gazette Oficiale a Republicii Croația, nr. 6/1994 și 87/1996), în vigoare în timpul materialului, citiți după cum urmează: Secțiunea 2 Secțiunea 17 Dispozițiile relevante ale Legei privind domiciliul și rezidența cetățenilor (Zakon o prebivalištu i boravištu gravišana, Jurnalul Oficial al Republicii Croația, nr. 53/1991, citite după cum urmează: Secțiunea 2 Un domiciliu este un loc în care un cetățean s-a stabilit cu intenția de a locui în permanență acolo.

Secțiunea 4 alineatul (1) și secțiunea (2) Domicilul minorilor ... se stabilește în conformitate cu ultimul domiciliu comun al părinților lor. Atunci când părinții acestor persoane nu au domiciliu comun sau nu sunt căsătoriți, domiciliul lor se stabilește în conformitate cu domiciliul părintelui care exercită autoritatea parentală [care este, având custodia]. Secțiunea 6 alineatele (1) și (2) Cetățenii au obligația de a înregistra și dezregistra domiciliul, de a înregistra reședința obișnuită și de a înregistra o schimbare de adresă. Secțiunea 8 Cererea de înregistrare a domiciliului sau de modificare a adresei se depune în termen de opt zile de la înregistrarea domiciliului sau a adresei anterioare.

Oficialul [competent] emite un certificat de domiciliu sau de modificare a adresei.

În decizia sa, nr. Gr 650/01-2 din 10 octombrie 2001 Curtea Supremă (Vrhovni sud Republike Hrvatske) a interpretat Legea privind domiciliul și rezidența cetățenilor în următoarele moduri: „... [It] urmează că un cetățean stabilește domiciliul într-un anumit loc în ziua în care el sau ea se stabilește în acel loc cu intenția de a locui în permanență acolo ... și nu de la momentul în care el sau ea a solicitat înregistrarea domiciliului său.” Dispozițiile relevante ale Legii de Procedură Administrativă (Zakon o općem upravnom postupku, Gazettea Oficială a Republicii Socialiste Federale Iugoslavie 47/1986 (text consolidat) și Gazette Oficiale a Republicii Croația nr. 53/1991), care a fost în vigoare la momentul material, cu condiția următoarea: Secțiunea 144 alineatul (1) prevede că, dacă autoritatea în care se află procedura administrativă în așteptare a constatării că cazul nu poate fi hotărât fără a hotărî o chestiune a căror soluționare este de competență a unei instanțe sau a unei alte autorități (nevoia preliminară), ar putea decide asupra acestei chestiuni sau să rămână la procedura administrativă până când autoritatea competentă nu l-a rezolvat.

Secțiunea 249 prevede că procedurile administrative care s-au încheiat într-o decizie definitivă ar putea fi redeschise dacă, printre altele, decizia atacată ar fi fost bazată pe o chestiune preliminară, o parte substanțială din care autoritatea competentă a rezolvat ulterior altfel.

The applicant, Mrs Maja Šubašić, is a Croatian national who was born in 1977 and lives in Split. She was represented before the Court by Mr T. Vukičević, an advocate practising in Split. The Croatian Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mrs Š. Stažnik. The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows. On 28 August 1998, while visiting Athens, the applicant gave birth prematurely to her twin daughters, S.A. and K.A. Because she had given birth when she was only six months pregnant, her daughters barely survived. They were kept in a hospital in Athens for three months, two and a half months of which was spent in intensive care.

They were discharged on 28 November 1998. On 25 September 1998 the applicant made a request to the Split Regional Office of the Croatian Heath Insurance Fund (Hrvatski zavod za zdravstveno osiguranje – Područni ured Split) seeking reimbursement in respect of the costs of her medical treatment. On 22 October 1998 the Split Regional Office granted the request and awarded her the equivalent in Croatian kunas (HRK) of 1,455,177 Greek drachmas (GRD) for urgent medical services rendered abroad. On 20 October 1998 in Athens the applicant married I.B.A., an Italian national and the father of her daughters. On 12 November 1998 the applicant made another request to the Split Regional Office of the Croatian Heath Insurance Fund, this time seeking reimbursement in respect of the costs of the medical treatment of her daughters.

On 20 April 1999 the Regional Office dismissed her request, finding that her daughters were not registered as insured persons with the Croatian Health Insurance Fund. The applicant appealed, arguing, inter alia, that her daughters had acquired the status of insured persons at the moment of their birth and that they had been formally registered as such after all official documents had been obtained, having regard to the fact that they had been born abroad. On 17 April 2000 the Directorate of the Croatian Health Insurance Fund (Hrvatski zavod za zdravstveno osiguranje – Direkcija), acting as the second-instance authority, dismissed the applicant’s appeal and upheld the first-instance decision.

After it had collected certain information from various administrative authorities, the Directorate established that the daughters had been recorded in the register of births (matica rođenih) on 15 April 1999 and in the register of citizens and the domicile register on 22 April 1999, and that their health insurance cards were valid from 26 April 1999. Against that background the Directorate reasoned as follows: “From the printout of the database [of insured persons] the second-instance authority has established that [the appellant’s claim that her daughters] K.A. and S.A. were insured ‘through the mother’ is not correct because their status as persons insured with the Croatian Health Insurance Fund was recognised on 23 April 1999 with the registration date of 26 April 1999 as family members of the insurance holder: [their grandmother] S.Š.

The case file shows that the twins S.A. and K.A. at the time of their medical treatment in Athens did not have the status of insured persons with the Croatian Health Insurance Fund, owing to the appellant’s failure to notify the Consulate of the Republic of Croatia in Athens of the birth of the children; whereas all the necessary notifications were made only after the first-instance decision had been adopted. Pursuant to section 55 paragraph 1 of the Ordinance on Rights Related to Compulsory Health Insurance and the Criteria for their Enjoyment ... the status of an insured person is established by the Croatian Health Insurance Fund on the basis of the prescribed application [for registration]...

The insured person acquires the rights related to compulsory health insurance on the day their status as an insured person is established. Section 3 of the Ordinance on the Criteria for Registration and Deregistration of an Insured Person requires legal and natural persons to apply for [registration with] the compulsory health insurance with the Fund’s competent regional office within eight days after the conditions for recognition as an insured person have been met. Section 7 of the same Ordinance allows for the status of family member [as the ground for insurance] to be established only in respect of persons having their domicile or habitual residence in the Republic of Croatia. The enclosed domicile certificates show ... that K. and S.A.

have their domicile in Split, ... – from 22 April 1999, that is, after the adoption of the [impugned first-instance] decision, after which they were also registered with compulsory health insurance ... [In the light of the] foregoing the ... arguments adduced by the appellant are unfounded ...” The applicant then brought an action in the Administrative Court (Upravni sud Republike Hrvatske) challenging the second-instance decision. On 11 November 2004 the Administrative Court dismissed her action. It held as follows: “Section 3 of the Ordinance on the Criteria for Registration and Deregistration of an Insured Person and the Establishment of Status of the Person Insured under Compulsory Health Insurance requires natural persons to apply for compulsory health insurance with the Fund’s competent regional office within eight days of the conditions for recognition as an insured person having been met.

Under section 56 paragraph 2 point 7 of the Ordinance on Rights Related to Compulsory Health Insurance and the Criteria for their Enjoyment ... the status of an insured person is established from the date of birth, on the basis of the application [for registration]. However, section 7 of the Ordinance on the Criteria for Registration and Deregistration of an Insured Person and the Establishment of Status of the Person Insured under Compulsory Health Insurance ... allows the status of a family member [as the ground for insurance] to be established only in respect of persons having their domicile or habitual residence in the Republic of Croatia, unless an international agreement provides otherwise.

Since it was established during the proceedings ... that at the time of their medical treatment abroad the ... twins did not have the status of insured persons with the Fund in accordance with section 2 of the Ordinance on the Rights Related to Compulsory Health Insurance and the Criteria for their Enjoyment, it follows that, according to section 3 of that Ordinance, they did not have the right to healthcare nor the right to reimbursement [of costs of medical services rendered abroad.] In the light of the foregoing, this court has no legal possibility to find the impugned decision unlawful.” The applicant then lodged a constitutional complaint alleging violations of her constitutional rights to equality, judicial review of administrative decisions, a fair hearing and healthcare.

On 25 May 2006 the Constitutional Court (Ustavni sud Republike Hrvatske) dismissed the applicant’s complaint. In finding so it held that: “The administrative authority conducting proceedings following a request for reimbursement of costs of medical treatment abroad is bound by the ... existence (or non-existence) of the status of the insured person ... This status of the complainant’s children was decided in other proceedings, different from those from which the impugned decisions originate.

In proceedings following a request for reimbursement of costs of medical treatment abroad (or in subsequent proceedings following an administrative action) the administrative authority or the Administrative Court are neither authorised under the relevant legislation to question the lawfulness and the correctness of the proceedings for acquisition of the status of an insured person ... nor to alter the decisions delivered in those proceedings (namely, the documents which were, as a result of those proceedings, issued to the complainant for her children), even in cases when those proceedings have not been conducted properly and in accordance with the law.

Therefore, when reaching the impugned decisions, neither the competent administrative authority nor the Administrative Court could have examined questions such as the lawfulness and the correctness of the registration of domicile of the new-born children with the date when the request for registration was made (and not with the date of birth) or the lawfulness and the correctness of the issuance of the health insurance cards with a date different from the date of birth. It follows that the possible violations of the constitutional rights which occurred in the proceedings for acquisition of the status of an insured person ... cannot be examined in the instant constitutional court proceedings.

Examining the [impugned] decisions by which the complainant was denied reimbursement of the costs of her children’s medical treatment abroad, because when these costs were incurred the children had not been recognised as having the status of insured persons ..., the Constitutional Court has established that these decisions are based on the relevant provision of section 2 of the Ordinance on the Rights and Criteria for the Use of Healthcare Abroad. In finding so, it has to be noted that the decision of the second-instance administrative authority and the judgment of the Administrative Court are partly based on legislation that is not relevant in the present case ... in particular ... section 3 of the Ordinance on the Criteria for Registration and Deregistration of an Insured Person and the Establishment of Status of the Person Insured under Compulsory Health Insurance.

That provision provides for a time-limit of eight days to apply for [registration with] compulsory health insurance. The above-mentioned provision relates, however, only to legal and natural persons obliged to pay health insurance contributions, which [is not the case with] the complainant or her mother, who is the person from whose health insurance the insurance of the complainant’s children is derived. This finding, however, has no bearing on the possibility of a different resolution of the case or [this] court’s view that the impugned decisions are lawful and did not violate the constitutional rights of the complainant or her children.” The relevant part of the Constitution of the Republic of Croatia (Ustav Republike Hrvatske, Official Gazette nos.

56/1990, 135/1997, 8/1998 (consolidated text), 113/2000, 124/2000 (consolidated text), 28/2001 and 41/2001 (consolidated text), 55/2001 (corrigendum)) provides as follows: “Everyone shall be guaranteed the right to health care, in accordance with the law.” “The State shall protect maternity, children and youths, and shall create social, cultural, educational, material and other conditions promoting the right to a decent life.” Article 64(1) “Everyone shall have a duty to protect children and the infirm.” The relevant provisions of the Health Insurance Act (Zakon o zdravstvenom osiguranju, Official Gazette of the Republic of Croatia, nos. 75/1993, 55/1996, 1/1997. (consolidated text), 109/1997, 13/1998, 88/1998, 10/1999, 34/1999, 69/2000, 59/2001 and 82/2001), in force at the material time, read as follows: II.

COMPULSORY HEALTH INSURANCE Section 3 Section 6 (1) ... Section 79 The relevant provisions of the Ordinance on the Rights Related to Compulsory Health Insurance and the Criteria for their Enjoyment (Pravilnik o pravima, uvjetima, i načinu ostvarivanja prava iz obveznog zdravstvenog osiguranja, Official Gazette of the Republic of Croatia, nos. 4/1994, 81/1994, 31/1995, 57/1996, 71/1996, 108/1996 and 79/1997), in force at the material time, read as follows: 1. Establishment of the status of an insured person Section 54 Section 55 The relevant provisions of the Ordinance on the Criteria for Registration and Deregistration of an Insured Person and the Establishment of Status of the Person Insured under Compulsory Health Insurance (Pravilnik o načinu prijavljivanja i odjavljivanja, te utvrđivanju statusa osigurane osobe iz obveznog zdravstvenog osiguranja, Official Gazette of the Republic of Croatia, nos.

57/1994, 89/1994 and 65/2001), in force at the material time, read as follows: II. ESTABLISHMENT OF THE STATUS OF AN INSURED PERSON Section 2 Section 3 (1) Legal or natural persons who are obliged to pay [health insurance] contributions are obliged to apply for [registration with] compulsory health insurance (application for registration, application for registration of changes in the insurance and for deregistration) with the competent regional office of the Fund within eight days of the conditions for recognition of the status of an insured person having been met ... Section 7 The relevant provisions of the Decision on the Form and Content of the Document Proving the Status of Persons Insured with the Croatian Health Insurance Fund (Odluka o sadržaju i obliku isprave kojom se dokazuje status osigurane osobe Hrvatskog zavoda za zdravstveno osiguranje, Official Gazette of the Republic of Croatia nos.

57/1994, 140/1997, 31/1999 and 77/2000), in force at the material time, read as follows: Section 6 (2) Section 8 (1) The relevant provisions of the Ordinance on the Rights and Modalities of, and the Conditions for, the Use of Healthcare Abroad (Pravilnik o pravima, uvjetima i načinu korištenja zdravstvene zaštite u inozemstvu, Official Gazette of the Republic of Croatia, nos. 6/1994 and 87/1996), in force at the material time, read as follows: Section 2 Section 17 The relevant provisions of the Domicile and Residence of Citizens Act (Zakon o prebivalištu i boravištu građana, Official Gazette of the Republic of Croatia, no. 53/1991, read as follows: Section 2 A domicile is a place where a citizen has settled with the intention of permanently living there.

Section 4(1) and (2) Domicile of minors ... shall be established according to the last common domicile of their parents. When the parents of such persons do not have common domicile or are not married, their domicile shall be established according to the domicile of the parent exercising parental authority [that is, having custody]. Section 6(1) and (2) Citizens have a duty to register and deregister domicile, register habitual residence and register a change of address. Applications [for registration or deregistration] referred to in paragraph 1 of this section for the persons without capacity to act shall be lodged by their parents or legal guardians. Section 8 Application for registration of domicile or change of address shall be lodged within eight days of deregistration of the previous domicile or address.

The [competent] official shall issue a certificate of domicile or of change of address.

In its decision, no. Gr 650/01-2 of 10 October 2001 the Supreme Court (Vrhovni sud Republike Hrvatske) interpreted the Domicile and Residence of Citizens Act in the following way: “... [It] follows that a citizen establishes domicile in a certain place on the day he or she settles in that place with the intention of permanently living there ... and not from the moment he or she applied to register [his or her] domicile.” The relevant provisions of the Administrative Procedure Act (Zakon o općem upravnom postupku, Official Gazette of the Socialist Federal Republic of Yugoslavia 47/1986 (consolidated text), and Official Gazette of the Republic of Croatia no. 53/1991), which was in force at the material time, provided as follows: Section 144(1) provided that, if the authority before which the administrative proceedings were pending found that the case could not be decided without deciding an issue the resolution of which was within the competence of a court or other authority (preliminary issue), it could decide on that issue itself or stay the administrative proceedings until the competent authority had resolved it.

Section 249 provided that administrative proceedings that had ended in a definitive decision could be reopened if, inter alia, the contested decision had been based on a preliminary issue, a substantial part of which the competent authority had later resolved differently.